4,141 matches
-
1994; Genoveva de Brabant, cu desene de Pascal, București, 1945; ed. Sibiu, 1993; Cartea bucuriei, București, 1945; Fel de fel de viețuitoare, București, 1945; Jar Voievod și Fulg Albastru, București, 1945; Joc și veselie, București, 1945; Maimuțica, cu desene de Pascal, București, 1945; Privește și citește, București, 1945; Haplea. Pățanii și năzdrăvănii, București, 1970; Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii, cu desene de Marin Iorda, București, 1971; Povești din tolba lui Moș Nae, Iași, 1993; Aventurile lui Tirtirică, București, f.a.; Cartea mea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
desenele autorului, București, 1928; Max Nordau, Închisoare de flori, București, 1926; Halid Zia, Sclava neagră, București, 1927; Christoph von Schmid, Inelul pierdut, București, 1929, Jertfa Lilianei, București, 1930, Copilul crescut în peșteră, București, 1943, În căutarea norocului, cu desene de Pascal, București, 1943; ed. Sibiu, 1992; Hugh Lofting, Doctorul Mititelu, București, 1935; A. I. Manoff, Originea găgăuzilor, București, 1940. Repere bibliografice: Iacint, Două curente, „Macedonia”, 1901, 1; Lovinescu, Scrieri, V, 154, VI, 266; Iorga, Ist. lit. cont., II, 81-122; N. Iorga, O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285673_a_287002]
-
ținute în cușcă, mai ales în reprezentările grădinilor zoologice). Peștii, păsările și insectele sunt analizate la intrările corespunzătoare. Miel Mielul este simbolul inocenței. Din acest motiv, este animalul sacrificat în cele trei religii monoteiste, și mai ales în ritualurile sărbătorilor pascale, ca răscumpărare pentru păcatele comise. În vis, exprimă la fel de bine noțiunile de fragilitate, trimițând subiectul la propria vulnerabilitate, cât și de blândețe, îndemnându-l să-și păstreze puritatea. Oricum, oricât ar fi de pozitivă, inocența nu trebuie să devină o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a fost abandonat definitiv în favoarea celui care ia drept referință toamna. Deoarece calendarul ebraic este stabilit în funcție de fazele lunii (vezi cap.16), în noaptea dintre 14 și 15 nîsăn era probabil lună plină. Etimologia termenului pésaḥ este discutabilă: în afara contextului pascal la care se adaugă Is 31,5, rădăcina psḥ apare doar în 2Sam 4,4 și 1Reg 18,21.26. În textul 2Sam semnificația este clară: fiul supraviețuitor al lui Saul a rămas „schilod” sau „infirm” ca urmare a unei
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
caracterul familial s-a păstrat până astăzi. Dacă ar fi existat într-adevăr un dans ritual era nevoie de un spațiu deschis, larg, eventual în interiorul unui sanctuar. Așadar, din motive atât etimologice, cât și practice, trebuie să respingem ideea ritului pascal celebrat în locuința familiei și care să aibă totuși în cadrul său un dans ritual. b) O altă problemă privește raportul dintre sărbătoarea Paștelui și săptămâna azimilor (turte nedospite), festivități care coincid în celebrarea tradițională; vom analiza acest aspect într-un
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
o experiență preistorică (cf. Ex 12,14, unde este utilizat termenul zikkărôn, „amintire”, „memorial”, de la rădăcina zăkar „a aminti”). Din această cauză, cultul familial din zilele noastre, care îl continuă pe cel de la sinagogă, scoate în evidență motivul contemporaneității; legenda pascală (haggădăh šel pésaḥ) recitată cu această ocazie spune: „Eram sclavii faraonului Egiptului [...], dar Cel Sfânt, fie binecuvântat, n-a vrut să-i scoată din Egipt doar pe părinții noștri: iată, noi și fiii noștri și fiii fiilor noștri eram sclavi
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Eram sclavii faraonului Egiptului [...], dar Cel Sfânt, fie binecuvântat, n-a vrut să-i scoată din Egipt doar pe părinții noștri: iată, noi și fiii noștri și fiii fiilor noștri eram sclavi ai faraonului în Egipt”. d) Textele cu privire la festivitatea pascală sunt următoarele: 1. Ex 12,21-39; cf. 23,14 ș.u.; 2. Dt 16,1-8; cf. 2Reg 23,21-23 și Ez 45,18 ș.u., Dt/Dtr; 3. Ex 12,1-20; Lev 23,5-8; Num 28,16-25; 4. Ios 5
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
12,21-39; cf. 23,14 ș.u.; 2. Dt 16,1-8; cf. 2Reg 23,21-23 și Ez 45,18 ș.u., Dt/Dtr; 3. Ex 12,1-20; Lev 23,5-8; Num 28,16-25; 4. Ios 5,10, independent; 5. papirusul „pascal” din Elefantina, izvor extrabiblic important, datat în 419 î.C., asemănător tradiției „sacerdotale”, fiind diferit doar în câteva detalii. Vom trata acest aspect într-un capitol următor (12.3.c). e) Ex 12 ne oferă un exemplu de descriere detaliată
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
