4,211 matches
-
ce a făcut istorie în literatura română și cea universală: EMINESCU „CEL MAI MARE POET AL ROMÂNILOR” și nu întâmplător este faptul că ea a fost emisă tocmai de Ion Creangă. Această afirmație se poate găsi scrisă pe cartea De obște Geografie... a lui Amfilohie Hotiniul, pe care povestitorul o primise în dar de la prietenul său drag și pe care notează: „ Dăruită mie de dl. Mihail Eminescu, eminentul scriitor și cel mai mare poet al românilor, 1878, I. Creangă”. * După 1883
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
în învățătura apostolilor, în legătu- ra frățească, în frîngerea pîinii, și în rugăciuni. Fiecare era plin de frică și prin apostoli se făceau multe minuni și semne. Toți cei ce credeau erau împreună la un loc, și aveau toate de obște. Își vindeau ogoarele și averile, și banii îi împărțeau în-tre toți, după nevoile fiecăruia. Toți împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi, frîngeau pîinea acasă, și luau hrana, cu curățenia și bucuria inimii. Ei lăudau pe Elohim și erau
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pă-țitul Saul în Faptele apostolilor la 5,17-18: ,,Însă marele preot și toți cei ce erau împreună cu el, adică partida Saduceilor, s-au sculat plini de pizmă și au pus mîinile pe apostoli, și i-au aruncat în temnița de obște.” Ștefan este învinuit de hulă la 6,13: ,,Au scos niște martori mincinoși care au zis: «Omul acesta nu încetează să spună cuvinte de hulă împotriva acestui lăcaș sfînt și împotriva Legii. Într-adevăr, l-am auzit zicînd că acest
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mit oarecare ca pentru niște femei bătrîne’’. O caracterizare a iudeo-creștinilor, la fel de plastică, o face Saul în textele lui revelate unde în Epistola lui Pavel către Tit la 1,7 ne descrie ce nu trebuie să facă un conducător de obște: ,, Căci veghetorul trebuie să fie fără prihană, nu încăpățînat, nici mînios, nici dedat la vin, nici bătăuș nici lacom de cîștig mârșav.” Și completează cu alte năravuri și apucături ale acestor adunături de lepre la 1,10-11: În adevăr, mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
am dorit din toată inima să pășesc și eu pe urmele lor pe cât îmi va sta în putință<footnote Sf. Vasile cel Mare, op.cit., epistola 223, II, pp. 457-458. footnote>. S-a întors hotărât să organizeze viața monahală după criteriul obștei. Pentru acest scop l-a chemat pe Sfântul Grigorie Teologul la mănăstirea înființată de el în Pont, pe malul râului Iris, nu departe de satul Annesi. Aici el îmbina munca manuală cu rugăciunea și cu râvna caldă intelectuală. Aici a
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
însuși fiind eretic: a luat, adică, biserica de la cei dreptcredincioși, cu sila, și a dat-o arienilor, apoi s-a dus în Constantinopol. Drept aceea, în mare mâhnire fiind toată mulțimea dreptcredincioșilor, a sosit acolo marele Vasile, apărătorul cel de obște al Bisericilor, la care toată mulțimea celor dreptcredincioși venind, cu strigare și cu tânguire, i-a spus strâmbătatea ce li s-a făcut lor de împărat. Iar Sfântul, mângâindu-i pe ei cu cuvintele sale, îndată s-a dus la
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
care își cresc copiii lor fără-nvățătură. Deci fieștecare om ce este învățat să cheamă om cuvântător, iar cel neînvățat este asemenea dobitoacelor.” Ierarh luminat, a sprijinit și a tipărit pe cheltuiala sa numeroase cărți: Alfavita sufletească spre folosul de obște (1755), Cereasca floare și Apostolul (1756), Psaltirea lui David (1757), iar în 1759 publică unele documente istorico-bisericești, adunate în lucrarea Despre lemnul sfintei cruci, și un Liturghier. În 1754 a întocmit primul pomelnic al mitropoliților Moldovei, după documentele Mitropoliei și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287479_a_288808]
-
nobleței originilor, Capitoliul ș.a. Lirica ocazională - ode, imnuri, unele sonete și meditații - înregistrează evenimentul istoric și cultural, reușitele constructive și civilizatorii. Îndemnul programatic și militant din Prolog. La Patrie (1836) propovăduiește funcția melioristă a artei și a cunoașterii în transformarea obștii. În ton oratoric sau encomiastic, sunt marcate etapele importante ale propășirii naționale: La moldoveni. La restatornicirea domnilor pământeni. 1822, La introducerea limbei naționale în publica învățătură, Restaurarea școalelor naționale în Moldova, Paladiul moldovenilor (la inaugurarea Academiei Mihăilene). Poezia patriotică nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
familiei „Nu câștigați nici aur, nici argint și nu luați bani în brâiele voastre...că vrednic este lucrătorul de hrana sa’’ „În dar ați luat în dar să dați’. Acestor calități pe care perceptele creștine le impun conducătorilor spirituali al obștilor creștine și care s-au modificat în timp, li se adaugă cele trei funcții de bază și anume predica, săvârșirea sfintelor taine (sacrificarea) și jurisdicția sacerdotală (judecarea), toate trei fiind consacrate prin ceea ce Hristos și Apostolii au săvârșit în timpul vieții
