5,936 matches
-
Domnule director, am avut o înțelegere în România, am doi copii aici și vă rog să vă respectați contractul. N-avem OK-ul din Alger. Mă ridic de pe scaun și mă îndrept spre el. Observ că ochii săi reflectă puțină panică. Eu n-am semnat nimic cu cei din Alger. Eu am semnat contractul cu dumneavoastră. Mă apropii, mă urc cu fundul pe birou și-l apuc de tricou (n-avea haină!). Îl ridic în sus și văd că devine alb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cînd noi credeam că nu poate, el numai ce se ridică în două picioare și-o face pe-a bipedul nărăvaș. Noi gîndeam și-l îndemnam "hai, fundul sus, că se termină asfaltul" iar el parcă era chior. Noroc că panica a prins și piloții și au tras de niște mînere în mod bărbătesc, astfel încît capetele scaieților n-au reușit decît să gîdile burtoiul gîndacului zburător, dar total ineficient. La aterizare a fost fain de tot și un copil greco-român
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Cu grijă și peste tot. Chiar și prin semiîntunericul acela, observ că iguana se înnegrește binișor. O fi umezeală, îmi zic nepăsător. Venim cu obiectul lustruit de mama focului la lumină și strig: Ai făcut-o neagră... Bătrînul intră în panică, aduce peria și abia atunci observă că luase peria utilizată la crema neagră, pentru pantofi. Este necăjit rău de tot. Acum, dacă este neagră, n-o mai cumpăr... Se poate spăla..., șoptește cătrănit. Bine, bine, dar prețul?! O iguană neagră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mine. Realizez că, în realitate, am de-a face cu altceva, cu un soi de monstru. Mă sperii strașnic și țîșnesc spre ieșirea din piscină. Înghit apă, tușesc, dau din mîini și din picioare disperat. Simt că m-a cuprins panica și încerc să mă domin. Eram conștient de pericolul real și de consecințele unei frici nesăbuite și nejustificate. Ies din piscină și alerg pe margine să văd arătarea. Dumnezeule, era un păianjen enorm, o tarantulă cred, care avea diametrul cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pătrunderea cu forța. Văzând că nu există sorți de izbândă, s-a încercat forțarea intrării prin distrugerea cu foc de armă a încuietorilor de la intrarea principală, rănindu-l pe Popescu Vasile aflat în curtea bisericii iar oamenii au intrat în panică. Nu cunosc motivele care au determinat deschiderea focului în jurul bisericii. Am auzit împușcături și țipete disperate. Eu eram acasă cu surorile, mama plecase la grădina de zarzavat iar tata la biserică. În urma deschiderii focului, trei persoane au fost răpuse și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de genul : în Transnistria pe plai / ară regele Mihai / Mareșalu‟-n urma lui / strânge bobul grâului / Mânați măi, hăiii !... Despre modul cum a fost perceput războiul în Pungești, să mai spun doar câteva cuvinte. În sat s-a stârnit oarece panică în preajma lui 23 August 1944. Se spunea sigur că rușii sunt pe punctul de a rupe frontul de pe linia Iași - Chișinău și vor năvăli spre noi. Țin minte că multe dintre familii au aruncat câteva boarfe de așternut și de-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în spate și l-a dus către tunuri. S-a întâmplat ca berbecul cu pricina să fie al lui Grigoruță. Bineânțeles că ne-am dat seama ce urma să se petreacă. Soarta berbecului era pecetluită. Grigoruță, săracul, a intrat în panică. s-a apropiat de rusnaci și a început să-i implore, cu lacrimi în ochi. Nu-l tăia, bădie ! Îl trăgea de rubașcă Grigoruță pe găliganul cu satârul în mână. Mă omoară ăl de taică-miu în bătaie dacă mă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
fobiile Antichității la teroarea anului 1000, de la superstițiile curente la marile texte apocaliptice, dispunem de un enorm inventar al teme rilor omenești. Unii pretind că, după secolul al XVII lea, lumea s-a mai potolit. știința a înlăturat, zice-se, panica rudimentară dinaintea stihiilor și a penumbrelor magice, populația globului s-a mai deșteptat. Nu cred. Vechile spaime au fost înlocuite de unele noi, ba a apărut chiar o specie nouă de frică, numită de sociologi și psihologi „frica-divertisment“. Căutăm frisonul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
discurs lung. Vorbitorul începe, de pildă, cu un anunț grațios: „Voi fi scurtă“ (Variantă: „E foarte greu să mai adaugi ceva după minunatele cuvinte ale antevorbitorului, așa că vă voi împărtăși doar câteva gânduriă“) De câte ori aud o asemenea introducere intru în panică. Știu că nu mai e nimic de făcut, că, în numele acestei drăgălașe captatio, retorul va socoti că își poate per mite orice (și oricât!). De menționat sunt și câteva artificii de parcurs (admit că, la răstimpuri, le-am practicat eu
