8,224 matches
-
sosit soli din partea regelui, însoțiți de zece soldați. De la Brescia au venit cinci, cu doi luptători de frunte reprezentându-i pe longobarzii din ducat, care cereau imperativ întoarcerea lui Rotari. Grimoald și Rodoald, prin voința regelui, l-au însoțit pe patriarhul Marciano în castelul de la Cormons. Rotari și Gaila au stăruit îndelung să merg și eu cu ei, dar am refuzat. Voiam mai întâi să mă duc la Aquileia, ca să-i caut pe Garibaldo și pe Ansoald, apoi să-l văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o caut. De pe vremea când a fost aproape nimicită de Attila, Aquileia nu și-a mai recăpătat frumusețea de odinioară, asta și pentru că Odoacru și Teodoric au desăvârșit fărădelegea. Doar una dintre bazilicile ei a fost reconstruită, odată cu casele menite patriarhului și clerului. Confesiunea ariană a mai fost încă o dată la ananghie, generând doi patriarhi, dintre care cel refugiat pe insula Grado a jefuit-o de toate comorile și relicvele. În ultimul timp, printre bălți și buruieni, s-a reaprins o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a mai recăpătat frumusețea de odinioară, asta și pentru că Odoacru și Teodoric au desăvârșit fărădelegea. Doar una dintre bazilicile ei a fost reconstruită, odată cu casele menite patriarhului și clerului. Confesiunea ariană a mai fost încă o dată la ananghie, generând doi patriarhi, dintre care cel refugiat pe insula Grado a jefuit-o de toate comorile și relicvele. În ultimul timp, printre bălți și buruieni, s-a reaprins o lumină. Care ardea cu ulei arian, și cel care veghea dispunea de patrafirul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
la problema pentru care venisem. El era fălos și sever ca întotdeauna, dar și-a spus punctul de vedere limpede. Nu reușea să aibă relații bune cu fiii lui Gisulf, îndeosebi după moartea lui Marciano și alegerea lui Fortunato ca patriarh de Aquileia. - Este mai curând un soldat ambițios decât un episcop, mi-a spus despre acesta din urmă. Îi urăște pe catolici, și oricine nu e arian pentru el este un ticălos. Lucru care-mi creează nu puține conflicte cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
se vor face mai înțelepți. M-am dus la Cormons să stau de vorbă cu Grimoald și cu Rodoald. Locuiau în palatul patriarhal împreună cu Fortunato, ai cărui primi apărători erau. M-au primit cu dragoste și cu bucurie. Chiar și patriarhul mi-a arătat simpatia sa, ca să fiu drept, cam forțată. Nu numai că avea năravul armelor, dar era și un muntean fost arhipresbiter în episcopatul din Zuglio, și păstrase ceva din asprimea acelor munți în felul cum arăta și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
plin. După oarecare șovăieli, și mai curând dornici să călătorească, precum și de schimbări, decât convinși de cuvintele mele, cei doi frați mi-au acceptat sfatul. VI Treaba fiind aranjată, mă gândeam să mă-ntorc la Pavia, când, într-o seară, patriarhul s-a înfuriat citind o scrisoare, la care a dorit să mă facă părtaș. Noul arhidiacon instalat la domeniul Ariberti continua să-i ațâțe pe tineri în contra lui Ariald și a bătrânilor, afirmând că îl antipatizau și nu prea puneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
încă treizeci de la Grasulf, vom înălța adevărata cruce patriarhală și vom merge să-i dăm o lecție în propriul culcuș. Navele bizantine au ridicat ancorele din preajma insulei Grado chiar acum două zile. N-am dat atenție vorbelor nedemne de un patriarh, și, solicitat din același motiv de Grimoald și de Rodoald, am primit. Grasulf a stat în cumpănă, dar în cele din urmă mi-a dat oameni. Ajunși în pustiul oraș Aquileia, într-un sat de pescari din apropiere, am confiscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
încă în pat, a fost făcut prizonier. Trebuie s-o spun: locuitorii din Grado au fost cu acea ocazie niște lași. Știind că nu se mai puteau bizui pe nave, s-au ascuns în case precum șobolanii în cloacă. Când patriarhul Fortunato a descins, nimeni nu l-a împiedicat să intre călare în bazilica Santa Fosca. Oamenii lui, deja instruiți, au prădat tezaurul bazilicii vreme de un ceas. Singurul lucru pe care nu l-au găsit a fost scaunul lui Marcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
