5,945 matches
-
să înțeleagă că altcineva îl poate înlocui: încăpățânându-se în a se considera totuși rege, el cere să i se retrimită suita de cavaleri de care a fost privat, cere să i se acorde din nou onorurile regale. Ofensa adusă orgoliului său îl face să trăiască o stare într-atât de profundă de nefericire și de revoltă, încât ar vrea să „distrugă întreg universul”. Trezirea la realitate a conștiinței lui nu este însă ușoară: va trebui ca în furtuna nopții, în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
materială. Ca aspect, suferința sufletească și cea cu mobil material nu diferă și e greu să știi dacă o femeie suferă că nu-i vine amantul la randez-vous sau că are de plătit o notă la croitoreasă. Iar dacă din orgoliu îmi ascundea că a dormit la o prietenă, pentru ce atunci nu avea orgoliu să ascundă și că suferă în stradă sau la restaurant? Și dacă această suferință era atât de mare, de ce n-a făcut nici un demers să ne
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
greu să știi dacă o femeie suferă că nu-i vine amantul la randez-vous sau că are de plătit o notă la croitoreasă. Iar dacă din orgoliu îmi ascundea că a dormit la o prietenă, pentru ce atunci nu avea orgoliu să ascundă și că suferă în stradă sau la restaurant? Și dacă această suferință era atât de mare, de ce n-a făcut nici un demers să ne împăcăm? Dar dacă ar fi făcut acest demers, n-ar fi fost oare o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
basma, ciorap, ciorbă, sarma, dulgher, cântar, murdar, șiret (cuvinte de origine turcă); balonzaid, crenvurșt, pantof, rucsac, șnițel, fraier, șmecher, ștecher (cuvinte de origine germană); baros, călău, a paradi (cuvinte de origine țigănească); armată, bilanț, campion, casier, flaut, locotenent, mitralieră, piață, orgoliu, revistă, spaghete, speranță, a costa, a sfida, a stima, a studia (cuvinte de origine italiană); anchetă, apel, avantaj, bluză, elev, gară, grup, hotel, jurnal, palton, priză, șef, șofer, tablou, tren, vot, egal, gri, important, mondial, simpatic, șic, a ceda, a
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Ordinea evenimentelor i se pare mai dinainte stabilită de un zeu inefabil. Fatalismul, adică constatarea acestei așezări prestabilite pe care voința omului e prea slabă să o îndrepte, i se pare singura soluție. Totul e acceptat așa cum se prezintă. Niciun orgoliu, nicio ambiție, nicio rezistență. Imaginația și voința nu prefac deloc realitatea înconjurătoare. Idealul său e confundarea în masa anonimă, în colectivitatea absorbantă. Între aceste două tipuri extreme de civilizație, între aceste două interpretări ale existenței, datorită a două structuri structuri
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
nasul are o semnificație sexuală, mai ales prin comparația sa cu falusul. Buric La fel ca glezna, buricul este sediul egoului. Evocă narcisismul celui ce visează: - respectul de sine pozitiv, când imaginea este sănătoasă și nu suferă de nici o afecțiune; - orgoliul exacerbat, vanitatea, când este nemăsurat, pus în evidență într-un mod sau altul; - rana narcisistă, deprecierea, dacă este rănit ori inexistent. În plus, simbolistica lui este legată de centru («a se crede buricul pământuluiă) și deci de dorința sau obligația
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
3); (2); adolescență (2); ajutor (2); amabil (2); bălai (2); bicicletă (2); bou (2); brunet (2); coleg (2); cuplu (2); femeie (2); gentleman (2); idiot (2); liniștit (2); mașină (2); militar (2); mincinos (2); minciună (2); mîndru (2); naiv (2); orgoliu (2); păr (2); prieteni (2); relație (2); sprijin (2); student (2); tata (2); tată (2); tinerețe (2); urît (2); viitor (2); voinic (2); Adam; afecțiune; albastru; a alerga; Alex; ambiție; amic; amintire; aparține; aranjat; arătos; arătoși; atent; băiețel; bărbătos; bărbăție