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și 1808, renunțând la călugărie, este paroh la Reghin și protopop al ținutului Gurghiu și are prilejul să acționeze direct în sensul educării și instruirii sătenilor și copiilor prin predici și lecții sub cerul liber, să realizeze câteva obiective în favoarea obștii românești. Din 1809, după ce obține postul de cenzor la Tipografia Universității din Buda, pentru poliglotul și eruditul M. începe cea mai fecundă perioadă a vieții, când scrie și publică, colaborează la Lexiconul de la Buda, face traduceri și îngrijește calendarele românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
sub formă republicană, cetățenii își pot aduce contribuția la binele public. Doar în republicile populare, care solicită participația activă și civismul fiecărui cetățean care este considerat constitutiv corpului politic, indivizii își pot exprima patriotismul prin contribuirea la sporirea "fericirii de obște". În comparație cu monarhiile, unde indivizii sunt tranformați în supuși față de stăpânire, trebuind să se retragă în sine datorită faptului că nu au acces la viața publică, republicile populare creează premisele politice pentru ca "toți [cetățenii] să trăiască în patrie, și patria în
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sugă iubirea de patrie, cinstea și iubirea către concetățeni, și respectul pentru toate instituțiile și așezămintele patriei" (p. 42), Aaron menționează o altă cale de suscitare a sentimentelor patriotice: Patriotismul va dobândi un caracter mare și printr-o naționalitate de obște, care întipărește nației un caracter național deosebit. Când nația se află împărțită în mai multe părți deosebite, care se vrăjmășesc unele pe altele, naționalitatea nu se poate întemeia ca la alte nație ce întemeiază un tot, și a le căruia
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
lui Aaron): Între datoriile ce le au oamenii unii către alții, datoriile către Stăpânire sunt cele mai de frunte; pentru că după Dumnezeu aicea pe pământ Stăpânirea îngrijește de buna petrecere și fericire a tuturor oamenilor; Stăpânirea este ca un de obște părinte al tuturor oamenilor fie bogat, fie sărac, fie cum va fi, Stăpânirea face și ține liniștea și pacea în țară (Aaron, 1843, p. 89). În stilul catehistic, ca răspuns la întrebarea " Ce sunt datori supușii să facă pentru Stăpânire
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
unde cineva s-a născut, unde trăiește, unde își are averea și unde își petrece viața" (pp. 97-98). Aaron punctează un fapt deosebit de important: inescapabilitatea obligațiilor față de patrie, către care toți oamenii sunt îndatorați. Aceasta deoarece patria este "muma de obște" a tuturor, de la dânsa obținând toți locuitorii săi averile pe care le posedă, cinstea de care se bucură și, în genere, toate de câte se bucură în viață. Datoriile către patrie sunt acestea mai cu seamă: fiecare om e dator
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a rămas recunoscătoare pentru ceea ce a făcut pentru dânsa: faptele lui cele slăvite sunt trâmbițate în toate părțile; isprăvile lui cele mari împodobesc foile istoriei omenirei și meritele lui s-au învrednicit de o pomenire neuitată! Dar rumânii toți de obște au trebuit cu mai adâncă amărăciune să simtă pierderea lui Mihaiu. El a trăit destul pentru sine, pentru a-și face o slavă, un nume mare care nici o dată nu va peri; dar a murit prea de vreme pentru proiectele
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vorbă iscusită [e] podoabă a purtărilor alese și ceasurilor de priveghi”198 și regretă că nu toate femeile sunt capabile să rostească cuvinte cu temei sau să le înțeleagă substratul atunci când acestea le sunt adresate: „mare rușine pentru noi, întreaga obște 195 Ibidem, p. 274. 196 Ibidem, p. 248. 197 Ibidem, p. 258. 198 Ibidem, vol. II, p. 102. 77 femeiască!”199 Apare nelipsitul îndemn la cultivarea valorilor spirituale, fiindcă „ce frumusețe ascunde în ea o vorbă iscusită, spusă la timpul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
demodată în această povestire a ei în care, chiar din incipit, structurat ca o adevărată predică, glorifică nevoia obedienței și totalei dependențe a femeii de soț, ilustrând ambivalența atitudinii boccaccești în perceperea rolului femeii, așa după cum am mai subliniat: „toată obștea femeiască a fost supusă de către obiceiuri, de fire și de legi bărbaților și că se cere de așijderi ca ea să fie cârmuită și stăpânită tot de ei”214. Uneori educația nu poate înlătura definitiv cutumele epocii, și avem aici
