8,430 matches
-
reale de aplicare și de modificare a prejudecăților, • nesiguranța inițială în determinarea valorii fiecărei teme pedagogice, în raport cu criteriul profesionalizării, care să determine apoi organizarea și gradul lor de aprofundare. Capitolul 4 Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire Paradigma centrării curriculumului pe cel care se formează, care învață (learner-centered curriculum), pe competențe rezultă din schimbările în nevoia afirmării socio-profesionale ulterioare eficiente
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inițială în determinarea valorii fiecărei teme pedagogice, în raport cu criteriul profesionalizării, care să determine apoi organizarea și gradul lor de aprofundare. Capitolul 4 Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire Paradigma centrării curriculumului pe cel care se formează, care învață (learner-centered curriculum), pe competențe rezultă din schimbările în nevoia afirmării socio-profesionale ulterioare eficiente a educaților, din rezolvarea conflictului între rolul clasic al
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
profesionalizării, care să determine apoi organizarea și gradul lor de aprofundare. Capitolul 4 Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire Paradigma centrării curriculumului pe cel care se formează, care învață (learner-centered curriculum), pe competențe rezultă din schimbările în nevoia afirmării socio-profesionale ulterioare eficiente a educaților, din rezolvarea conflictului între rolul clasic al predării și cel nou cerut de învățare, din nevoia
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
eficiența învățării la fiecare educat, • să-l raporteze la aplicarea teoriei în diverse probleme, situații practice efective, • să realizeze verificări în situații complexe, care să mobilizeze și să integreze achizițiile învățate constructivist, pentru a dovedi împlinirea formării competențelor. Schimbarea de paradigmă, ce s-a conturat în anii '80 de la prioritatea predării clasice la cea a învățării active, a devenit o alternativă, pentru a remedia multiplele dificultăți ale educatului în obținerea succesului în propria înțelegere și afirmare, a performanțelor în învățare sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Education, Learner-Centered Environment, Paradigm Centered on Learning, Learner-Centered, Learner-Centered Schools, Learner-Centered Instruction, Learner-Centered Approach, Learner-Centered Teaching, Learner-Centered Curriculum, Learner-Centered Assessement, Learner-Centered Education, Learner-Centered Classroom, Learner-Centered Mentoring Paradigm, Learner-Centered Leadership) nu reflectă decât interesul teoretic și practic față de această schimbare de paradigmă, dimensiunile aplicative multiple, aria de cuprindere a problematicii, ca și nevoia modificării metodologiei de lucru a educatorului, a educatului, a modului lor de interacțiune, într-un context pedagogic și el reconceput. Ele reflectă sensul unui sistem de acțiuni cu note
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
include orice individ care învață, nu numai pe elev, necesită condiții specifice (ecologice) de mediu pedagogic, se aplică de la inițierea în activitate până la evaluarea ei, accentul cade pe organizare, stimulare, facilitare, oferirea de oportunități pentru experiențele de construire a învățării. Paradigma învățării este prioritară, exprimă aplicarea tezei centrării pe educat, reprezintă o schimbare a paradigmei clasice a instruirii, explică de ce aceasta nu este funcțională pentru noile scopuri și obiective formative, mai ales după anii '80, determinând reforme educaționale, axate pe căutări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mediu pedagogic, se aplică de la inițierea în activitate până la evaluarea ei, accentul cade pe organizare, stimulare, facilitare, oferirea de oportunități pentru experiențele de construire a învățării. Paradigma învățării este prioritară, exprimă aplicarea tezei centrării pe educat, reprezintă o schimbare a paradigmei clasice a instruirii, explică de ce aceasta nu este funcțională pentru noile scopuri și obiective formative, mai ales după anii '80, determinând reforme educaționale, axate pe căutări de soluții ale eficienței și calității educației. Noua paradigmă orientează atenția către dinamica generării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educat, reprezintă o schimbare a paradigmei clasice a instruirii, explică de ce aceasta nu este funcțională pentru noile scopuri și obiective formative, mai ales după anii '80, determinând reforme educaționale, axate pe căutări de soluții ale eficienței și calității educației. Noua paradigmă orientează atenția către dinamica generării de procese ale cunoașterii directe de către educat. Deși sensul se schimbă, totuși baza se regăsește în aprofundarea anterioară, behavioristă a pașilor învățării, pentru câștigarea efectivă a experienței de învățare, de la introducerea în sarcină până la evaluare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