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rău (3); respect (3); sex (3); Adam (2); ajutor (2); bun (2); cap (2); domn (2); dur (2); duritate (2); erou (2); eu (2); frumusețe (2); inel (2); înțelegător (2); Maxim (2); muncă (2); naiv (2); necesar (2); ocrotitor (2); orgoliu (2); prost (2); sat (2); soție (2); stabilitate (2); stîlpul casei (2); șef (2); tare (2); viteaz (2); -; adevăr; adult; am; bani; bărbat; bărbăție; bătrîn; bere; bestie; boală; Bogdan; boss; brunet; bunic; cap, familie; casă; chel; chelbos; cineva; cinstit; ciorbă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
șmecher (7); băiat (6); naiv (6); nas (6); urît (6); bărbat (5); gras (5); leneș (5); mare (5); nas pe sus (5); needucat (5); nesimțit (5); rușinos (5); țanțoș (5); cocoș (4); egoist (4); fițe (4); încăpățînat (4); laudă (4); orgoliu (4); sfîrșitul (4); capătul (3); figurant (3); frumos (3); înțepat (3); mării (3); nepăsător (3); nesuferit (3); persoană (3); plin de sine (3); prostie (3); tîmpit (3); adîncul (2); arătos (2); avut (2); bani (2); bogăție (2); cochet (2); curcan
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
laudă: mîndrie (66); de sine (26); bucurie (22); fală (20); merit (13); lăudăros (12); prostie (12); apreciere (11); bravo (11); fericire (10); bine (8); compliment (8); odă (8); om (8); păcat (8); minciună (7); mîndru (7); modestie (7); încurajare (6); orgoliu (6); aplauze (5); bună (5); copil (5); fudul (5); mărire (5); sine (5); succes (5); aprecia (4); aroganță (4); bucuros (4); faimă (4); fățărnicie (4); felicitare (4); încrezut (4); onoare (4); plăcere (4); plin de sine (4); prost (4); slavă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copil (6); mare (6); odă (6); prostie (6); bine (5); bucuros (5); bun (5); pe cineva (5); cîntec (5); felicitare (5); încuraja (5); încurajare (5); preamări (5); de sine (5); compliment (4); degeaba (4); încrezut (4); măreț (4); mărire (4); orgoliu (4); plăcere (4); prost (4); succes (4); admira (3); apreciat (3); arogant (3); bravo (3); complimenta (3); deșartă (3); eu (3); faimă (3); făli (3); fericire (3); fericit (3); fudul (3); gură (3); linguși (3); mama (3); mamă (3); merite
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pierdere (3); supărat (3); tare (3); berbec (2); ceas (2); demn (2); distrugere (2); durere (2); dureros (2); egoism (2); femeia (2); fițos (2); invidios (2); încruntare (2); mincinos (2); nas pe sus (2); neorgolios (2); nepăsare (2); orgolios (2); orgoliu (2); păcat (2); prieten (2); putere (2); ranchiunos (2); rece (2); slăbiciune (2); sufletist (2); trufaș (2); tu (2); ură (2); vertical (2); -; absurd; anormal; apărare; armonios; arogantă; arțăgos; atitudine; atotștiutor; atracție; bine; blînd; boală; bun; bunicul; calitate; caracter puternic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mama; masochism; măr; de modestie; nasol; năcaz; neacceptare; neascultare; necesară; nechibzuit; nedreptate; needucat; nefericit; negru; neîncredere; nemeritat; nemiloasă; neputință; neregulă; nerespectare; nesupunere; nevinovăție; nimic; noapte; normală; nu vreau; nu; nuci; nu-u-u!; obidă; obrăznicii; a fi ocărît; om; onorariu; oprire; orez; orgoliu; pătură; pedeapsă; a pedepsi; pedepsire; penală; penitenciar; pierdut; plictiseală; plîns; porumb; porumbel; privațiune; prost; putere; ramura; rea; reguli; reparare; repercusiune; restricții; restrîngere; roata norocului; sarcină; schimbare; scurtă; sechestru; sentiment urît; soție; spaimă; sta la colț; strunare; student; suferința; supremă; șarpe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
