11,594 matches
-
aceeași zodie? - Sextus Empiricus, medic și filosof, denunță, într-o lucrare de 10 volume, falsitatea horoscoapelor, atrăgând atenția că, din cauza refracției atmosferice, astrul ce apare la răsărit în momentul nașterii, este în realitate încă sub orizont. Iată și o altă obiecție meșteșugită a lui Sextus. Tot ce se întîmplă în viață are trei feluri de cauze: 1-fatalitatea (precum viața și moartea), 2-hazardul (precum câștigul sau pierderea la loterie) și 3-liberul arbitru (precum căsătoria sau divorțul). Orice prezicere care privește fenomenele din
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cale de mijloc: momentul concepției influențează sănătatea trupească, iar momentul nașterii colorează portretul moral și intelectual. Deoarece din 4 în 4 minute aspectul cerului se schimbă, nu este de mirare că doi gemeni pot avea vieți diferite. In ce privește obiecția refracției, astrologia a transformat-o într-un titlu de glorie. A căutat să deosebească orizontul real de cel aparent și să alcătuiască tabele de răsărit real, ceea ce, trebuie să recunoaștem, e mai mult decât o jucărie. Dar, lăsând la o
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
episcopi. Numărul Sfinților Părinți prezenți la aceste Sinoade Ecumenice nu depășește 600, ceea ce înseamnă că nu au luat parte toți episcopii Bisericii, numărul lor fiind mult mai mare2. Prin urmare, numărul este un element neconcludent care nu susține principiul ecumenicității. Obiecția care s-ar putea aduce lipsei tuturor episcopilor la aceste sinoade, ar fi aceea a reprezentării lor prin arhiepiscopi, ceea ce nu corespundea adevărului istoric. De exemplu, episcopul Romei nu și-a trimis nici măcar delegați la Sinodul II Ecumenic sau la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
că există o conștiință a solidarității cu toată omenirea pornindu-se de la raționamentul că actul de iubire este actul fundamental de legătură dintre om și Dumnezeu. Extins la un nivel maxim, actul de iubire implică și legătura dintre toți oamenii. Obiecțiile lui Nae Ionescu sunt perfect îndreptățite: pentru ca afirmația: actul de iubire este actul fundamental de legătură dintre Dumnezeu și om să fie valabilă, trebuie ca actul de iubire de la om la Dumnezeu să fie de aceeași esență cu cel de la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de a se amesteca în treburile Bisericii, dar dreptul Bisericii de a se amesteca în treburile statului decurg, în chip logic, din principiul numit "primatul spiritualului". Acest principiu, de origine și esență apuseană-catolică, nu este valabil în Biserica noastră Ortodoxă. Obiecția că preotul are o dublă calitate, de preot și de cetățean, și, ca atare, în virtutea acestei duble calități, e îndreptățit la două feluri de acțiuni, nu e fondată. Ea e respinsă de canoane și de spiritul pravoslavnic, pe de o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la unele concepții științifice sau pseudostiințifice contemporane ? in Toate aceste criterii au, desigur, la bază o eronată concepție intelectualistă, o confuzie între funcțiile filozofiei și ale artei, o greșită înțelegere a modului în care ideile intră în literatură. De aceste obiecții față de caracterul excesiv intelectualist al abordării filozofice s-a ținut seama în unele metode elaborate mai ales în Germania. Rudolf Unger (valorificând ideile lui Dilthey) a preconizat foarte clar o metodă de cercetare care, deși anterior nu a fost practicată
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
amor astfel de scheme. Ei se vor îndoi de caracterul sacru al acestei triade. Unger însuși, de exemplu, distinge două tipuri de idealism obiectiv : un tip armonios, reprezentat de Goethe, și un tip dialectic, reprezentat de Boehme, Schelling și Hegel ; obiecții similare ar putea fi aduse tipurilor de "pozitivism", care par să înglobeze o multitudine de puncte de vedere adesea foarte divergente. Dar mai importante decât astfel de obiecții privind detaliile clasificării sunt îndoielile pe care trebuie să le avem în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
de Goethe, și un tip dialectic, reprezentat de Boehme, Schelling și Hegel ; obiecții similare ar putea fi aduse tipurilor de "pozitivism", care par să înglobeze o multitudine de puncte de vedere adesea foarte divergente. Dar mai importante decât astfel de obiecții privind detaliile clasificării sunt îndoielile pe care trebuie să le avem în legătură cu întreaga concepție care stă la baza acestei teorii. Toate tipologiile de acest fel duc numai la o clasificare rudimentară a întregii literaturi în trei sau cel mult cinci
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
proprietăți moldovenești cu mână de lucru autohtonă. Domnitori, hatmani, fețe bisericești, oameni de știință moldoveni au avut o contribuție însemnată în progresul cultural al ucrainenilor. Chiar în primul an al încheierii Tratatului au apărut volume întregi cu articole exprimând opinii, obiecții, scrisori deschise, au avut loc întruniri și reuniuni de protest, acuzații la adresa guvernanților și diplomaților care "n-au auzit, sau nu au vrut să audă, de drepturile noastre istorice de durerea sutelor de mii de frați ai noștri care de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
