4,128 matches
-
era prima parte a tratatului asupra conurilor (pe care Pascal nu l-a terminat niciodată). Lucrarea este acum pierdută dar, Leibniz și Tschirnhaus au notat din ea și prin acestea este posibilă o imagine aproape completă a lucrării. Lucrarea lui Pascal asupra coeficienților binomiali l-a condus pe Isaac Newton la descoperirea teoremei binomului general pentru puteri fracționare și negative. Din corespondențele cu Fermat se va naște apoi teoria probabilităților, în urma unor întrebări adresate de cavalerul de Mére privind jocul de
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
pentru a se dedica creștinismului, ultima sa lucrare publicată descriind curba trasată de un punct pe circumferința unui cerc care se învârte. Din 1658 începe din nou să se gândească la probleme de matematică din cauza durerilor care îi chinuiau somnul. Pascal îi provoacă pe Wren, Laloubère, Leibniz, Huygens, Wallis, Fermat cu două probleme: calculul ariei oricărui segment de cicloidă și centrul de greutate al oricărui segment, probleme pe care Pascal le rezolvase folosind calculul îndivizibililor al lui Cavalieri, în scrisorile către
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
gândească la probleme de matematică din cauza durerilor care îi chinuiau somnul. Pascal îi provoacă pe Wren, Laloubère, Leibniz, Huygens, Wallis, Fermat cu două probleme: calculul ariei oricărui segment de cicloidă și centrul de greutate al oricărui segment, probleme pe care Pascal le rezolvase folosind calculul îndivizibililor al lui Cavalieri, în scrisorile către Carcavi. Pascal s-a ocupat și de filozofie, considerând că progresul științific este scopul existenței omenirii. Oscilând între raționalism și scepticism, el a ales spre finalul vieții credința, fiind
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
provoacă pe Wren, Laloubère, Leibniz, Huygens, Wallis, Fermat cu două probleme: calculul ariei oricărui segment de cicloidă și centrul de greutate al oricărui segment, probleme pe care Pascal le rezolvase folosind calculul îndivizibililor al lui Cavalieri, în scrisorile către Carcavi. Pascal s-a ocupat și de filozofie, considerând că progresul științific este scopul existenței omenirii. Oscilând între raționalism și scepticism, el a ales spre finalul vieții credința, fiind influențat încă de mic de credința în Dumnezeu. De la vârsta de 14 ani
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
a ocupat și de filozofie, considerând că progresul științific este scopul existenței omenirii. Oscilând între raționalism și scepticism, el a ales spre finalul vieții credința, fiind influențat încă de mic de credința în Dumnezeu. De la vârsta de 14 ani, Blaise Pascal participa alături de tatăl său la întâlnirile abatelui de Mersenne, care aparținea ordinului religios de la Minims, iar după ce tatăl său se rănește la picior și este îngrijit de doi frați ai unui ordin religios de lângă Rouen, Pascal devine profund religios. În urma
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
de 14 ani, Blaise Pascal participa alături de tatăl său la întâlnirile abatelui de Mersenne, care aparținea ordinului religios de la Minims, iar după ce tatăl său se rănește la picior și este îngrijit de doi frați ai unui ordin religios de lângă Rouen, Pascal devine profund religios. În urma unui accident suferit în 1654 pe podul de la Neuilly pe Sena, când caii, care trăgeau trăsura, au sărit și trăsura a rămas agățată de pod, dar mai ales în urma unei revelații religioase de pe 23 noiembrie 1654
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
devine profund religios. În urma unui accident suferit în 1654 pe podul de la Neuilly pe Sena, când caii, care trăgeau trăsura, au sărit și trăsura a rămas agățată de pod, dar mai ales în urma unei revelații religioase de pe 23 noiembrie 1654 Pascal a hotărât să ia calea credinței, vizitând mănăstirea jansenită de lângă Paris. În acest domeniu Pascal își datorează faima atacului împotriva cazuisticii, o metodă folosită în special de iezuiți, atac întreprins în "Lettres provinciales". În acestă lucrare Pascal lua apărarea prietenului
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
