8,290 matches
-
Rămâi cât poți în suflet, la răcoare, Căci dacă ți se-aprinde-n piept mânia, Îți poate pârjoli mărinimia Trecând de vorba-ncinsă, arzătoare. Mânia cel mai des e ca mania, Vine din teamă, crește cu ardoare Suprimă-nțelepciunea,-i orbitoare, Încinge patimile ca trufia. Înțelepciunea este aur minții Și sufletului aur din filonul Prin care iau lumină sfântă sfinții, Și regii înțelepți păstrează tronul; E rod ce-l dau copiilor părinții, Și sacru foc ce stinge-Armaghedonul... Sonetul XX Nu îți mai face
SERIA A PATRA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342889_a_344218]
-
Strofe > Simpatie > ERAM FLOARE... Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1868 din 11 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Nurii tăi îmi străpungeau gândurile mă ardeau așteptările adormite pe brațe,tomnatic, se răzvrătise în mine un dor ce-mi ardea patimile, mă agățasem de sângele tău ca de o icoană,hieratic! Erai ca o foșnire de vânt decupată dintr-o iesle înțesată de friguri, mâinile tale miroseau a pământ, eu scormoneam după umbra-ți ascunsă prin ziduri! Întunericul avea miros fin
ERAM FLOARE... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342906_a_344235]
-
cu lira în poemu-i plânge. Poeții mor, tânjesc și ard în steaua gândului curat, Scriu epitafe de amor, când dulcea muză i-a-nșelat. Poetu-i amorezul nopții, poetul nu face amor Decât pe-altarul poeziei, cutremurat de propriul dor. Poetu-i sclavul unor patimi înăbușite-n propriul har, Îmblânzitor de slove stranii, de inimi candide tâlhar. Poetu-mparte ades iluzii și vinde-amoruri trecătoare, Minte măreț și cu ardoare. Poetul nu ucide. Doare. Referință Bibliografică: Poeții nu dorm niciodată / Nina Corduneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
POEȚII NU DORM NICIODATĂ de NINA CORDUNEANU în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342928_a_344257]
-
din 22 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului în seara asta caii coboară tabloul se stinge în dor infinit dar lasă iubite ei nu știu să moară tu strânge căpăstrul și dormi liniștit voi pune prinsoare că vin către tine cu patima-ntreagă și sânge regal de n-oi ști să-i număr voi cerne degrabă un crez peste umăr și-un pod în aval și-nvăț vizitiul din rondul de noapte să-nhame la care tot ce-am pierdut să-ntoarcă
COPITE CE ARD de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342976_a_344305]
-
maternitate până la o groapă și de asta nimeni nu ne scapă că privești oglinda și-ți vine să spui: parcă-aș fi copilul nimănui... cazi și te ridici, bâjbâie și-ndreaptă aproape de tine e mereu o treaptă; tobe și tilinci, patimi și fobie totu-n viață e butaforie: recuzite, arcuri false și săgeți de la polul nord pân' la Cucuieți și dacă știu asta, ce-mi e de folos? viața nu e viață dacă n-are sos! ne petrecem veacu-n jurul unor
IZVOARELE ŢÂŞNESC NUMAI DE SUB PIETRE de ION UNTARU în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342985_a_344314]
-
că m-ai lasat să trăiesc Și să-mi pot duce misiunea profană la capăt. Jertfa În negura multor veacuri, Multe stele merg pe greșite drumuri, Care sting din lumină Și alungă învățătura divină, Din profanele inimi, Ce provoacă multe patimi, Iar lăcomia se preschimbă-n lege Și lupta pentru sine devine fărădelege, Din cauza năzuinței de a ajunge zeu, Care neagă pe Dumnezeu. Pe Hristos îl avem vie pecete, Care s-a jertfit pentru ale noastre suflete Și pentru îndreptarea păcatelor
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
