3,931 matches
-
vestigiilor arbitrajului de la Viena, care persistă cu îndrăzneala în unele domenii, inconștient în altele, dar care fac un imens rău pacificării spiritelor, ce trebuie desăvârșită în Transilvania” (În prag de drum). Sunt prezenți cu versuri Vlaicu Bârnă, Lucian Valea, Petre Păscu, Traian Dragoș, Ion N. Voiculescu, Virgil Olteanu, iar articole de critică și istorie literară semnează Emanoil Radian, Nicolae Albu, Victor Papilian, Al. Cerna-Rădulescu, Corneliu Maior. Ț. Ț. mai găzduiește articole politice, un interviu cu Tudor Arghezi, cronici teatrale, epigrame. Alți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290262_a_291591]
-
Carol I", București, 2008. Mureșan, Liviu, Adrian, Pop, Florin, Bonciu, Politica europeană de securitate și apărarea - element de influențare a acțiunilor României în domeniul politicii de securitate și apărare, Institutul European din România, Studii de Impact (PĂIȘ ÎI), București, 2004. Păscu, Ioan Mircea, Vintilă, Sergiu Nicolae, Teoria relațiilor internaționale, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, 2003-2004. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale contemporane, Editura Sincron, Cluj-Napoca, - 1999. Pușcaș, Vasile, Relații internaționale/transnaționale, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 2005. Pușcaș, Vasile
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
p. 7. 47 Lora Anne Violă, op. cît., pp. 8-13. 48 De exemplu: în ceea ce privește așa-numita politică a rezultatelor. 49 Cf. Joseph Nye, apud. Anna Tiedeman, op. cît., p. 8. 50 Ibidem. 51 Exponenți ai curentului instituționalist. 52 Ioan Mircea Păscu, Nicolae Vintilă Sergiu, Teoria relațiilor internaționale, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Științe Politice, București, 2003-2004, p. 16. 53 Boulding Kenneth (1989) a teoretizat conceptul de putere; el vorbește despre hard power (ca fiind puterea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
S + A + C; C + P; S + P + C + A etc.). Transcrieți substitutele de propoziție/ frază din textele de mai jos, precizând elementele substituite: (a) "Bine-ai venit, flăcăule, zise baba sculându-se. Ce-ai venit? ce cauți? Vrei să-mi paști iepele poate? Da." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) (b) "Auziți voi? zise căpitanul, celelalte sunt ale voastre. Ba nu! grăiră hoții, noi vrem să mâncăm din asta, căci asta e bună! (Ioan Slavici, Florița din codru) Raporturi sintactice Precizați raporturile
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
text din Cartea Numerelor pentru a exalta viața comună și simplă a unui grup de doi-trei frați, trai care are avantajul evitării neajunsurilor unei vieți solitare sau ale unei vieți comunitare prea lărgite, instituționalizată în mod excesiv. PRINTRE EXODURI ȘI PAȘTI Un alt cuvânt dominant în cateheza papei Francisc este verbul «a ieși». Faptul că de obicei folosim verbul «a intra» pentru a indica accesul în viața consacrată și verbul «a ieși» pentru a ne referi la abandon, ar trebui să
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
deveni din ce în ce mai disponibili. De aceea, trebuie să rezistăm cu tenacitate în față ispitei «clericalizării», ținând cont, însă, că nu suntem nici laici. Poate că, pentru bărbați aceste lucruri sunt clare, însă nu trebuie să subevaluăm faptul că acest pericol le paște și pe femeile consacrate, care, uneori, par niște «preotese» ori, dimpotrivă, par niște laice, ajungând, astfel, să renunțe la harul și la responsabilitatea propriei stări de viață spre folosul tuturora. Însă nu trebuie să uităm, de asemenea, că femeia, în
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
semne orientative pentru se relaționa cu ei înșiși și cu ceilalți, și nici nu se mai trudesc să dea mărturie. Ei bine, dacă în primul caz riscul este acela al înstrăinării de istorie, în cel de-al doilea caz ne paște pericolul identificării prea îndrăznețe și fără rezerve cu acel spirit al vremurilor, atât de recomandat, grație profeției papei Ioan al XXIII-lea, de conciliul Vatican al II-lea. DE LA O RADICALITATE DE OCHII LUMII LA O PROFEȚIE TRĂITĂ Până aici
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
țara filistenilor: Te voi nimici și nu vei mai avea locuitori. 2,6 Malurile mării vor ajunge izlazuri de pășunat, locuințe pentru păstori și tîrle de oi. 2,7 Malurile acestea vor fi pentru rămășițele casei lui Iuda; acolo vor paște, se vor odihni seara în casele Ascalonului; căci Iahwe al lor nu-i va uita și va aduce înapoi pe prinșii lor de război”. Mozaicii urăsc de moarte pe netăiații împre- jur nu pentru că le-ar fi pricinuit vreun rău
