4,130 matches
-
mă batjocorească. Cum mi-ar sta, "Sfântul Mare Mucenic Ștefan cel Năzdrăvan", cocoțat în iconostas cot la cot cu Sfântul Mucenic Pafmutie Izbăvitorul de sfrânție? râde el. Numa' să nu mă hâțânați cu racla pe la toate sărbătorile... Nu vedeți ce pățește bietul Sfântul Mucenic Ioan cel Nou al Mirăuților? surâde șăgalnic. În loc să-l lase să-și odihnească oasele bătrâne și mult chinuite, îl tot plimbă. Scoate racla!... Bagă racla! Cum dau tatarii, scoate racla, să-i alunge! Când nu plouă, scoate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
răzgândească... Ai greșit, Isaio! "Cârpă" aista... dacă, dacă vorbește?! spune Alexa alarmat. Au chiar așa prost mă crezi, Alexo? Ar trebui să-mi săruți mâinile, spune și un zâmbet cinic, drăcesc îi schimonosește gura. Au n-ați aflat ce-a pățit sărmanul Cupcici în noaptea aiasta chiar? Alexa și Negrilă îl privesc uluiți. N-ați aflat?! Chiar n-ați aflat?! Ce?!... Ce?!... Sărmanul boier Cupcici... îngână Isaia jalnic, neconsolat. În noaptea aiasta chiar, în puterea nopții, l-au călcat tâlharii! L-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aceeași roșeață în obraji spune: Sunt uluit. M-ați zăpăcit... Nu m-am gândit niciodată... În fond, de ce nu? își ia seama după ce cugetă adânc și începe să viseze. Dacă "mă cere poporul"!?... Mă rog, ce-o fi, ce-o păți... revine el brusc la realitate. Om trăi și-om vedea... Toate la vremea lor. Până atunci, să nu vă pună dracu' să suflați o vorbuliță! Alexandru Aron... Fiecare Mușatin cu "salcia" lui... Acu, să plinim ce-avem de plinit. Ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
e o ceartă; e o dispută, aprinsă ce-i drept, „de idei” aș putea spune, angrenând concepții și atitudini diferite. Mama, mai „conformistă”, adeptă oarecum a principiului „capul plecat sabia nu-l taie”, susține că „am greșit” (de aceea am pățit ceea ce am pățit), eu, spirit turbulent, rebel (moștenit de la tata), mă apăr, încercând să-i demonstrez că nu puteam proceda altfel în acea împrejurare. Vorbesc întruna, tare, până simt că mă doare pieptul, că mă înec de atâtea cuvinte, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
e o dispută, aprinsă ce-i drept, „de idei” aș putea spune, angrenând concepții și atitudini diferite. Mama, mai „conformistă”, adeptă oarecum a principiului „capul plecat sabia nu-l taie”, susține că „am greșit” (de aceea am pățit ceea ce am pățit), eu, spirit turbulent, rebel (moștenit de la tata), mă apăr, încercând să-i demonstrez că nu puteam proceda altfel în acea împrejurare. Vorbesc întruna, tare, până simt că mă doare pieptul, că mă înec de atâtea cuvinte, că mă lasă puterile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
însă nicicum, se pitise undeva, i se făcuse frică de mine, tocmai de mine!... nu știu... A doua zi, în zilele următoare nu s-a mai auzit... S-o fi îndurat cineva de el, în cele din urmă... O fi pățit cine știe ce... Nici nu vreau să mă gândesc, dar, de fapt, numai la asta mă gândesc. Înțelegi? E insuportabil! Nu pot să văd un câine al nimănui pe stradă, muiat de ploaie, căutând ceva, orice, ceva de mâncare, ghemuit iarna, afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
facă « corectura». A ținut-o așa, cu o inimaginabilă tenacitate ani de zile. Un corector voluntar, în serviciul lui Dumnezeu (cu «D» mare). Când însă și-a extins activitatea, începând să «lucreze» și pe la bibliotecile publice, l-au prins, a pățit-o...” * Vizionând filmele lui Dovjenko, luăm cunoștință de elocvența filmului mut. Iată un soldat german din timpul primului război mondial, care, sub efectul gazelor ilariante, intră hohotind de râs în moarte, moare stricându-se literalmente de râs; la câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
elimine, pe rând, pe „greșiții” subsemnatului! Până și pe frizerul meu, care mă ardea cu foenul fără ca să mă decid să protestez, l-a trimis pe lumea cealaltă! Ajunsesem să mă consider „un criteriu al divinității”; cine mă supăra, o pățea... Evident, eu (V.M. - n.n. V.Cr.) nu doream câtuși de puțin moartea acestor nefericiți care intraseră, dintr-un motiv sau altul, în dizgrația mea: eu doar constatam cum ei dispar, ca niște piese de pe o tablă de șah, înlăturate, calm, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
