5,611 matches
-
a menținut și după reforma agrară. La noi În județul Ialomița, țăranii cu pământ și vite de muncă luau bucuroși pământ În dijmă, În special pentru porumb și cereale de primăvară. Primeau În schimb jumătate de recoltă și din nutreț, paie și coceni. Acolo unde proprietarii au prins secretul culturii porumbului, dijma a fost Înlocuită. Cu prășitoarea dusă de un cal, cultura porumbului a devenit foarte rentabilă În regie. Culesul era ușurat pentru că se recolta pe Îndelete, iar grâul nu zorea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
familiei. Înainte de apleca În America, am luat În dijmă o suprafață la gara Iovănești (Ialomița) de la familiile ing. Gh. Roiu, colonel Remus Opreanu, ing. Moțoi și Medigreceanu. Primeam pământul și dădeam În schimb o treime din recolta de boabe, fără paie și coceni. Pentru vecinii mei sistemul era de neconceput, Întrucât o treime din recoltă reprezenta mult. Eu Însă nu făceam socoteala În bani a recoltei ce o dam, ci calculam valoarea muncilor ce le depuneam, pentru a recolta o treime
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a agriculturii mele. Prin oi, coeficientul de siguranță era mai mare. Erau ani când recoltele erau slabe. Pentru oi se găseau posibilități 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 101 de furajare destul de repede. În plus, munții de paie și coceni erau consumați iarna, În primul rând cu oile. În timpul iernii, oile primeau paie și coceni la discreție, iar din luna decembrie primeau o dublă de porumb la 100 de oi, mergând până la două duble până În Februarie. Rentabilitatea se
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
erau slabe. Pentru oi se găseau posibilități 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 101 de furajare destul de repede. În plus, munții de paie și coceni erau consumați iarna, În primul rând cu oile. În timpul iernii, oile primeau paie și coceni la discreție, iar din luna decembrie primeau o dublă de porumb la 100 de oi, mergând până la două duble până În Februarie. Rentabilitatea se calcula pe complexul realizat oaie-paie coceni grâu. Să nu uităm că oile puteau pășuna În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
astea sunt opiniile multor cetățeni, să mai adău‑ găm și condițiile în care trăiesc o bună parte dintre opi‑ nenți : peste patru milioane continuă să locuiască în case de chirpici, un soi otoman de zidărie, un agregat din băle‑ gar, paie și lut. De asta ce vă cer în conversația noastră -poate cer prea mult - e de a acoperi atât cursul tranziției, cât și implicațiile în destinul celor care suportă prețul ei. Într-adevăr, sunt 25 de ani de când destinul României
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
e și azi, după un sfert de veac de la Revoluție, discrepanța dintre satul și orașul românești. Reamintesc că peste patru mili‑ oane de români, aproape un sfert din populația țării, trăiesc și azi în case din chirpici, adică bordeie din paie amestecate cu bălegar. La așa rezidență, nu e de mirare inerția electoratului românesc, care l-a vrut pe domnul Iliescu, prezent în mai toate fotografiile, în toate afișele campaniei electorale - etern surâzător, omul menit să fie „un președinte pentru liniștea
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
la rubrica Foișoara: Paiu de paiu cu sârguință / Păsărica leîmpletește / Și măestru cuibușorul / Ea sub streșină-l lipește / Și se bucură sărmana / Că un soț cu-a sa iubire / Va preface cuibușorul / Într-un raiu de fericire/... Adunatam și eu paie / Și-ntr-un cuib mi le-am lipit, / Și nu pot să zic că-ntr-însul / Numai releaș fi găsit; / Însă raiu de fericire / Cuibul meu n-o să mai fie / Prins în laț puiuțu-mi lacom / Cântăn cușcă.../ ...Cui? / ... El știe/... Foișoara a
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o asemenea porcărie tipărită care compromite guvernul. Informatorul e ridicol. E prost. Murdărie politică.” „Șantaj și rușine ziaristică e Luptătorul inspirat de Dori Popovici, prieten de luptă al tinereții”, scrie C.C.R în Timpul din 25 octombrie intitulat „Strigoiul. Primar de paie și nătăfleață politică.” „La al șaselea număr a fost îngropat Informatorul Bucovinei. Proful universitar Trahanche Costeanu nu se dă învins. Fericește presa bucovineană cu un nou ziar: cataplasma națională - Crainicul. Firmă nouă sub care se ascunde același reformator al ideilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Der liebe Gott steckt im Detail” (Aby