când caii, care trăgeau trăsura, au sărit și trăsura a rămas agățată de pod, dar mai ales în urma unei revelații religioase de pe 23 noiembrie 1654 Pascal a hotărât să ia calea credinței, vizitând mănăstirea jansenită de lângă Paris. În acest domeniu Pascal își datorează faima atacului împotriva cazuisticii, o metodă folosită în special de iezuiți, atac întreprins în "Lettres provinciales". În acestă lucrare Pascal lua apărarea prietenului său jensenist Antoine Arnould, și va aprinde mânia regelui Ludovic al XIV-lea care va
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
23 noiembrie 1654 Pascal a hotărât să ia calea credinței, vizitând mănăstirea jansenită de lângă Paris. În acest domeniu Pascal își datorează faima atacului împotriva cazuisticii, o metodă folosită în special de iezuiți, atac întreprins în "Lettres provinciales". În acestă lucrare Pascal lua apărarea prietenului său jensenist Antoine Arnould, și va aprinde mânia regelui Ludovic al XIV-lea care va da ordin să fie arsă. Cea mai cunoscută lucrare filosofică a lui Pascal este "Les pensées", o colecție de gânduri asupra suferinței
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
iezuiți, atac întreprins în "Lettres provinciales". În acestă lucrare Pascal lua apărarea prietenului său jensenist Antoine Arnould, și va aprinde mânia regelui Ludovic al XIV-lea care va da ordin să fie arsă. Cea mai cunoscută lucrare filosofică a lui Pascal este "Les pensées", o colecție de gânduri asupra suferinței umane și a încrederii în Dumnezeu, o lucrare apologetică creștină adresată noii lumi desacralizate. Această lucrare cuprinde și celebrul pariu al lui Pascal, care încearcă să demonstreze că Dumnzeu există, folosidu-se
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
arsă. Cea mai cunoscută lucrare filosofică a lui Pascal este "Les pensées", o colecție de gânduri asupra suferinței umane și a încrederii în Dumnezeu, o lucrare apologetică creștină adresată noii lumi desacralizate. Această lucrare cuprinde și celebrul pariu al lui Pascal, care încearcă să demonstreze că Dumnzeu există, folosidu-se de o teorie a probabilităților. Începută în corespondența cu Fermat pentru a demonstra o problemă a jocului cu zarurile, Pascal presupune că toate cazurile apar „la fel de ușor”, pentru că Cineva, Supremul, avea grijă
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
adresată noii lumi desacralizate. Această lucrare cuprinde și celebrul pariu al lui Pascal, care încearcă să demonstreze că Dumnzeu există, folosidu-se de o teorie a probabilităților. Începută în corespondența cu Fermat pentru a demonstra o problemă a jocului cu zarurile, Pascal presupune că toate cazurile apar „la fel de ușor”, pentru că Cineva, Supremul, avea grijă să le distribuie astfel. Pariul său era : „dacă Dumnezeu există și sunt catolic, câștig viața veșnică, supunându-mă bisericii; dacă nu, nu am nimic de pierdut“. Concepția lui
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
presupune că toate cazurile apar „la fel de ușor”, pentru că Cineva, Supremul, avea grijă să le distribuie astfel. Pariul său era : „dacă Dumnezeu există și sunt catolic, câștig viața veșnică, supunându-mă bisericii; dacă nu, nu am nimic de pierdut“. Concepția lui Pascal era, în cuvinte puține: Dumnezeu există pentru că este cel mai bun pariu, iar Pascal avea nevoie de existența lui Dumnezeu pentru a îndrepta din când în când dezordinea din Univers. Pascal a făcut speculații teologice și asupra noțiunii de infinit
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
distribuie astfel. Pariul său era : „dacă Dumnezeu există și sunt catolic, câștig viața veșnică, supunându-mă bisericii; dacă nu, nu am nimic de pierdut“. Concepția lui Pascal era, în cuvinte puține: Dumnezeu există pentru că este cel mai bun pariu, iar Pascal avea nevoie de existența lui Dumnezeu pentru a îndrepta din când în când dezordinea din Univers. Pascal a făcut speculații teologice și asupra noțiunii de infinit, în timp ce Isaac Newton, Leibniz (și chiar el însuși prin studiile sale asupra epicicloidei), puneau
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
dacă nu, nu am nimic de pierdut“. Concepția lui Pascal era, în cuvinte puține: Dumnezeu există pentru că este cel mai bun pariu, iar Pascal avea nevoie de existența lui Dumnezeu pentru a îndrepta din când în când dezordinea din Univers. Pascal a făcut speculații teologice și asupra noțiunii de infinit, în timp ce Isaac Newton, Leibniz (și chiar el însuși prin studiile sale asupra epicicloidei), puneau bazele calcului infinitezimal, din care apoi, scuturându-se de aura mistică, se va naște Analiza matematică.