se poată muta în funcție de necesități; dacă se putea face în așa fel încât să coincidă începutul recoltei cu săptămâna respectivă, erau puține șanse să concorde și cu luna plină. c) Cu privire la această problemă găsim interesant un fragment din papirusul numit „pascal” din Elefantina (Cowley 1923, Nr. 21, p. 60), datat în anul al cincilea al domniei lui Darius II, regele Persiei, adică anul 419 î.C. Între altele, importanța sa rezidă în chiar datarea sa precisă, atestându-ne practica de atunci
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
10) ... 11) Frați[lor] mei Jedeniah și însoțitorilor săi, soldați iudei, fratele vostru Hananiah (Grelot 1954 și 1955). Papirusul pare că se referă la introducerea în cultul la templul coloniei, printr-un decret regal, a celebrării simultane publice a sărbătorii pascale și a sărbătorii Azimelor. Numele lui Aršam apare și în alte scrisori ca Guvernator persan al regiunii; Hananiah (un evreu) este trimisul imperial, iar Jedeniah (versiunea aramaică a numelui ebraic Jĕdônîjăh) pare să fie responsabilul comunității. Constatăm așadar că papirusul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
obiectiv verificate, așa cum se cer în idealul clasic al cunoașterii științifice sau în cel foarte asemănător, dacă nu chiar și mai idealizat, al formei cunoașterii matematice. Trebuie să exersăm o sumă de hotărâri individuale și să raționăm (așa cum a remarcat Pascal) mai degrabă în spiritul subtilității decât în cel al geometriei. Mai mult, răspunsurile pe care le propun sunt oarecum neortodoxe în natura lor și, probabil, vor deranja la fel de mult atât pe matematicianul dogmatic, cât și pe cercetătorul de științe naturale
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai multe talente și interese în direcții diferite, și de aceea trebuie să facă o alegere dificilă între a se dedica unei cariere matematice și a urma cu totul altceva. Marele Gauss este celebru pentru pendularea între matematică și filosofie, Pascal a părăsit matematica la o vârstă tânără pentru teologie, în timp de Descartes și Leibniz sunt binecunoscuți și ca filosofi. Unii matematicieni se orientează spre fizică (de exemplu, Freeman Dyson) în timp ce alții (de exemplu, Harish Chandra, Raoul Bott) au parcurs
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ed.), Methuen în asociație cu The Open University Press, 1981, pp. 52-56. 1 H. Poincaré, La valeur de la science, E. Flammarion, 1923 Science, pp. 278. 2 C.H. Hardy, A Mathematician's Apology, Cambridge University Pres, Cambridge, 1940, secțiunile 22-4. 3 Pascal pare cel mai bun. 4 G. Polya, A few words to the teacher, în vol. Mathematics and plausible reasoning, vol. I, Princeton University Press, 1973 Mathematics. 5 G. Polya, A few words to the teacher, în vol. Mathematics and plausible
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
văzută creștin, se cheamă har. Omul istoriei reflectă imperfect și util transcendența. Ieșirea omului din timp înseamnă existenței schimbătoare cu realul transcendent în esență, relevat celor aleși, urmați de credincioși. Astfel sensul existenței își are sediul în Istoria sacră. Blaise Pascal afirmă că [...]. Însă în cazul în care Universul l-ar strivi, omul ar fi încă mai nobil decăt ceea ce-l ucide pentru că el știe că moare, iar avantajul pe care Universul îl are asupra lui, acest Univers nu l cunoaște
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
afirmă că [...]. Însă în cazul în care Universul l-ar strivi, omul ar fi încă mai nobil decăt ceea ce-l ucide pentru că el știe că moare, iar avantajul pe care Universul îl are asupra lui, acest Univers nu l cunoaște. Pascal consideră că omul e o mare enigmă, pe care găndirea nu-l poate descifra. Filosofii care s-au raportat la om l-au privit unilateral, remarcănd fie măreția, fie nenorocirea sa. Ființa mizerabilă, incapabil de adevăr absolute omul se superiorizează
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
nu-l poate descifra. Filosofii care s-au raportat la om l-au privit unilateral, remarcănd fie măreția, fie nenorocirea sa. Ființa mizerabilă, incapabil de adevăr absolute omul se superiorizează prin rapoarte conștiința la infinitatea oarbă a Universului. Concluzia lui Pascal este legată de necesitatea recunoașterii măreției condiției umane, deoarece partajul mizeriei și grandorii constitutiv naturii umane are ca unic remediu credința. Immanuel Kant reflect în operele sale variate teoria cunoașterii, concepția politică, estetică. Sistemul său etic care se bazează pe
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
rezistență vidului de deasupra lui. Natura avea oroare numai de vidul creat de 760 de milimetri coloană de mercur. Era nevoie de un anti-Descartes pentru a explica motivul. În anul 1623, Descartes avea douăzeci și șapte de ani, iar Blaise Pascal, care avea să devină rivalul lui Descartes, avea zero ani. Tatăl lui Pascal, Étienne, era un împlinit om de știință și matematician, iar micul Blaise se dovedea a fi la fel de genial ca și tatăl său. Tânăr fiind, el a inventat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