n-am face atâtea rele și păcate fel de fel. Și nici sfârșitul așa repede n-ar fi. Dar din cauza multor păcate se apropie și ziua cea mare. Groaznică va fi. Să ne gândim la Sodoma și Gomora ce-au pățit când nu mai știau de Poruncile lui Dumnezeu. A venit pedeapsă. Televizorul strică omul. Toate relele le arăta, așa îi educa pe oameni. Timpul ți-l mănâncă. Nu-ți mai faci timp pentru o rugăciune, o carte de religie sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
pentru un spectacol la care dumneata zici că nu se poate intra. - Dar ce-i aici, Vasilică, întreabă atras de voci și de întâmplare însuși posesorul celebrului nas, Tănase. S-a anunțat cutremurul? Vin turcii? C-o fi, c-o păți ne ascultă povestea repetată cu drumul, cu lupii și rechinii de sub gheață, surâde larg și spune replica pe ca re n-am s-o uit toată viața: - Vasilică dragă, pentru domnul și domnișoara învățătoare cele mai bune locuri la lojă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
păcate Gladkov se credea sergent major și voia să facă căprărie cu noi. Mai ales cu Steluța. Îi imputa, spre exemplu, că n-a vrut să defileze, doar ea și clasa ei, la 10 mai. C-o fi, c-o păți, până la urmă a defilat întreaga școală prin fața inspecției. De aici, de la altele, reclamațiile directorului curgeau în valuri către Revizoratul școlar Ismail și Inspectoratul școlar general Galați, reclamațiile având și aprobarea primarului Demirov. Nu se cerea altceva decât să fiu dat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
scotea aburi. Hai să te speli, i-am spus. Am încercat să-i scot șosetele murdare din picioare. A început să țipe: Nu trage, mamă! Când am privit mai bine la piciorul drept, șoseta era lipită de piele. Ce-ai pățit, te-ai fript? Am vrut să-mi fac niște ouă și am scăpat uleiul încins pe picior, acum trei zile. De atunci nu m-am descălțat, că mă ustura. Fruntea mi s-a acoperit de transpirație rece. Febra era de la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
avertizat asupra "pericolelor". Altfel securitatea nu aviza plecarea și fără avizul ei nu pleca nimeni. Dacă ei n-ar fi informat, în caz că li se cerea ceva, nu mai plecau a doua oară" (pag. 247). Așa aveam și eu s-o pățesc în cazul propunerii de plecare la Roma: aveam aprobarea ministrului, a secției Relații Externe a CC al PCR, a Serviciului pașapoarte și a intervenit Serviciul V al "Cooperativei", care le-a anulat pe toate! În lucrarea citată, distinsul Machiavelli, repet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
care era un libertin și "golan" declarat a învățat o poezie de amor în nemțește și i-a pus-o în teză, cu dedicație, semnându-se cu tupeu. Domnișoara G. s-a înroșit, nu a spus nimic. Georgescu nu a pățit nimic, nu a fost eliminat, cum eram siguri că se va întâmpla (ba mai târziu a ajuns ministru), și prin acest gest de camaraderie domnișoara G. a devenit modelul uman, idolul nostru absolut. Sunt sigur că mulți elevi o visau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
Dinu Patriciu asupra premierului. În definitiv, Călin Popescu Tăriceanu este adult sănătos, are discernământ și răspunde personal de toate alegerile pe care le face. Obsesia lipsă: problema competenței Știu că este mai „consolator” pentru mulți oameni să spună că au pățit-o fiindcă au fost acuzați de colaborare cu securitatea, cum s-a întâmplat în cazul lui Varujan Vosganian. Pare că ei nu au nici o vină actuală. Tot ce li se întâmplă este rezultatul unei fatalități istorice. Trăim vremuri tulburi, pline
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
locale, îndemnul lui Giuliani: mergeți la teatre, la restaurante, reluați-vă viața așa cum era înainte ca iubitorii de moarte să încerce să o facă praf! Mi-e greu să înțeleg cinismul invidios și resentimentar al acelora care jubilează că au pățit-o și „cei mai cei” dintre pământeni (mai ales când aceia sunt din toate rasele și etniile). Încerc să înțeleg unde a greșit comunitatea internațională prin organismele ei menite să protejeze drepturile omului, dovedind prea multă toleranță și orbire la
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