Blaise Pascal () [Corola-website/Science/298029_a_299358]
-
comune. Pe prim plan stă preocuparea asupra existenței concrete a individului și asupra problemelor ce rezultă din subiectivitatea și conștiința de sine a omului. Primul gânditor care a expus unele idei ale filosofiei existențiale a fost reprezentantul scepticismului religios, Blaise Pascal, deja în cursul secolului al XVII-lea. Pascal se opunea raționalismului strict al lui Descartes și categorisea drept arogantă pretenția filosofiei teoretice de a da o explicație existenței omului și a lui Dumnezeu.Ca întemeietori ai filosofiei existențiale moderne sunt
Filosofie existențială () [Corola-website/Science/298027_a_299356]
-
concrete a individului și asupra problemelor ce rezultă din subiectivitatea și conștiința de sine a omului. Primul gânditor care a expus unele idei ale filosofiei existențiale a fost reprezentantul scepticismului religios, Blaise Pascal, deja în cursul secolului al XVII-lea. Pascal se opunea raționalismului strict al lui Descartes și categorisea drept arogantă pretenția filosofiei teoretice de a da o explicație existenței omului și a lui Dumnezeu.Ca întemeietori ai filosofiei existențiale moderne sunt considerați Soeren Kierkegaard și Friedrich Nietzsche. Kierkegaard constata
Filosofie existențială () [Corola-website/Science/298027_a_299356]
-
pe de altă parte, se referă la anxietate ("l'angoisse") în fața libertății de alegere, cu care este confruntat omul. Deși filosofia existențială este impregnată în mare măsură de ateismul lui Sartre și agnosticismul lui Heidegger, pozițiile profund religioase ale lui Pascal și Kierkegaard au exercitat o influență importantă asupra gândirii teologice din secolul al XX-lea. În acest sens se poate înțelege tratarea rolului transcendenței și a limitelor experienței umane în filosofia lui Karl Jaspers. Protestanții germani Paul Tillich și Rudolf
Filosofie existențială () [Corola-website/Science/298027_a_299356]
-
est, efectuând o serie de campanii în Boemia și Ungaria. În 1110, negocierile dintre Papă și Împărat cu privire la numirea episcopilor eșuează, Henric invadând Italia și ocupând Roma. Ceremonia de încoronare este întreruptă, iar Henric părăsește Roma luându-l pe Papa Pascal al II-lea prizonier. Problema Investiturii continuă să domine perioada domniei lui Henric, acesta fiind nevoit să înnăbușească diversele revolte în Germania și Italia. În 1122 este semnat Concordatul de la Worms care pune capăt disputei, marchează creșterea influenței ducilor și
Henric al V-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312136_a_313465]
-
acestuia, poate fi considerată drept una dintre cele mai vechi picturi păstrate, realizate de Stubbs deoarece se cunoaște faptul că Sir Henrz a murit în anul 1746. În anul 1754, Stubbs a călătorit în Italia ajungând la Roma în timpul Sărbătorilor Pascale. Era genul de călătorie convențională, comună oricărui tânăr artist care dorea să se familiarizeze cu operele artei clasice și cu marile capodopere ale Renașterii. Deoarece era epoca Marelui Tur, când nobilii englezi își incheiau educația vizitând principalele centre culturale europene