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
24 ore”, „Ultimă oră”, „Ecouri de la frați” ș.a. De remarcat și „Cotidian”, rubrică susținută de Octav Șuluțiu, sau „Meridian”, redactată de Ion Oana. Colaborează mai toți intelectualii de frunte ai Transilvaniei. Sectorul de poezie este ilustrat de Aron Cotruș, Petre Păscu, I. V. Spiridon, Romeo Dăscălescu, Lucian Valea, Petre Paulescu, Al. Lungu, George Popa, Petre Borțos, C. S. Anderco, Ion Moldoveanu, Al. Moldoveanu, D. Iov, D. Gherghinescu-Vania, Ionel Manițiu, Ion Buzdugan, George Drumur, Iulian Vesper, Emil Micu, Petru Homoceanu, Horia Bottea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
I. Mateiu, G. Togan, N. Sulica, C. Sassu, Ion Gherghel, Teofil Bugnariu, Septimiu Bucur, E. Boșca-Mălin, Victor Fulicea, D. Munteanu-Râmnic, Zenobie Pâclișanu, N. Tatu, Gabriel Țepelea, Ionel Neamtzu, Victor Iancu, Radu Enescu, Aurel A. Mureșianu, Elie Dăianu (și sub pseudonimul Păscu Ludeanu), Mihail Fărcășanu (Mihail Villara), Corneliu Coposu s. a. Și literatura străină este bine reprezentată, traducându-se din Goethe (I. Al. Bran-Lemeny), Nietzsche (Lucia Goșteanu), D’Annunzio (Giuseppe Cifarelli), Baudelaire (Horia Bottea), Paul Valéry (I. Pasca), Kipling, Rilke, Arturo Graf. Se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
Nichifor Crainic, Adevărul în teatru de Adrian Maniu, Din trecutul teatrului moldovenesc de Iorgu Iordan, în acești ani director al Naționalului ieșean. Se mai publică un necrolog consacrat lui Al. Davila, interviuri, programele premierelor. Alți colaboratori: Ion Marin Sadoveanu, Adrian Păscu, Vladimir Orleanu. A.P.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289007_a_290336]
-
vasele care aveau să-i rupă pe veci de ținuturile natale. Dar acei oameni au avut o existență anterioară captivității, o societate, familii, prieteni, ocupații, într-un univers liber, unde nu viețuiau în defensivă, pentru că nu știau ce pericole îi pășteau dinafară. Pe ruperea acestui echilibru ontologic se concentrează povestirea Leonorei Miano, ca și pe dimensiunea general umană a suferinței cauzate de dispariția unei ființe dragi. Nu fără acea urmă de fatalism specifică popoarelor care au cunoscut vicisitudinile istoriei, căci oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
constă în plasarea lor pe două linii paralele: prima, cea mai apropiată de poartă, este formată din 4 jucători, iar a doua, în imediata apropiere a liniei de 4 m, din 2 jucători. Înaintașii liniei a doua vor căuta prin pasc să se apropie de poartă și apoi să șuteze. Prin pasc ei se apropie de poartă și îngreuiază sarcina portarului obligat să se deplaseze în funcție de minge pentru a închide unghiul de aruncare. Cei din linia întâi se vor mișca în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
apropiată de poartă, este formată din 4 jucători, iar a doua, în imediata apropiere a liniei de 4 m, din 2 jucători. Înaintașii liniei a doua vor căuta prin pasc să se apropie de poartă și apoi să șuteze. Prin pasc ei se apropie de poartă și îngreuiază sarcina portarului obligat să se deplaseze în funcție de minge pentru a închide unghiul de aruncare. Cei din linia întâi se vor mișca în evantai, astfel încât să creeze culoare de aruncare celor din linia a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
mierii, plină de metafore. Moldovenii au "picat" "cît au nălbit poeana" (tablou floral). În vremea lui Petru Șchiopul a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd frunză; și atâta prav au fost, cât se stringea troiene la garduri, când bătea vînt: ca de omăt erau troiene de pulbere. Iară despre toamnă, s-au pornit ploi, și au crescut mohor, și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
urle, În cobuz de viersuri bune, Cu bucium de corn de buor, Și din ferecate surle; Să răsune până-n nuor... cu evocări realistice de animale grele (fiind vorba de grădină): O scurmară vierii cei groși de la luncă, Și zimbrii o pasc și-n coarne-o aruncă. Dosoftei are vorba materială ce dă corp mâhnirilor abstracte: La apa Vavilonului Jălind de țara Domnului; Acolo șăzum și plînsem La voroavă, ce ne strînsem. Și cu inimă amară Prin Sion și pentru țară Aducîndu-ne