nu a întârziat să atragă și personalitățile sau instituțiile de acest gen. La București, rând pe rând, au plecat Titu Maiorescu, devenit om politic, Eminescu ce începuse să facă jurnalistică, Convorbirile care, în privința calității, au scăzut. La fel avea să pățească mai târziu Viața Românească. Însuși Sadoveanu care, în tinerețe, fugise, din București la Fălticeni, mutându-se apoi în Iași, a ajuns în cele din urmă din nou în capitala care, dacă nu l-a consacrat ca 58 scriitor, i-a
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Statele Unite - preda ca profesor, la Bufallo -, unde eram în trecere împreună cu Michel Deguy, și el prezent la această discuție stârnită de execuția lui Ceaușescu.) — Ar fi trebuit să fie lăsat pe mâna mulțimii, a poporului, am spus eu. Așa cum a pățit Mussolini. Asta ar fi potolit mulțimea pentru o bună bucată de vreme, societatea românească ar fi devenit poate mai puțin violentă. Și cât de cât solidară... Nu știu care dintre prietenii mei francezi a sărit să mă contrazică și să-mi explice
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
Cînd mai erau șapte minute din meci, s-a stins nocturna și eu m-am enervat, am vrut să-i dau în gît la FIFA că n-au generator, da’ m-am liniștit cînd mi am adus aminte că a pățit-o și George. În rest, totul e OK. E cald, mai plouă uneori, băieții stau pe șezlonguri și sînt liniștiți. Notă discordantă face Mirel Rădoi, care, atunci cînd nu mai rabdă însingurarea, începe să arunce pietricele în Mediterana. M-am
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pasă! Afară e frig și eu sunt singur. Și vântul suflă așa de aprig! Te rog! Te rog mult! Pleacă de lângă sobă! Îți promit că mâine îți voi construi câțiva prieteni, ca să nu mai fii singur. - Alondra! Fetițo! Ce-ai pățit? De ce te agiți așa? Glasul cald al bunicii și mângâierea ușoară o trezesc pe Alondra din somn. Privește în jur. Sare din pat și aleargă la fereastră. Soarele cu dinți face să scânteieze în mii de luminițe zăpada pufoasă. Din
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
cât colo într-un troian de zăpadă.Din vârful dealului , toți au văzut ce s-a întâmplat. Ioanei i-au înghețat lacrimile pe fața și inima în piept de spaimă. S-a dus în fugă spre fratele ei. - Ce-ai pățit? Ești bine? Te doare ceva? întreba ea fără a aștepta să primească vreun răspuns. Dă- mi mâna să te ajut. Ia să văd, unde te-ai lovit? L-a ajutat să se ridice și-a început să-l scuture în
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
să-l scuture în grabă, încercând să descopere vreo zgârietură, vreo lovitură, ceva cear putea să însemne suferință pentru frățiorul ei drag. Zăpada pufoasă avusese însă grijă să-l protejeze pe Emanuel. Era alb din cap până în picioare, dar nu pățise nimic. Și-a privit sora, rușinat. - Iartă-mă, Ioana! Eu te-am făcut să plângi și tu ești așa de bună cu mine! - Lasă, nu-i nimic. Ai uitat când ți-am spart mingea? Si eu te-am supărat atunci
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
însuflețit de zăpadă. EXERCIȚII APLICATIVE: 1) Întrebări: * De ce iubesc toți copiii săniușul așa de mult? * De ce a considerat Emanuel că el trebuie să se dea primul cu săniuța? Avea dreptate? De ce? * Ce a făcut Ioana când a văzut ce a pățit fratele ei? De ce? Ce nu-ți place din comportamentul lui Emanuel? Ce îți place în comportamentul Ioanei? * Ce crezi că a învățat Emanuel din această întâmplare? 2) Găsește cuvinte cu același înțeles pentru: timp cadou a pleca a decide spaimă
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
pe care îl poate avea Andrada cu o furnicuță. Mâțișor - Miau! Miau! Miau! - Poți să miauni cât poftești. Astăzi ești pedepsit. Stai afară pentru că ai fost rău! Trebuie să înveți cum să te porți cu prietenii mei. - Ce-ai pățit, Alice?Vorbești singură? - Nu, mamă. Îl cert pe Mâțișor. L-a zgâriat rău de tot pe Vlăduț. De aceea l-am pedepsit, l-am dat afară, iar el miaună ca să-l primesc din nou în casă. - Dar Mâțișor e un
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
fi generos, trecătorul îmbrăcat în haine scumpe, în loc de pâine i-a aruncat micuței făpturi o privire disprețuitoare și câteva vorbe urâte. Mânuța tremurândă s-a-ntins și către noi: - Dă-mi și mie... - Cecilia? Ce faci tu aici? Ce-ai pățit? Fetița a tresărit și-a încercat să o ia la fugă.Am prins-o de mână: - Stai! Ce faci?De ce fugi? Sunt eu Andreea, colega ta. De ce n-ai venit anul acesta la școală? Doamna a întrebat de tine. Lacrimi
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]