George Stubbs () [Corola-website/Science/311518_a_312847]
-
în mm Hg în milibari, mărimea dată se înmulțește cu 4/3 și viceversa, pentru convertirea milibarului în mm Hg, se înmulțește prima mărime cu 3/4. Din anul 1980 a fost introdusă o nouă unitate de măsurare a presiunii - pascalul (Pa). Mărimea presiunii atmosferice de 750 mm Hg este egală cu . Datele despre presiunea atmosferică sunt comunicate în hectopascali - de 100 de ori mai mari decât Pa. Atunci 750 mm Hg = 1000 hPa. Pentru recalcularea presiunii atmosferice, exprimate în mm
Presiune atmosferică () [Corola-website/Science/311591_a_312920]
-
înglobează deci mecanisme de interrelație socială reciprocă care structurează viața în grup. Supranaturalul natural și contra-intruitiv O altă cale prin care se constată ca supranaturalul emerge din dispozițiile noastre cognitive este analiza de conținut a credințelor religioase. Antropologii cognitiviști ca Pascal Boyer se dedică identificării proceselor cognitive în acțiune în cazul funcției de simbolizare religioasă. Prima constatare a acestor analize este că în credințele religioase nu găsim orice: "naturalul constrânge supranaturalul". Astfel spiritele n-au corp (element contraintuitiv) dar au organe
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
o unitate a SI, nici a CGS, însă este acceptată să fie folosită împreună cu SI. ul este larg folosit în tehnică deoarece este foarte apropiat de presiunea atmosferică la nivelul mării. Unitățile „bar” și „milibar” (mbar) sunt definite ca: unde Pascalul este un Newton pe metru pătrat. Cuvântul „bar” provine din limba greacă, unde βάρος ("baros") înseamnă greutate. ul și milibarul au fost propuse de Napier Shaw în 1909 și adoptate internațional în 1929. Presiunea atmosferică este adesea exprimată în milibari
Bar () [Corola-website/Science/311034_a_312363]
-
Cayley a introdus calculul tensorial, a cercetat curbele și suprafețele analagmatice, a stabilit algoritmul simbolic ("tip Cayley") pentru obținerea invarianților în teoria formelor, de care ulterior s-a ocupat matematicianul român Gheorghe Călugăreanu în 1945. A extins analitic teorema lui Pascal la sistemul de hexagoane. A cercetat analitic problema lui Malfatti pentru suprafețe de ordinul întâi. Între 1843 și 1845 s-a ocupat de fondarea teoriei funcțiilor eliptice. Cayley a ținut o serie de conferințe la Universitatea Johns Hopkins. Conceptul de
Arthur Cayley () [Corola-website/Science/311067_a_312396]
-
Ceea ce contează însă cel mai mult, esența, scriitura în sine, conferă valoarea reală și realul motiv pentru a o citi. Veți pătrunde într-o lume mistică, magică și veți afla lucruri interesante, provocați fiind de asemenea la deslușirea lor.” (Violeta-Loredana Pascal, „PRwave.ro”) „Mă îndoiesc că în România mai există alchimiști, când au apărut atâtea case de amanet. Dar pentru cititorii și alcătuitorii de horoscoape și pentru amatorii de ocultism în general, tratatele lui Paracelsus ar putea fi o neprețuită sursă
Paracelsus () [Corola-website/Science/311146_a_312475]