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lumină Păstreaz-o pentru fiii din timpii viitori, Acoperă-ți, o, lună, a ta rază senină, Să nu o vadă munții ș-a lor locuitori! Puțina moștenită rămîie-le povață, L-a iadului prăpăstii pogoare-se de vii; O moarte necurmată să pască-a lor viață, Cutremur, spaimă, groază, ajungă așea fii! Restul producției poetice este sub orice critică. Omul însuși nu era, ca exponent al Ardealului oprimat, la înălțimea propriului său imn. G. SION G. Sion (1822-1892) a devenit popular prin rizibila
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
amară doctorie. Ingenuitatea se preface pe încetul în sens al miraculosului și în hieratism creștin. În târg servitoarele, ca și săvârșind o taină, se spală pe picioare. Măgarul cu cruce pe spate, pătruns de calitatea sa de simbolizator al inocenței, paște cu umilitate. Apare și cîte-un detaliu ortodox. O călugăriță trece în barcă pe o baltă foarte stilizată cu miraculoși crapi vizibili: Prin dimineața brumată de-argint, Luntrea, vâslită de-o călugăriță, Chemată lunecă, la clopot, pierdut peste zări. Trec crapii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pădurea, bivolii: Pe șesul vast, prin sclipitor noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
e totuși un poet de nuanță minoră. Simțind "foc" în sângele său amar ca și "coaja nucilor crude", în suflet cu urși hibernanți, el își cântă ereditatea aprigă: Străbunii mei vânjoși, cu tulnice și ghioage, Pe aici și-or fi păscut cirezile blajine, Cioporul de mioare bălane, herghelia, Pe-aici, pe unde azi gem grelele tractoare. Mai cu seamă el este un poet al ierburilor tari de bărăgan pe care le evoacă în toate tonurile și al vieții aspre cîmpenești: Da
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
turmele pământului au aureole sfinte peste capetele lor. Poetul aplică un puternic hieratism bizantinizant. Tineri goi și fecioare albe trec în procesiuni, sălbăticiunile migrează apocaliptic spre orașe: Din depărtate sălbăticii cu stele mari doar căprioare vor pătrunde în orașe să pască iarba din cenușă. Cerbi cu ochii uriași și blânzi intra-vor în bisericile vechi cu porțile deschise - uitîndu-se mirați în jur. Plugurile înseși sunt niște întraripate picate din spațiul extra-cosmic, de care se cuvine să te apropii cîntînd: Pe dealuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai trist vine din clopotul din asfințit, îl ghicești în glasul sterp al vrăbiilor și răspunde din umilința tălăngilor. E toată viața care doare așa, zi cu zi pe întinderea stepelor, între arborii neajunși la cer, între apele ce-și pasc soarta pe câmp și între frunzele care se dau în vânt. MATEIU I. CARAGIALE În poezii de o factură parnasiană savantă, Mateiu I. Caragiale, fiul dramaturgului (1885-1936), își căuta înfrigurat strămoșii pe care îi credea aristocrați. Vedea pe fanariotul indolent
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
MOLDOVA, cotidian apărut la Iași în 1940-1941 și în 1943, având ca prim-redactor pe Adrian Păscu și fiind condus de un comitet format din I.Fr. Botez, Dem. Suțu, Al. Nichita. În afara unor cronici dramatice semnate de I. Fr. Botez și a unor poezii de Radu Gyr, între 26 august și 9 septembrie 1940 ziarul are săptămânal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288223_a_289552]
-
o influență pozitivă asupra repartiției dioxidului de carbon În aer, asupra polenizării (la plantele anemofile) și răspândirii fructelor și semințelor (la plantele anemochore). Factorul biotic (animale și om). Are atât acțiune dăunătoare (viermi, rozătoare, insecte, oi, cerbi - care rup, calcă, pasc plantele), cât și folositoare (râmele - afânează solul, insectele și păsările polenizatoare, animalele ce răspândesc fructele și semințele). Totodată, omul influențează vegetația prin extinderea agriculturii, ceea ce contribuie la stepizarea multor regiuni.
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
active și să-și încerce puterile. De aceea, se spune în Cântarea cântărilor: «Dacă nu știi, adică dacă nu-ți cunoști puterile, ieși - din această ignoranță, sau din viața contemplativă - și mergi pe urmele turmei, imitând viața sfinților doctori, și paște iezii tăi, adică instruiește lumea trupească, pe lângă corturile păstorilor, adică după doctrina apostolilor» (cf. Ct 1,7 Vg). (Aici se face referință la un mod de a fi prezenți în lume): 3. Căci scris este: Cum vor îndrăzni să predice
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]