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
câștigării rațiunii. Rațiunea Însă Îi conferă, spre deosebire de animal, și un - din punctul de vedere al discuției de acum - handicap: are memorie, atât individuală, cât și colectivă, mai mult, cu caracter istoric, reacționând post factum, dar indiferent de intensitatea fenomenului, prin panică. Dar, tot rațiunea, atunci când Își păstrează sângele rece, Îi conferă, ca societate de astă dată, avantajul de a educa și cerceta. Sunt deja primordii ale certitudinii, pentru viitor, a previziunii cutremurelor. Cu instrumente Însă. Viața Însă, abordată global, știe să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
vinovaților de ieri și de azi, crește. Consiliul de Coroană v-a determinat să cedați. Consecințele lui, anarhia și anarhizarea, sunt numai la începutul lor. Țara care simte, țara care vede, țara care presimte, țara toată este consternată și în panică, fiindcă a auzit de repetate ori pe prim-ministru și pe miniștrii ei declarând că „Suntem înarmați până-n dinți”, că „ Nu vom ceda nici o brazdă”, „Să avem încredere oarbă și fără control în șefi și în priceperea și înțelepciunea regelui
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
la florile care se revărsau ca niște covoare multicolore peste zidul treptelor, vorbind despre tradiții, despre Țepeș, am primit noi o țeapă. Ne-am pierdut de ghid și de grupul nostru, fiindcă erau mai multe grupuri de turiști. Intrând în panică, dădeam vina una pe cealată. De data ceasta, eu eram cea care echilibra balanța, potolind-o pe Janeta care devinise foarte nervoasă și fără nicio scăpare ca un neînotător în mijlocul unei ape învolburate, fără colac de salvare. Stăm aici (coborâsem
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
chiar tânăr este bolnav, dar când ești și bătrân și nesuferit, și singur, și-ți aștepți sfârșitul vieții care măcar nici nu știi cum și când va fi, nu-ți vine bine, începi și gândești numai la așa ceva, intri în panică. Pentru că, nașterea se produce pe cale normală sau prin operație, ori moartea care se produce normal este o liniște care te cuprinde și este cea mai mare durere pentru cel în cauză iar cei de lângă el, unii rămânând infirmi pe toată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
după altă surdă... — Și mai taci dracului odată, vere! Tu chiar aduci omu-n stare... Nu degeaba a sărit tac-tu să-ți ia beregata! Iar simțeam că-mi ies din fire. Îmi țiuiau urechile și mă-ncerca un soi de panică lâncedă ca dinaintea unui leșin. Aveam nevoie de liniște ca să mă adun, ceea ce era desigur un nărav pe care-l dobândisem robotind la romanele vieții mele și de care uite nu reușeam să mă dezbar. Zbieram ca un dobitoc la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sfârșit... Era îngrozitor să auzi, numai... și, să nu vezi nimic, ceea ce accentua și mai mult aspectul tragic al refugiului. Se creea, astfel, senzația de pustiire și tristețe nemărginită. Marele refugiu al Moldovei începuse... Oamenii fugeau de moarte... Resimțeau doar panica și dorința disperată de a trăi. O țară se afla din nou în pribegie... În fluierăturile locomotivei, inima a început să-mi bată mai tare. Priveam pe geam în goana trenului, cum lăsam în urmă pe dreapta și pe stânga
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lăsăm singur... nu trebuia..!” Trecuse și a doua noapte, zorile începuseră să licărească, și, el încă nu se întorsese.. pe Grințieș, la locul unde-l așteptau camarazii. Urmă încă o zi întreagă de așteptare, ca o tortură... Un fel de panică puse stăpânire pe sufletul lor. Dintre toți, Alistar părea altfel.. avea o licărire ciudată în ochi.. nestăpânită.. ...Trecuse demult de miezul nopții... în cea de a treia noapte, și, ei încă nu puseseră geană pe geană. Îngrijorarea creștea în sufletele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sine: „Dumnezeu a făcut dreptate, prietene..!” Groapa se umplea cu țărână repede, Neagu, încet încet, se îndepărta de camarazii săi... „.. Băieți !”, li se adresă căpitanul, camarazilor săi. Glasul ușor tremurat, suna totuși sigur pe el și hotărât, să nu provoace panică. „.. Băieți, trecem printr-o cumpănă !.. Am mai trecut, și am scăpat... cea de acum pare mai primejdioasă..!” „.. Au fost informați în amănunt.. poala muntelui este împresurată cu trupe de securitate și miliție... Căile de retragere ne sunt tăiate... șansele noastre
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