Warburg). Am căutat un fel de efigie peste sfârșitul acestei corespondențe: două fotografii târzii. Într-una nedatată, probabil dintre ultimele:cuo ușă închisă în spate, Wikander stă așezat într-un fotoliu ușor de paie, cadru de prim-plan favorit în pictura scandinavă clasică atunci când a încercat sugestia fragilității umane, figurată îndeobște în variante feminine; decor simplu, uneori chiar frust, al epuizării, bolii sau presimțirii morții. Paloarea morbidă a tinerei fete la Edvard Munch, frângerea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cafele și covrigi calzi cu care mai treceau țiganii, de castane prăjite, gogoși și alte dulcegării. Zumzetul acela viu și culorile ora- șului îl oboseau astăzi. I s-a făcut dor de liniștea Brăilei, de patul moale de acasă, din paie uscate, în care îi plăcea să zacă uneori, sorbind dintr-o cană fierbinte cu cacao cu lapte, fredonând în gând piesele pe care le și cântase aseară. Începuse cu Inimă pribeagă a lui Stolz și continuase, fără să aibă vreun
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vară, unde comandai fudulii proaspete, mușchiuleți, burtă, servite cu mult piper direct pe funduri de lemn, sau momițe tăvălite în mălai sau pesmet, toate asortate cu castraveciori murați în usturoi și mărar, în castronașe cu gheață, alături de cartofi auriți sau pai, cu o baterie sau două de vin alb și neapărat cu sifon. La Coana Victorița, de pe Clucerului, trebuia să-ți faci rezer- vare din timp dacă voiai să prinzi un loc să guști din cele- brele fripturi frăgezite prin înghețare
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
n-a învățat acasă, în cei șapte ani, va recupera aici, la Jilava, lecțiile despre respect. Mi-e frig, mi-e frig - vreau să urlu, să zbier : cu țipăt metalic de fierăstraie. Țipătu’nțepenește în ger, ca o momâie de paie. În celula în care a fost aruncat era beznă și un frig care te lovea direct în oase. Iar uniforma de deținut era subțire ca o pijama de vară. Nu-i dăduseră nici ciorapi, nici căciulă, cum aveau alții. N-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ruptă, nu vezi ? — Nu văd nimic. — Atinge-o și nu te mai văicări. Vezi că e ruptă ! Cristi se târăște în genunchi până la patul șubrezit, tre- murând din toate încheieturile. — E ruptă, și ? Bagă mâna în ea și scoate-i paiele și bureții. Pute îngrozitor... Doamne, cum pute. Dacă nu vrei să mori înghețat în noaptea asta, bagă -ți degetele în nas și ține-te bine. Și trage toate paiele alea nenorocite și bucățile de bureți și bagă-le în pijama
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
încheieturile. — E ruptă, și ? Bagă mâna în ea și scoate-i paiele și bureții. Pute îngrozitor... Doamne, cum pute. Dacă nu vrei să mori înghețat în noaptea asta, bagă -ți degetele în nas și ține-te bine. Și trage toate paiele alea nenorocite și bucățile de bureți și bagă-le în pijama. Așa, îndeasă-le între pijama și pielea ta, nu te mai căca atâta pe tine că pute. Rupe naibii gulerul cămășii și vârăți-l în nas, dacă nu te ține
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
găluște dintr-un orez cenușiu, în care bule imense de ulei pluteau deasupra și aveau un miros îngrozitor. Sau pentru o bucată de carne, mai mult zgârcioasă, lipită de os, pe care o rodea cu poftă, înfulecând din niște cartofi pai unsuroși și de multe ori reci, adunați cel mai probabil din resturile de mâncare ale altora. Îl găseai în spatele Oborului, prin cine știe ce magherniță deschisă peste noapte, printre noroaie, prin Tei sau Colentina ; în crâșmele de pe lângă fabrici, pline cu muncitori ; în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
seara aceea, iar eu i-am spus că mă hotărâsem să mă costumez pur și simplu ca „mine însumi“. Purtam blugi tociți, sandale, un tricou alb larg, imprimat cu o floare gigantică de marijuana și un sombrero în miniatură, de paie. Ne găseam într-un dormitor de mărimea unui apartament spațios atunci când am avut acest schimb de replici și am încercat să clarific situația ridicându-mi brațele și rotindu-mă încet ca să-i dau șansa să-l admire pe Bret din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
când se afla într-o dispoziție pasiv-agresivă; dar n-am zis nimic). A doua tentativă de protest a lui Jayne împotriva petrecerii: să nu poarte nici un costum, doar niște pantaloni Tuleh negri și o bluză Gucci albă. „Fără accesorii din paie sau mere pescuite cu gura“ au fost celelalte condiții, iar când m-am plâns în timpul stagiilor de pregătire că Jayne nu se conforma spiritului de Halloween, concesia ei a fost să angajeze o companie de catering foarte scumpă din oraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