760 de milimetri coloană de mercur. Era nevoie de un anti-Descartes pentru a explica motivul. În anul 1623, Descartes avea douăzeci și șapte de ani, iar Blaise Pascal, care avea să devină rivalul lui Descartes, avea zero ani. Tatăl lui Pascal, Étienne, era un împlinit om de știință și matematician, iar micul Blaise se dovedea a fi la fel de genial ca și tatăl său. Tânăr fiind, el a inventat o mașină mecanică de calculat numită Pascalină, asemănătoare cu unele calculatoare mecanice utilizate
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
avea douăzeci și trei de ani, tatăl lui a alunecat pe gheață, fracturându-și coapsa. A fost îngrijit de un grup de janseniști, catolici dintr-o tagmă formată în special pe baza urii nutrite împotriva iezuitismului. În curând, întreaga familie Pascal a devenit adepta lor, iar tânărul Pascal, un antiiezuit, un contra contrare formator. Iar noua lui religie nu era bună pentru un tânăr om de știință. Episcopul Jansenius, inițiatorul curentului religios, declarase că știința era plină de păcat; curiozitatea de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
lui a alunecat pe gheață, fracturându-și coapsa. A fost îngrijit de un grup de janseniști, catolici dintr-o tagmă formată în special pe baza urii nutrite împotriva iezuitismului. În curând, întreaga familie Pascal a devenit adepta lor, iar tânărul Pascal, un antiiezuit, un contra contrare formator. Iar noua lui religie nu era bună pentru un tânăr om de știință. Episcopul Jansenius, inițiatorul curentului religios, declarase că știința era plină de păcat; curiozitatea de a cunoaște lumea naturală era la fel
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
religie nu era bună pentru un tânăr om de știință. Episcopul Jansenius, inițiatorul curentului religios, declarase că știința era plină de păcat; curiozitatea de a cunoaște lumea naturală era la fel ca patima. Din fericire, pentru o vreme patima lui Pascal a fost mai mare decât fervoarea sa religioasă, deoarece avea să folosească știința pentru a dezvălui secretul vidului. Cam în perioada convertirii lui Pascal, un prieten de-al lui Étienne - un inginer militar - a venit în vizită și a repetat
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a cunoaște lumea naturală era la fel ca patima. Din fericire, pentru o vreme patima lui Pascal a fost mai mare decât fervoarea sa religioasă, deoarece avea să folosească știința pentru a dezvălui secretul vidului. Cam în perioada convertirii lui Pascal, un prieten de-al lui Étienne - un inginer militar - a venit în vizită și a repetat experimentul lui Torricelli în fața familiei Pascal. Extaziat, Blaise Pascal a început să facă și el experimente proprii, utilizând apă, vin și alte lichide. Rezultatul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
fervoarea sa religioasă, deoarece avea să folosească știința pentru a dezvălui secretul vidului. Cam în perioada convertirii lui Pascal, un prieten de-al lui Étienne - un inginer militar - a venit în vizită și a repetat experimentul lui Torricelli în fața familiei Pascal. Extaziat, Blaise Pascal a început să facă și el experimente proprii, utilizând apă, vin și alte lichide. Rezultatul a fost lucrarea Experiences nouvelles touchant le vide, publicată în 1647. Dar ea a lăsat întrebarea principală fără răspuns: de ce se ridică
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
deoarece avea să folosească știința pentru a dezvălui secretul vidului. Cam în perioada convertirii lui Pascal, un prieten de-al lui Étienne - un inginer militar - a venit în vizită și a repetat experimentul lui Torricelli în fața familiei Pascal. Extaziat, Blaise Pascal a început să facă și el experimente proprii, utilizând apă, vin și alte lichide. Rezultatul a fost lucrarea Experiences nouvelles touchant le vide, publicată în 1647. Dar ea a lăsat întrebarea principală fără răspuns: de ce se ridică mercurul numai până la
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
mercurul numai până la 760 de milimetri și apa numai până la 10 metri? Teoriile timpului au încercat să salveze parțial filozofia lui Aristotel, declarând că oroarea naturii față de vid era „limitată“; nu putea distruge decât o cantitate finită de vid. Dar Pascal a avut o altă idee. În toamna anului 1648, pe baza unei intuiții, Pascal și-a trimis cumnatul pe un munte, cu un tub barometric cu mercur. În vârful muntelui, mercurul s-a ridicat la o înălțime considerabil mai mică
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]