te închina; închina; închinare; îndemna; înduioșat; îndupleca; îngenunchere; îngeri; înjosi; înnobilează; legătură; libertate; lingușire; liniște; lumină; lumînare; pe mama; mănăstire; milog; milogeală; milostenie; milostiv; minte; mulțumire; a mustra; muzică; necaz; necesitate; necunoaștere; necunoscut; nimic; nouă; oameni; oamenii; un om; organ; orgoliu; ostilitate; pace; palmă; păcătos; păr; pe părinți; pentru părinți; plăcut; poezie; pofti; populism; preoți; prietenă; prieteni; profunzime; promisiune; promite; prostie; ai putea; putere; putere divină; rană sufletească; rea; rugă; rugăciuni; sclav; seara; sfîntă; solicita; solicitare; spera; spunea; străduință; stuf; sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nesimțire (5); tristețe (5); vină (5); bun-simț (4); copil (4); emoții (4); înroșit (4); milă (4); necaz (4); nesiguranță (4); obraji roșii (4); onoare (4); rău (4); regret (4); vinovăție (4); faptă rea (3); inocență (3); intimidare (3); îmbujorare (3); orgoliu (3); respect (3); a roși (3); roși (3); simț (3); simțire (3); spaimă (3); ură (3); ascunde (2); ascuns (2); bine (2); bujori (2); cinstit (2); defect (2); demnitate (2); dezonoare (2); disconfort (2); dispreț (2); durere (2); educație (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mînă întinsă; mulțumire; muncă; murdărie; muritor de foame; neajutorare; necaz; necitit; nefericire; neinspirat; neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul; și onest; orfani; orgoliu; pagubă; pantaloni rupți; papuci; pasiv; din păcate; pămînt; pedeapsă; persoană; pierdut; pîine; pîrlit; plîns; ponosit; posibilități; poziție socială; praf; prăpădit; pricăjit; primejdios; putere de viață; puturos; recesiune; relativ; român; rupe pămîntul; rupt; sau rege; sărac; sărăcie; sens; simplitate; simplu; singurătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mînios; moft; mofturos; morocănos; mult; mulțumit; necazuri; necăjea; a necăji; necăjire; de nedreptate; neglija; neînțeles; neliniști; nemulțumit; neplăceri; nerăbdător; nesupărat; nevoi; nervozitate; pe nimeni; din nimic; oameni; oamenii; obijdui; a obijdui; obosi; ocărî; a ocărî; a ofensa; ofensare; ofticat; omul; orgoliu; oribil; părinți; părinții; pe; persoane; pisică; a plînge; plîngere; plîns; plînset; posomorî; prietena; priveliște; problemă; profesor; prostie; provoacă; rană; ranchiună; răni; rănire; reacție; regret; reuși; revoltă; rîde; rîs; roși; scuze; sensibil; sentiment; sista; sîcîi; sora; stres; striga; suferi; suspine; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
îi lucru mare; mamă; măcinare; meci de fotbal; melancolie; mereu; minciună; mini descurajare; minte; mîhni; mîhnit; a se mînia; mînie; moment neplăcut; multă; neagră; necăjeală; nedreptate; negativ; negru; neîncredere; neliniști; nemulțumire; nenorocire; neplăcut; nerealizare; nereușită; nervozitate; Nicoleta; nostalgie; obosit; ofticat; orgoliu; pană; părinți; persoană; pesimist; posomorît; rană; răcire; război; rea; refondată; retragere; riduri; scîrbă; scurt; sex prost; sfadă; sinucidere; somn; stare; tare; teamă; temporar; tensiune; timp; de tot; tot timpul; trece; a trece; trecere; uitare; văicăreală; veseli; violență; vreme urîtă; zice
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
idei-forță vom putea recunoaște fără Îndoială și cu certitudine adevărul, pare a ne asigura filosoful. Dar noi ne vom permite să recunoaștem că, mai mult decât această curtenitoare reverența către tradiția culturală și confesională, căreia căuta să nu-i rănească orgoliile, În sentențele exprimate aici vom recunoaște dorință acută a lui Descartes de a avea un sol sigur și stabil sub picioare, de pe care să-și permită să arunce asupra lumii plasa Îndoielii hiperbolice. Pentru că nu te poți Îndoi de absolut