durată, pentru favorizarea dispozițiilor învățării la fiecare educat, prin asumarea de noi roluri ale educatorilor. Exagerările (accentul pe conținutul dat, dirijarea excesivă, programarea strictă, referențiale standardizate, disciplina impusă) acestei conceperi a instruirii (prin design instrucțional) a generat nevoia afirmării priorității paradigmei învățării prin construcția cunoașterii, prin implicarea responsabilă, independentă sau prin colaborare a educatului în căutarea înțelegerii proprii, în condițiile facilitării, îndrumării, stimulării de către educator. Față de premisele create anterior, acum educatorii au nevoie de programe adaptate astfel de dezvoltare profesională, noul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o atenție sporită pentru noile obiective de natură formativă (capacități, competențe, atitudini), corespunzător cu crearea mediului, contextului pedagogic favorabil acestor activități, mai ales acum și diferențiate. Cercetări pedagogice variate completează mereu paleta avantajelor adecvării la realitatea situațiilor educaționale a noii paradigme, chiar pornind cu clarificarea mediului, contextului specific. Acesta (Kovalchick și Dawson, 2004, pp. 401-402) poate susține o învățare focalizată pe angajarea educatului cât mai complexă, pentru a înțelege cât mai bine sarcina, dacă realizează o cunoaștere în stilul unei adevărate
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
eficient în clasă, dacă nu există și la nivelul instituției educative (Idol și Jones, 1991, pp. 414-450). Aici, în primul rând, să se formeze cultura școlii în problemă, ca să devină model de cum educatorii să-și adapteze întreaga activitate la această paradigmă, ca aspect al calității, cu consecințe pe diferite paliere ale activității școlare, cu prevederea și rezolvarea de limite, de dificultăți. Atunci problema aparține politicii educaționale a școlii ca organizație, unde se lucrează astfel cu toți educatorii, cu toate clasele, dar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
varietate de dezbateri și activități interactive, prin flexibilitate în acomodarea cu educatorul și cu ceilalți, prin ajustarea soluțiilor la particularitățile educaților, prin raportarea la așteptări și la standardele date, prin analiza critică a experiențelor realizate, prin folosirea reflecțiilor, a feedbackului. Paradigma priorității învățării poate avea și alte direcții metodologice de abodare, prin analiză critică: • a succesului instituțional și a calității pregătirii educaților, • a gradului de asumare a responsabilității în învățare a către educatul însuși, • a accesului la diferitele servicii educaționale, • a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sprijinite și de apelul la diferite proceduri în îndeplinirea noilor roluri ale educaților (individualizare, responsabilitate, angajare, colaborare, metacogniție), ale educatorului (facilitare, reflecție, feedback, verificare, proiectare, îndrumare, consiliere, stimulare, moderare). Deși se afirmă și dificultăți, mai ales în faza schimbării de paradigmă (rezistență, inconstanță, șovăială, lipsă de experiență), totuși ele pot fi depășite progresiv prin interacțiuni variate între cei implicați, la nivel intern și extern, prin antrenare, stimulare, valorificare a reușitelor sau a erorilor. Prin implicațiile sale metodologice, nu simple în aplicare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lipsă de experiență), totuși ele pot fi depășite progresiv prin interacțiuni variate între cei implicați, la nivel intern și extern, prin antrenare, stimulare, valorificare a reușitelor sau a erorilor. Prin implicațiile sale metodologice, nu simple în aplicare, constatăm că această paradigmă este acceptată de către numeroși practicieni doar ca metodă de organizare (în sensul larg) altfel a instruirii. Sensul ei este văzut doar ca focalizare pe modul de activitate, pe educat și pe procesele învățării, în situații reale aduse în clasă, iar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
motivare, instrumentele. Iar educații sunt încurajați să-și asume sarcini, responsabilități, acțiuni independente sau prin colaborare, pentru dezvoltarea prioritară a propriilor capacități și competențe. 4.2. Principii psihologice ale explicării eficacității învățării Mulți cercetători își construiesc argumentarea pedagogică a noii paradigme pe respectarea aici a 14 principii psihologice, care oferă o imagine asupra unui astfel de mediu educațional de învățare necesar (Kovalchick, 2004, pp. 403-406). Acestea oferă puncte de sprijin în a demonstra că cel mai bun mediu pedagogic este cel
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fel, pot clarifica factorii afectivi care influențează învățarea, motivația, pot stimula crearea și folosirea oportunităților sau încurajarea explorării. Dar o condiție esențială pentru acestea se dovedește a fi formarea astfel a educatorului, dezvoltarea pe măsură a pregătirii sale psihopedagogice, profesionale. Paradigma priorității învățării în instruire (față de predare) este derivată în variate microparadigme care reflectă cum teoriile învățării explică și se transpun în moduri duversificate de procesare și achiziție a cunoștințelor, a competențelor, după ce au fost selectate și apreciate că pot conduce