lipsește un distribuitor național. E foarte trist acest lucru. Îmi aduc aminte că atunci când eram elev de liceu fugeam la chioșc să fiu printre primii care prind “Luceafărul” și “România literară”. Din păcate, azi nu cred că mai există aceeași patimă printre elevi”, a spus M.N. Tomi, trecând, apoi, la o altă problemă: “Aceste publicații au un concurent - revistele online. Eu, personal, nu sunt un mare amator al lor, poate că sunt conservator. În mediul online am senzația că totul zboară
FESTIVALUL ARMONII DE PRIMĂVARĂ 2011 DE LA VIŞEUL DE SUS de ANCA GOJA în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343001_a_344330]
-
tras-o spre mine, simțindu-i spinarea deasupra buzelor și i-am sărutat fiecare petecuț de piele înroșită. O mușcam la rândul meu de umăr, iar ea vibra toată. Niciodată nu am văzut o femeie cum se dăruiește cu atâta patimă! Simțeam că am pătruns până în străfundurile neexplorate încă, însă ea se încorda, zvâcnea în stânga și în dreapta și apoi, relua acest dans până rămânea înțepenită, strângându-mă în brațe, cu unghiile înfipte în carne. Explozia celor două descătușări ne-a paralizat
PLIMBAREA PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342982_a_344311]
-
adevăr și cuvânt vă va înveșnici! Grigore Vieru Pentru că a văzut, ochiul meu a murit./ Lacrima: piatră funerară/ Pe mormântul ochiului meu./ Va veni alt cer./ În altă lume se va deschide/ Ochiul meu, dând piatra la o parte. ------------------------------------------- Epilog ,,Patimile și urile vor obosi, poate, distrugătorii și demolatorii își vor găsi liniștea, dar și uitarea sub brazde, revoluțiile vor deveni istorie, oamenii vor intra, poate, pe porțile unei patrii mai largi și mai mănoase, dar cine va voi să-și
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
adevăr și cuvânt vă va înveșnici! Grigore Vieru Pentru că a văzut, ochiul meu a murit./ Lacrima: piatră funerară/ Pe mormântul ochiului meu./ Va veni alt cer./ În altă lume se va deschide/ Ochiul meu, dând piatra la o parte. ------------------------------------------- Epilog ,,Patimile și urile vor obosi, poate, distrugătorii și demolatorii își vor găsi liniștea, dar și uitarea sub brazde, revoluțiile vor deveni istorie, oamenii vor intra, poate, pe porțile unei patrii mai largi și mai mănoase, dar cine va voi să-și
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
acestuia.Acolo sus, orice cuvânt este înecat în tăcere, iar întreaga panoramă apare în fața noastră cu o anumită pace în suflet, cu lumină, cu claritate. Înălțarea omului pe munte semnifică, de fapt, drumul parcurs de om de la curățirea inimii de patimi spre iluminarea minții sale, iar pentru acest lucru îți trebuie o inițiere în tainele isihasmului și nu numai. Moise este înainte de orice o figură simbolică și identitară: singurul om care l-a cunoscut pe Dumnezeu față către față, primul dintre
ZBORUL SPRE LUMINA ŞI FERICIREA TABORICĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343244_a_344573]
-
de a limpezi bâlciul amintirilor care m-a prins în caruselul cu călușei al sorții. Fiecare are ceva să -mi spună pentru perseverența cu care, aidoma paznicului în lanul de secară („The Catcher in the Rye”), insist să apăr, cu patimă adolescentină, ca un alt Holden Caulfield pe plaiuri mioritice, tărâmul poeziei, al idealului, adevărului, iubirii, valorilor morale de la care nu concep să abdic înspre compromisuri balcanice de conjunctură. Nu e o fugă de realitate, ci o hrană cultivată ca să întărească
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
țărani”, “oameni ai pământului”, respectuoși față de tradiție, temeinici în gândire și în faptă, nu lipsiți de mândria de a fi depășit pe cont propriu anonimatul istoric al speței, oarecum “neșlefuiți” comportamental, de o vitalitate uneori exacerbată, sur¬prinzători atât în patimi cât și în virtuți. În această bună primitivitate se întâmplă să zacă mari resurse creatoare, apte de a se desăvârși prin instrucție și de a trece în opere culturale de o firească originalitate, în care tradiția se primenește fără extravaganță