retrăia și clipele crâncene alături de morții din tranșeele de la „Cotul Donului” Și din infernul de la Harkov... Și, acum să moară aici... omorât de niște... pigmei..!”,.. Și, brusc, se trezi în el un nou înțeles și interes pentru viață. Acum resimțea panica și dorința disperată de a trăi. Privirea lui și aceea a maiorului, se încrucișară, rămânând o clipă prinse una de alta, măsurându se.. cu înțeles. Maiorul mușcându-și buzele, nervos, nerabdător și.. scos din sărite de calmul desavârșit al omului
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
tălpi și degetele de la picioare ducând cu ele toate supărările și gândurile negative. Vizualizăm cum lumina alb strălucitoare ce se revarsă din creștet ne trezește la viață rinichii și ne eliberează ființa de toate stările de frică, de teamă, de panică acumulate în trecut și neexteriorizate. Rinichii devin luminoși, echilibrați, emanând mii de raze alb strălucitoare în tot corpul. Din creștetul capului nostru se revarsă valuri de lumină alb strălucitoare ce ne inundă rinichii, îi purifică, îi eliberează de toate acumulările
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
eliberate de toxine, impregate cu energiile iubirii, compasiunii și bunătății. Toate programele de funcționare ale rinichilor ce au fost perturbate revin la normal, la o funcționare optimă. AFIRMAȚII POZITIVE: "Rinichii se eliberează de toate stările de frică, de teamă, de panică, acumulate în trecut și neexteriorizate! ” "Rinichii sunt din ce în ce mai plini de energie alb strălucitoare, de sănătate, de echilibru și armonie!" "Toate impuritățile și energiile negative din rinichi sunt eliminate definitiv!" Pentru a obține cele mai bune rezultate recomandăm masarea zonelor reflexe
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
uscată și caldă, amigdalită, laringită, hepatită, vedere slăbită, aritmie, dureri de inimă, bătături Simptomele psihice ale dereglării nivelului energetic al acestui meridian: nesiguranță, nehotărâre, imposibilitate de comunicare, nerăbdare, cinism, neîncredere, probleme de memorare, lipsa motivației, lipsa perspectivei, tristețe, fobii, teamă, panică. Se urmărește operarea energetică la nivelul acestui meridian în special în cazul afecțiunilor pulmonare, renale, în caz de lumbago, constipație, diaree, stări de depresie, insomnii. Lecția de viață: imposibilitatea eliberării de stări de mânie și de temeri; AFIRMAȚII POZITIVE: "Meridianul
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
OSTEOPOROZĂ: stare patologică caracterizată prin rarefierea oaselor. Atrofie a masei osoase cu mărirea cavităților medulare. PANCREAS: glandă localizată între ficat și splină ce prezintă atât o secreție externă, necesară digestiei, cât și una hormonală, necesară reglării nivelului zahărului în organism. PANICĂ: atac subit de anxietate asociat cu manifestări somatice, trăit cu intensitate ca un pericol vital iminent. PATOLOGIE: ramură a medicinii care studiază cauzele și simptomele afecțiunilor. PERCEPȚIE: o modalitate de captare, prelucrare și integrare a informațiilor, atât despre universul nostru
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
timpul programului curent, așteptând să se facă condițiile pentru îndeplinirea misiunii pe timp de alarmă. Am funcționat bine atunci, totuși. Fiecare ajuta pe fiecare. Se crease o solidaritate pe care nu o mai resimțisem până atunci. În acele clipe de panică, ne legam unii de alții ca de singurele certitudini. M. M.: Așa se întâmplă în astfel de momente. S. B.: În protocolul pentru alarmă, trebuia să scot din magazia pe care o aveam în gestiune echipamentele antichimice. Am sunat în
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
în unitate și au venit speriate soțiile lui Bocăneală și Iancu și povesteau că au fost duse de la fabricile la care lucrau la mitingul de pe 22 decembrie. Spuneau că s-a auzit în boxe un țiuit, că s-a creat panică și că au scăpat din îmbulzeală fugind în scara unui bloc. M. M.: Ceva a fost provocat. S. B.: Deci, dumneavoastră până pe data de 21 decembrie ați ținut legătura doar cu Comandantul Diviziei. M. M.: Până pe 22 la prânz, numai
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
au început să se perinde prin dormitor și alți ofițeri din Baterie, care acreditau în șoaptă ideea că Milea nu avea cum să se sinucidă, că era un militar bun ș.a.m.d. Preocuparea lor era să nu se creeze panică în rândul nostru, să nu apară încălcări de regulament și să ne abținem de la comentarii. Dar, remarcați un lucru: nu Comandantul unității, nu Șeful de Stat major, nu Comandantul Bateriei a venit cu înștiințarea, ci instructorul cu propaganda, căpitanul Scărlătescu
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]