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ca esențiale 14 principii psihologice specifice (ca microparadigme), stabilite prin consens în cercetarea de psihologie educațională (American Psychological Association APA,1990, 1997). Ele sunt considerate drept condiții de bază în definirea modului de apropiere a elevului de specificul procesului învățării (paradigma nouă), mai mult decât volumul de informații în sens clasic (paradigma clasică a instruirii), cu atenție asupra contextului în care se realizează învățarea directă. Considerând importante aceste principii pentru educator în alegerea metodologiei adecvate în noua paradigmă, putem realiza o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în cercetarea de psihologie educațională (American Psychological Association APA,1990, 1997). Ele sunt considerate drept condiții de bază în definirea modului de apropiere a elevului de specificul procesului învățării (paradigma nouă), mai mult decât volumul de informații în sens clasic (paradigma clasică a instruirii), cu atenție asupra contextului în care se realizează învățarea directă. Considerând importante aceste principii pentru educator în alegerea metodologiei adecvate în noua paradigmă, putem realiza o sinteză a lor, prin adaptare explicativă și organizatorică (McCombs și Miller
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
specificul procesului învățării (paradigma nouă), mai mult decât volumul de informații în sens clasic (paradigma clasică a instruirii), cu atenție asupra contextului în care se realizează învățarea directă. Considerând importante aceste principii pentru educator în alegerea metodologiei adecvate în noua paradigmă, putem realiza o sinteză a lor, prin adaptare explicativă și organizatorică (McCombs și Miller, 2008, pp. 32-33). Potrivit autorilor, aceste 14 principii determină diferențele individuale manifestate în metodologia învățării: în utilizarea diferitelor strategii, abordări, capacități de învățare, experiențe valorificate pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
este managerul acestui automodel, care-i permite includerea în morala comunității. Desigur, folosind aceste principii, ca microparadigme, pot fi deduse și alte modele de realizare a centrării pe învățarea directă, nu înainte de a evidenția și alte elemente ale noii (macro) paradigme, ale priorității ei (Simons, var der Linden și Duffy, 2000, pp. 1-15): ► Schimbările de bază în paradigma învățării aduc în prim plan alte caracteristici esențiale ale ei (durabilitate, flexibilitate, funcționalitate, raționalitate, puterea de generalizare, orientarea spre aplicații), care să pună
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pot fi deduse și alte modele de realizare a centrării pe învățarea directă, nu înainte de a evidenția și alte elemente ale noii (macro) paradigme, ale priorității ei (Simons, var der Linden și Duffy, 2000, pp. 1-15): ► Schimbările de bază în paradigma învățării aduc în prim plan alte caracteristici esențiale ale ei (durabilitate, flexibilitate, funcționalitate, raționalitate, puterea de generalizare, orientarea spre aplicații), care să pună în valoare și particularități actuale ale educaților (diferențiere, plasarea în contexte reale) și să genereze alte noi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a autoevaluării pozitive), • utilizare a noilor TIC. 4.3. Centrarea pe învățare și componentele instruirii Modelul LCM (Learner-Centered Model), amintit mai sus, a făcut obiectul a mai multor abordări și aplicații, căci s-a dovedit că poate concretiza eficient noua paradigmă, prin faptul că privește în sistem componentele instruirii, cu schimbările ce intervin la fiecare și devin chei pentru realizarea ei practică (Reigeluth, 1983, pp. 58-130; Weimer, 2002, pp. 21-147; McCombs și Miller, 2008, pp. 33-47): ► Ca nouă paradigmă a instruirii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
eficient noua paradigmă, prin faptul că privește în sistem componentele instruirii, cu schimbările ce intervin la fiecare și devin chei pentru realizarea ei practică (Reigeluth, 1983, pp. 58-130; Weimer, 2002, pp. 21-147; McCombs și Miller, 2008, pp. 33-47): ► Ca nouă paradigmă a instruirii prevede crearea unui context, mediu pedagogic adecvat pentru centrarea pe cel care învață, în care acesta are o deosebită responsabilitate în definirea modului de învățare, în găsirea soluțiilor adecvate. Tot aici sunt create situații în care educatorul nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sarcinile diferențiate și resursele-suport, cum se vor folosi aceste resurse, cum se decid activitățile necesare și în ce ordine, cum se face evaluarea acestei învățări. Nu pot fi ignorate nici dificultățile în aplicarea lor, prin a învinge rezistența la schimbarea paradigmei clasice, prin accentul pus pe schimbare pentru aplicarea abordării de dezvoltare, pe reorganizarea predării, pe afirmarea noilor roluri. Și de aici pot rezulta soluții variate pentru construirea acestuia: a) context centrat pe cunoștințe, cu predarea clasică a educatorului, unde individualitatea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
structuri tematice, codificate, pentru organizarea acumulărilor și refolosire a lor în alte contexte ulterior (portofolii), • formularea de întrebări, reflecții, ipoteze asupra procesului și rezultatelor învățării. Față de realizarea curriculumului clasic (centrat pe conținut, pe predare-transmitere), educatorul, ca semn al înțelegerii noii paradigme, își asumă noi roluri metodologice și îl interesează atunci ce tipuri de activități oportune să conceapă, ce climat să creeze în clasă, cum să sprijine învățarea, cum să relaționeze cu clasa, cum să-și definească stilul. Pedagogic, înseamnă apelul la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]