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
și scădea, a cântări pierderile și câștigul. Multe greșeli - păcate - sunt date în vileag, unele de natură fizică, dar și multe de natură spirituală, precum: dușmănia, cearta, egoismul, invidia, orgoliul, minciuna. Gândul rău, se spune, vine sub diferite feluri de patimi, printre care gândul de slavă, de putere care include mânia. Hobbes consideră binele și răul noțiuni relative, ele fiind în funție de persoană, loc, împrejurări, bine fiind în final ceea ce folosește vieții în comun, răul - ceea ce strică acestei vieti. Politica
DESPRE MINCIUNĂ ȘI PERFIDIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343256_a_344585]
-
treacă prin poarta de fier. Un steag arborat, în mine îl văd A fost și în bernă după exod, Înfrânte dureri își cară bagajul, În gara pierdută mai caută gajul... Uitate batiste, spălate cu lacrimi, În nopțile minții trecute prin patimi, Lumina se crapă pe umăr de geam... Speranța e-n floare pe ultimul ram! foto sursa internet 22 mai 2015 Camelia Cristea Referință Bibliografică: Un ram / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1607, Anul V, 26 mai 2015
UN RAM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343305_a_344634]
-
Lespezile își amintesc... cum în timpul din alt veac, o prințesă din castel iubea un băiat sărac. Tainic ei se întâlneau pe ale dorului poteci și săruturi își furau printre zidurile reci! Povestesc și trandafirii; cum, timid se înroșeau când din patima iubirii tinerii se înfruptau. De ei și-amintește luna care mult îi îndrăgea și în Carul ei de stele, în Cer Nuntă le făcea... Pasul; ni-l plimbăm agale prin trecutul viețuirii întrebându-ne-a mirare Oare zâmbesc trandafirii!? Neștiind
POVESTEA VECHIULUI CASTEL de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343354_a_344683]
-
În trena de omăt ce’i ninsă printre rânduri Se’aștern pe corzi de suflet solfegii de tăceri. Te uită cum ninge’a petale de lacrimi Ce’așeaz’ al iubirii oftat pe poteci Când fără de tine și’a noastre dulci patimi Și’aprind felinare nopți triste și reci ... Dar zorii luminii gonesc vătămarea Si crengi își revarsă timid iar ninsoarea Cernind fericirii luciri sclipitoare Ce ning din omătul iubirii ... cu soare ! pictură : Anca Bulgaru - Coliba dintre brazi Referință Bibliografică: ~ Înseninare ~ / Bianca
~ ÎNSENINARE ~ de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343349_a_344678]
-
întâlni cândva; în răsăritul unui zâmbet de soare ... poate pe acel câmp al promisei fericiri; unde am să poposesc un timp, împletind cunună din șoaptele spicelor ce sfioase-și vor da atunci coate; privind roșul sălbatic al macilor înflorindu-și patima iubirilor! Bianca Aura Buta ~ 19 februarie 2015 ~ Referință Bibliografică: Popasul macilor / Bianca Aura Buta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1549, Anul V, 29 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Bianca Aura Buta : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
POPASUL MACILOR de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343340_a_344669]
-
ultimul țel ca un luceafăr nou să fac din el sau cel puțin o altă stea polară, ca ajungând lumină în etern, să pot și-n alte vremuri să îmi cern iubirea ce-nsfârșit va fi solară. Ard în dorinți cu patimă,convins că tot ce am aprins nu va fi stins. Anatol Covali Referință Bibliografică: Ard în dorinți / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1666, Anul V, 24 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anatol Covali : Toate Drepturile