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
că viața mi-a condus pașii spre acea încăpere; aș putea da vina pe extratereștrii mei, care m-au împins, fiecare în felul său, către bucătărie; trebuie să recunosc însă cu toată sinceritatea că a fost și o chestiune de orgoliu: printre femeile din generația mea am fost dintotdeauna undeva în top 10, în business aveam cea mai înaltă calificare (am urmat MBA la Paris), la multinaționala unde lucram ajunsesem manager regional, conduceam peste o sută de oameni, semnam contracte de
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
5.2. de ce le‑am ales tocmai pe acestea?" Tratăm întrebarea fundamentală numărul doi cu atenție deosebită. Trebuie să știți că denumirile preparatelor culinare conțin foarte multe capcane*. Eu m-am păcălit de prea multe ori și am suferit enorm. Orgoliul meu de învingătoare a fost rănit grav la fiecare eșec și nu puține au fost momentele în care m-am gândit să abandonez lupta și să dau fuga la restaurant ori să comand ceva bun de mâncare pentru acasă. Durerea
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
după altul, pe măsură ce mă supărau. Și nici măcar n-a fost nevoie să cumpăr localul pentru asta. Făceam ce făceam și îi expediam cu un picior în... ....................................................................... Simt că ne-am îndepărtat de la lucrurile cu adevărat importante. Nu despre victorii de orgoliu voiam să vă povestesc. Cât am lucrat acolo, am făcut exact ceea ce îmi propusesem: am venit, am gătit, am învins! Mi-am completat cunoștințele teoretice cu o activitate practică de o valoare inestimabilă: am pus mâna pe un rețetar internațional
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
răvășitoare, adevărul său cu privire la propriul sine este un adevăr al clipei. A identifica, dincolo de acest adevăr, discontinuități, contradicții, rupturi și, în aceste discontinuități, contradicții, rupturi, un sine coerent face obiectul unei experiențe căreia i se poate reproșa orice Ă impuritatea, orgoliul sau umilința Ă, nu și onestitatea. Sau, mai exact, nu și o anume demnitate a onestității. Abia așa plonjarea în risc ar putea însemna o traducere care să presupună cât mai puțină trădare. Pe de altă parte, unde să-l
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Pascal pasiunea negării. La drept vorbind pentru a reveni, nu numai Kirillov iubește gimnastica; o fac deopotrivă Kafka și Bacovia. De fapt, toate acestea Ă sfatul, prudența, grija excesivă Ă pentru că, „specialist în melancolie”, despre care spune adesea, cu modestia orgoliului, că știe câte ceva, Cioran s-a ridicat, demonic, deasupra bolii. Consecință tot a unei metamorfoze, ori a unei ciudate antinomii. Nu invocase el „postulatele contradictorii” ale lui Baudelaire?! Un astfel de postulat e însuși faptul că, prin excesul înregistrării formelor
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
neprietenos, posac, morocănos, adică, etimologic vorbind, nefericit. E ascunsă în această nefericire o abatere de la sensul comun, poate modern, al fericirii. Îi scrie fratelui: „mă gândesc adesea la mama noastră, la ceea ce avea ea excepțional, la vioiciunea și (de ce nu?) orgoliul ei, dar, mai ales, la deliciul și otrava melancoliei pe care ne-a transmis-o și nouă” (83 Ă 17 octombrie 1967). Așadar, deliciul și otrava melancoliei... Să ne amintim, tot din Cioran, tot din corespondență: „dulceața nimicului”, „fascinația răului
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]