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
care ar fi fost al nu știu câtelea pentru el, trebuie să mă mulțumesc, să-i mulțumesc pentru ce mi-a dat mie din ce știa. Profesorului Victor Crăciun îi revine gratulația pentru ultime adaosuri. - Iar poetului Laurian Stănchescu și obștii călugărești de la Mânăstirea Neamului... nu-mi rămâne decât să le fac promisiunea că voi merge, odată și-odată, pas cu pas prin toate locurile eminesciene pe unde dânșii sunt în continuu pelerinaj. Autorul Prefață Unele părți din cartea de față
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
importantă este Maica Olimpiada Jurașcu, sora Ralucăi. Călugăriță la Agafton, iar mai târziu stareță aici, ea l-a urmărit pe poet toată viața. În copilărie Mihai Eminescu mergea la Agafton destul de des, ședea acolo cu săptămânile, participa la viața de obște, asculta povești, cântece, întâmplări reale povestite de călugărițe; se poate spune că era un copil de mânăstire. Informația este în toate sursele demne de crezare și poate că nu e elev care să fi citit „Călin (file din poveste)” și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lui I.L. Caragiale: „Opiniile sunt libere, dar nu și obligatorii". 42 Publicația este realizată de Biroul de presă al Primăriei Bârlad; tehnoredactarea și tiparul offset la S.C. Odeon SRL Vaslui; format 29x42 cm., în patru pagini. În editorialul „În slujba obștii”, Gabriel Doru Craus, primarul municipiului Bârlad, explica rostul gazetei: „prin intermediul ei dorim să realizăm un contact permanent cu locuitorii municipiului, o informare corectă, reciprocă și oportună, legată de actul înfăptuirii administrației publice locale"... De aceea se desfăcea gratuit, iar redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revista a publicat: dări de seamă, bilanțuri, informații și materiale despre „Rolul băncii populare în sat”; „Cooperativele de producție, consum și desfacere în comun”, 46 îndemnuri: „Ajută‐ te și Dumnezeu te va ajuta”, diferite scrisori către prieteni cooperatori în devenire, „Obștii de împroprietărire”, „Semănăturile de pe pământul expropriat”, „Cum se fac împrumuturile la banca populară”, „Conducerea băncii populare”, „ Asigurarea vitelor și recoltelor sătești”, „Greșeli în conducerea băncilor populare”, „Sfaturi pentru conducătorii băncilor - cum se păstrează și se lucrează în registrele băncii” etc.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nostru primar". * În foaie s-a scris și despre vizita lui Spiru Haret la Băsești, despre mersul la Vutcani, la 28 mai 1933, a eseistului Mihai Ralea, despre cercetările sociologice ale profesorului D.Gusti la Dodești și Băsești, despre „Casa obștei" și „Podul mare", despre „piatra de fundație a băii comunale", despre „Cartea de aur" a Căminului cultural din Dodești păstrată de învățătorul Nicu Ionescu, preluată de alt învățător Toma Codrescu, rămasă necompletată după anul 1942. „ Studenți la sate Glasul nostru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și A. Mândru”... Nicolae Iorga umbla prin orașe și sate cu trăsu ra lui „moș Costache”, fratele mamei sale Zulnia Iorga, spune Dan 325 Smântânescu. Un temeinic popas a făcut și la Bârlad, unde a copiat importante acte din Casa Obștii, pe care le va publica în volumul V din „Acte și fragmente cu privire la istoria românilor” (1904) sub titlul „Cărți domnești, z apise și răvașe.” Poate dintr‐o astfel de călătorie, regretul lui Iorga „că dealurile bârlădene sunt triste, pentru că vech
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Sfânta dreptate, cel mai important dintre romane, merge, în notă sămănătoristă, pe tema revoltei țărănești împotriva arendașilor spoliatori. Însetat de dreptate, Petre Leahu, tânăr din Prigoreni, sare în ajutorul unui țăran bătut de fiul arendașului, apoi încearcă să strângă întreaga obște împotriva acestuia. Părăsit de toți, e judecat și condamnat la închisoare, unde se împrietenește cu un socialist. După împlinirea pedepsei, intră în mișcarea muncitorească ieșeană, prilej pentru studierea psihologiei mediului urban. Trimis, în timpul revoluției din Rusia, la Odessa spre a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
în acest fel. Familia romană a sucombat pentru că era incompatibilă cu independența individului, dar proprietatea romană a supraviețuit, deoarece a reușit să asigure mai bine decât proprietatea colectivă a germanilor libertatea individului. Datorită dezvoltării economiei și așezării în Imperiul Roman, obștea gentilică s-a transformat treptat în obște sătească, numită "marcă", ce avea la bază comunitatea de teritoriu. În secolele IV-V se accentuează procesul de diferențiere, de separare a aristocrației gentilice de masa oamenilor de rând, liberi. Organizarea socială și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]