ARD ÎN DORINŢI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343416_a_344745]
-
De fapt, așa cum naratorul insinuează, destinul o ademenea spre moșia Hemeieni. Aproape de Hemeieni era moșia Iliești, unde trăia boierul Tincu, fiul unui spătar din timpul domniei lui Ieremia Movilă. Prin analepsă, lectorul află trecutul lui Tincu Rusu, care, stăpânit de patima femeilor, nenorocise multe fecioare și ispitise multe neveste de țărani. Pentru a-și domoli apucăturile, se văzu silit să se însoare cu fata preotului de la Leontinești. Însă la naștere, soția și copilul au murit, iar el căzu în viciul beției
FASCINAŢIA UNUI CRONOTOP MEDIEVAL de ELENA NEGOIȚĂ în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343418_a_344747]
-
În trena de omăt ce’i ninsă printre rânduri Se’aștern pe corzi de suflet solfegii de tăceri. Te uită cum ninge’a petale de lacrimi Ce’așeaz’ al iubirii oftat pe poteci Când fără de tine și’a noastre dulci patimi Și’aprind felinare nopți triste și reci ... Dar zorii luminii gonesc vătămarea Si crengi își revarsă timid iar ninsoarea Cernind fericirii luciri sclipitoare Ce ning din omătul iubirii ... cu soare ! pictură : Anca Bulgaru - Coliba dintre brazi ... Citește mai mult ~ Înseninare
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
o aprobă și „respectă”, unde nu se vorbește românește, ci...moldovenește (să te crucești, române!). O, biată Limbă Română, plângeți umilința la care te supun câțiva netrebnici! Noroc că scriitorii basarabeni și alți români luminați ai Basarabiei te iubesc cu patimă și ei, (nu românii din România), au avut primii inițiativa să te sărbătorească în august. E bine că le-am urmat exemplul să-ți aducem omagiul pe care-l meriți. Cu toate că... Atâția agramați te pocesc cu rumegușul lor, atâția snobi
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
ține legați de meleagurile natale. Și când te vorbesc, sufletele lor cântă și îți aduc ofrande. Primește-le, Sfântă Limbă Românească, și alină-le dorul de tine! Și mă iartă pe mine, umil slujitor al tău care te iubește cu patimă, că am scris ce am scris, tocmai de sărbătoarea ta! Pentru că o iubesc și pe Maica România, tristă că fiii ei nu sunt uniți, că „sunt săraci, plini de nevoi” și mulți împrăștiați prin lume, parcă la sânul ei nu
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]
-
univers arid în care „Nimic în jur nu încolțește” (Resemnare), materie și spirit sunt supuse aceluiași proces de scufundare, prăbușire, cădere: „Căderea își lasă aripile atât de aproape” (Vânător), „ultimul bocet căzut,” „E atât de cald și lumea /se scufundă”,(Patimi trezite) „Nimicul cade blestemat” (Margini închise),”Și gândurile cad pe gânduri” (Margini închise), „totul e scufundat” (Înec), „cristalul căzut din nemurire” (Rătăcire), „Ziduri ascunse prin noapte/ Se prăbușesc absurd/peste altare” (Rătăcire). Totul este trist, strivit, îndurerat: „un bibelou stă
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]
-
plecați.” (Semne rămase), „Asupra tuturor se clatină puhoiul/Cel nerostit al vorbelor păstrate/Din adâncime spre aproape” (Balans refuzat) Poetul este dornic să recupereze începutul, amintirile, părerile de rău, visele pierdute „O carte udă scăldată în cuvinte / Aduce visele înapoi.” (Patimi trezite), „Tu ești poetul zilelor pierdute/Și al orelor ce nu se mai întorc.” (Zburare). În ciuda firii delicate, sensibile, asemenea lui Tudor Arghezi manifestă o forță uriașă de schimbare a lumii, de transformare a contrariilor unele în altele: „Ce te
EUGEN DULBABA – PIRUETE ÎN LABIRINT de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343484_a_344813]