un prosop negru cu portocaliu și mi-a tamponat fruntea. - Și când ne-a oprit asta? am întrebat „întristat“. - De la ce? întrebă ea mimând șocul, apoi zâmbi lasciv. M-am aplecat peste chiuvetă, am aspirat cele două linii cu un pai și m-am întors imediat s-o strâng în brațe, despărțiți doar de chitară. Când am sărutat-o, gura i s-a deschis fără nici o rezistență și ne-am prăbușit amândoi într-un perete. Am aruncat chitara peste umăr și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Oo - Mătreața Diavolului. Am găsit rapid marfa și i-am dat lui Jay un pachețel. L-a desfăcut, inspectând cocaina, apoi l-a așezat pe capota Porsche-ului și a început să răsucească o hârtie de douăzeci într-un foarte strâmt pai verde. După ce am tras două linii uriașe din propriul meu gram, aveam chef să-mi laud motorul. - Hey, Jayster - uită-te și tu. Yamaha Y2F-RI. O sută cincizeci și doi de cai putere. Viteza maximă: doar o linie sub o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
jignit apoi, cred că nu a înțeles prea bine expresia citată mai sus. Într-adevăr, partidul comunist, în primul deceniu, avea de toate, cu excepția unui lucru, necesar oricărei guvernări, și anume: prestigiu! Așa se explică înscăunarea celor două figuri de paie, Parhon și Sadoveanu, în fruntea statului și a parlamentului, așa se explică și fabricarea peste noapte a unor „valori” în știință și arte. Evident, noile nume lansate în literatură nu erau impostori absoluți de tipul lui Deșliu, Frunză, Veronica Porumbacu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
că dispăruse rezerva mea, unică, și, la întrebarea mea de ce a tăiat-o - fără să mă-ntrebe, se’nțelege - mi-a „explicat” că „Eliade, dragul meu, este marea noastră valoare și nu putem să-l atingem cu un fir de pai!”. Iată, adeverită încă o dată și trecând toate frontierele, vorba pe care, se pare, i-ar fi aruncat-o Arghezi, tânărului, sclipitorului și insolentului oportunist care era T. Popovici: „Ehe, tinere, una spui - alta fumezi!”... (Probabil, junele fuma Marlboro...Ă. Sigur
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tăbăcită, insensibilă la înțepături, a unui șaman siberian, dacă n-aș fi trecut prin acest purgatoriu. Într-un sfârșit, perspectiva se mai dschide și zăresc o bisericuță ortodoxă nouă-nouță pe malul stâng. Mai departe, în față, o colibă acoperită cu paie, două pubele de cu-loare verde à la parisienne și o piatră cu inscripția Jordan River așezată chiar pe sol, lângă intrarea într-o estacadă de lemn. Victorie! Victorie! Am ajuns! Alerg până la balustradă, mă aplec peste ea și descopăr, la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în Orient sfârșește prin a mă liniști. El îmi confirmă toate temerile: 1) un tip interesant poate spune uneori și lucruri tâmpite; 2) să n-ai niciodată încredere în spoiala politică: ea ascunde culoarea; și 3) poate exista câte un pai până și în ochiul absolut care era al lui Flaubert (așa cum se vorbește de ureche absolută). Miopul sau cel incapabil să discearnă grâul de neghină este în felul acesta oarecum decomplexat. Harta 5. Orientul Apropiat și frontierele lui Capitolul III
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
vă deranjează. Fiecare dintre facțiunile din această țară au cîte un naș în străinătate. Ultimul ca dată e iranian, nu-l vedeți decât pe el, dar ceilalți? Pe cel american, pe cel israelian, pe cel francez, pe cel saudit? Ca paiul din ochiul tău și bârna din ochiul altuia... Noi creștinii, reia generalul, putem, trebuie să impunem pluralismul revoluției islamice. Noi servim ca punte între Occident și Orient, este destinul nostru, e rolul nostru istoric. Numai că voi sunteți atât de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aceea să îmbătrânească în anonimat, pe când profetul religios, cu infuzie lentă, rezistă mai bine desuetudinii, pentru că el răspunde unor interese mai viscerale și mai perene decât programul unei legislaturi: acelea de a vindeca de neant și de singurătate. Foc de paie, în primul caz, jeratic acoperit de spuză în cel de-al doilea. Pînă la urmă, eșecul sau succesul unei preziceri depind de răspunsul la întrebările: cine va avea interesul s-o repete, unde, când și în fața cui? Refrenul alinător al
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]