nr. 681/2012)123. Sesizarea a inclus și critici de neconstituționalitate extrinsecă, bazate pe modalitatea în care Guvernul și-a angajat răspunderea pe această lege, însă aceste critici au fost respinse de către Curtea Constituțională. Curtea Constituțională a răspuns pe larg obiecțiilor formulate. Referitor la critica bazată pe încălcarea art. 1, alin. 1 din Constituție, Curtea a respins acest capăt de cerere, motivând că nu există nicio contradicție între caracterul unitar al statului și reglementarea constituțională a descentralizării. În legătură cu încălcarea art. 1
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
măsuri care pot fi subsumate conceptelor de "transfer de competență administrativă" și "transfer de competență financiară", Curtea consideră că lipsește un "transfer coordonat de competență administrativă și financiară", ceea ce "poate avea efecte grave asupra efectivității procesului de descentralizare". Referitor la obiecția de constituționalitate care privește încălcarea art. 123, Curtea a respins-o, considerând că această normă are "un înțeles evolutiv". Asupra obiecției potrivit căreia măsurile de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public/privat al statului în domeniul
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
transfer coordonat de competență administrativă și financiară", ceea ce "poate avea efecte grave asupra efectivității procesului de descentralizare". Referitor la obiecția de constituționalitate care privește încălcarea art. 123, Curtea a respins-o, considerând că această normă are "un înțeles evolutiv". Asupra obiecției potrivit căreia măsurile de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunurilor din domeniul public/privat al statului în domeniul public/privat al unităților administrativ-teritoriale, respectiv modalitatea de constituire a unui drept de administrare în favoarea autorităților administrației publice locale sunt concretizate
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
legii, ceea ce afectează și principiul securității raporturilor juridice, considerat a fi o dimensiune a statului de drept, iar consecința este încălcarea art. 1, alin. 3 și 5 din Constituție. Având în vedere toate considerentele enumerate mai sus, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate în ceea ce privește criticile de neconstituționalitate intrinsecă și a constatat că legea, în ansamblul ei, este neconstituțională. Curtea a considerat în acest caz că este investită, prin controlul de constituționalitate, să efectueze și un control de legalitate. Așa cum chiar Curtea
Politograma. Incursiuni în vocabularul democrației by Radu Carp () [Corola-publishinghouse/Science/84982_a_85767]
-
opuse principiilor etice ale individului nu se realizează. Totuși, sugestiile, de obicei, nu interesează, nu abordează valorile etice ale persoanei. Partea negativă a acestei bariere este exprimată prin unele tulburări nevrotice atunci când conflictul Între gândurile imorale inoportune și acțiunile și obiecțiile etice ale persoanei determină o profundă stare de depresie. (id., pp.163-165) Cele trei bariere anti-sugestive sunt strâns legate unele de altele; ele se Întrepătrund și interacționează În mod reciproc. Depășirea lorîn scopuri terapeutice sau educaționale, nu Înseamnă că li
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
și încă una declarat naționalistă, de dreapta, intolerantă și exclusivistă. Oricâtă stimă am avea pentru ortodoxia reală, profundă, autentică (problema ierarhiei ortodoxe servile este cu totul distinctă), atunci când se enunță în stil agresiv teza ortodox și implicit național apar, imediat, obiecții inevitabile. Cum se poate afirma, de pildă, că biserica unită cu Roma nu este și ea națională? Când se cunoaște atât de bine, între multe alte merite, contribuția sa hotărâtoare la trezirea și consolidarea conștiinței naționale în Transilvania, începând din
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
care mi-au insuflat dragostea pentru cunoaștere și mi-au determinat cele mai frumoase amintiri ale copilăriei. Cuprins Cuvânt înainte / 9 Precizări și justificări terminologice / 15 Despre moralismul realismului radical / 53 Despre realismul moderat / 79 Despre justificarea moralismului / 107 Despre obiecțiile realiste împotriva moralismului / 139 Cuvânt de încheiere / 159 Referințe bibliografice / 167 Indice de autori / 185 Indice de concepte fundamentale / 191 Abstract / 199 Résumé / 201 Cuvânt înainte Cartea de față este rezultatul examinării principalelor teze metodologice sprijinite de susținătorii realismului în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
moralismul reprezintă o metodologie pe care filosofia politică este pe deplin justificată să o utilizeze și că niciun contra-argument realist (radical) nu reușește să atingă teza validității și necesității acestei metodologii. În sfârșit, potrivit celei de a patra concluzii, toate obiecțiile avansate în cruciada realiștilor, radicali sau moderați, împotriva "moralismului" sunt nesustenabile (de cele mai multe ori, ele fiind rodul unor neînțelegeri sau deformări grave ale poziției filosofilor acuzați de acest "viciu" metodologic: Isaiah Berlin, John Rawls, Robert Nozick, Ronald Dworkin, G. A
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Potrivit cercetărilor mele, recenta ascensiune a realismului a declanșat până în prezent în special două mari dezbateri. Prima dezbatere - la care voi aduce o modestă contribuție în capitolele următoare - este focalizată cu precădere pe întrebarea dacă argumentele realiste ridică, într-adevăr, obiecții valide la adresa moralismului. A doua dezbatere - a cărei problematică va fi discutată în acest capitol - are în atenție în special întrebarea dacă renunțarea la principiile, valorile și temeiurile morale este în principiu măcar posibilă și dacă nu cumva realiștii fac
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Möller împotriva ideii că o concepție realistă (plauzibilă) a legitimității politice poate fi justificată fără ajutorul principiului egalității umane fundamentale. Departe de a constitui doar o transformare ilicită a susținerilor normative ale realiștilor în susțineri morale, acest argument ridică o obiecție legitimă - și, aș adăuga, imposibil de combătut cu șanse reale de succes - la adresa realismului. Am în vedere, desigur, argumentul că diferitele condiții ale legitimității susținute de realiști (acceptabilitatea egală, justificarea egală etc.) nu pot fi întemeiate în baza diferenței dintre
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
una pentru care filosofii sunt cei mai potriviți să-i ofere un răspuns. Așa cum văd eu lucrurile, ea este mai curând o problemă a sociologiei politice (sau, dacă preferați, a politologiei). Ca atare, nu cred că Philp a ridicat o obiecție decisivă împotriva ideii că filosofia politică este o ramificație a eticii. Ultimul argument "moderat" explicit împotriva ideii că filosofia politică este o branșă a eticii care ne-a rămas de analizat este, după știința mea, cel al lui Glen Newey
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
fi abordate în baza metodelor și competențelor de investigare specifice filosofiei - probleme ale unor discipline precum sociologia, antropologia sau psihologia politică, retorica, teoria statului, teoria relațiilor internaționale etc. Mai trist este că Newey pare conștient de posibilitatea unei astfel de obiecții la adresa argumentării sale, însă nu face nimic pentru a arăta în vreun fel că ea este greșită sau problematică. Tot ceea ce spune Newey este că, în opinia sa, această obiecție este rezultatul temerii arogante de a nu "perverti" sau de
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
este că Newey pare conștient de posibilitatea unei astfel de obiecții la adresa argumentării sale, însă nu face nimic pentru a arăta în vreun fel că ea este greșită sau problematică. Tot ceea ce spune Newey este că, în opinia sa, această obiecție este rezultatul temerii arogante de a nu "perverti" sau de a nu transforma filosofia politică într-o disciplină "mai puțin respectabilă" prin "contaminarea" cu științele politice 35. Acesta este însă un raționament sofistic (din categoria ad hominem)36. A declara
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
oricare cercetător respectabil) a limitelor de competență și specializare care ne caracterizează pe toți cei care lucrăm în spațiul academic, indiferent de disciplina în care profesăm 37. Nu cred că este cu totul inutil să precizez aici și că o obiecție similară celei aduse lui Newey sau Philip ar respinge și un alt posibil argument realist "moderat" împotriva ideii că filosofia politică este o ramură a eticii. În finalul capitolului anterior, am arătat că realiștilor le rămâne la dispoziție cel puțin
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
redusă nedreptatea socială?" În al doilea rând, alături de mulți alți autori, nu am fost deloc convins de argumentele lui Sen în ideea că filosofii politici ar trebui să renunțe să mai întrebe "ce este dreptatea socială?". Sen a avansat două obiecții fundamentale împotriva proiectului filosofic ce urmărește să răspundă la întrebarea "ce este dreptatea socială?": obiecția redundanței și obiecția fezabilității. Prima susține că răspunsul la această întrebare nu este nici suficient și nici necesar pentru identificarea și progresul în eliminarea nedreptăților
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
convins de argumentele lui Sen în ideea că filosofii politici ar trebui să renunțe să mai întrebe "ce este dreptatea socială?". Sen a avansat două obiecții fundamentale împotriva proiectului filosofic ce urmărește să răspundă la întrebarea "ce este dreptatea socială?": obiecția redundanței și obiecția fezabilității. Prima susține că răspunsul la această întrebare nu este nici suficient și nici necesar pentru identificarea și progresul în eliminarea nedreptăților "evidente" și redresabile din lumea în care trăim (precum sclavia, subjugarea sau supunerea femeilor, lipsa
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]