descins, nimeni nu l-a împiedicat să intre călare în bazilica Santa Fosca. Oamenii lui, deja instruiți, au prădat tezaurul bazilicii vreme de un ceas. Singurul lucru pe care nu l-au găsit a fost scaunul lui Marcu. De aceea patriarhul a venit la mine, cu sabia în mână. Eu rămăsesem în camera lui Cipriano, cuprins de neașteptate și tardive remușcări, neavând prea mare încredere în oamenii lui Fortunato, ei fiind obișnuiți ca nimeni să nu se atingă de slujitorii crucii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sustras din Aquileia se va întoarce în mâinile deținătorului legitim. Auzind acestea, s-a încruntat. - Nu știu nici măcar cine ești și unde se afla acest domeniu de care ai pomenit. În privința tezaurului, se află pe mâini bune. Eu sunt adevăratul patriarh de Aquileia, și înaintașii mei au trebuit să fugă pe insula aceasta din pricina nației tale, deși tu nu prea ai față de longobard. S-a uitat mai atent la mine, dând la o parte cu toiagul pe care-l ținea lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nimic, drept care el a continuat: - Nu cumva în spatele a toate se-ascunde ereticul acela de Fortunato, așa e? Dacă vrei o profeție, iat-o: ceea ce nelegiuitul va fura n-o să revină bisericii. Îl cunosc bine pe arianul care-și zice patriarh. Tocmai voiam să-i reproșez comportamentul ce-l avusese în vremea invaziei avare, când Fortunato a intrat amenințător, urmat de Grimoald și de Rodoald. - Iată-l pe eretic. Și-a transformat cârja de episcop într-un instrument aducător de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
reproșez comportamentul ce-l avusese în vremea invaziei avare, când Fortunato a intrat amenințător, urmat de Grimoald și de Rodoald. - Iată-l pe eretic. Și-a transformat cârja de episcop într-un instrument aducător de moarte, a spus calm Cipriano. Patriarhul Fortunato a încercat să se calmeze, i-a încredințat spada Grimoald și a spus: - Am luat înapoi ceea ce era al meu. Lipsește doar scaunul evanghelistului Marcu. Unde e? Cipriano și-a împreunat mâinile pe piept, ca și cum s-ar fi pregătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
tulburat deloc. - Acolo unde tu n-o să poți niciodată să-l profanezi, ca să-i furi fildeșul. Fortunato a început să gâfâie și să sufle ca un mistreț ațâțat, exclamând: - Jos din pat, servitor al papei și al împăratului! Îngenunchează în fața patriarhului tău, ca să nu te trag cu mâna mea din așternuturi! M-am pus între cei doi, încercând să-l potolesc pe Fortunato. - Părinte, este un om în vârstă, și, pe deasupra, și sfânt. Nu săvârși fapte de care te-ai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
senzația clară că fusesem folosit. Încât i-am convins pe Grimoald și pe Rodoald să plece de îndată la Benevento, spre a-i scăpa de înrâurirea primejdioasă a lui Fortunato. Înainte de a lua drumul întoarcerii, mi-am luat rămas-bun de la patriarh, și el m-a poftit să aleg ce-mi plăcea dintre obiectele tezaurului, spre a le duce în dar regelui. Am refuzat, dar mi-a surprins privirea zăbovind involuntar și îndelung pe teancurile de cărți puse pe jos și m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nu ne mai văzuserăm, timp în care iată-ne ajunși la biserica Sfinților Apostoli de lângă Palatul Sacru. Aceasta era păzită zi și noapte de gărzi cu platoșe aurite, dat fiind că acolo se odihneau rămășițele pământești ale împăraților și ale patriarhilor. În timp ce Garibaldo îi explica unuia dintre soldați ce e cu mine, am intrat. Era un templu antic, înălțat de împăratul Constantin și reconstruit de Iustinian. În el se păstrau moaștele apostolilor Andrei, Luca și Timotei. Era conceput după modelul crucii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
o bucată din Cruce, un fragment de lemn stropit cu sângele Său. Era cât pe-aci să-l scap jos. - Și de ce mi-l dai mie? l-am întrebat mirat. - Vreau să-l duci la Aquileia și să-l dai patriarhului. Îmi amintesc cât de nedumerit am rămas. - Știi bine că din Aquileia n-a rămas decât un loc pustiit. Cui ar trebui să-l dau? Celui care se crede patriarh de Cormons sau celui care se proclamă patriarh de Grado
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Vreau să-l duci la Aquileia și să-l dai patriarhului. Îmi amintesc cât de nedumerit am rămas. - Știi bine că din Aquileia n-a rămas decât un loc pustiit. Cui ar trebui să-l dau? Celui care se crede patriarh de Cormons sau celui care se proclamă patriarh de Grado? Mi-a mângâiat o mână și, cu blândețe, mi-a spus: - O să afli tu singur. Păstrează-l până o să fii sigur că-l dai omului potrivit. O cerere care, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-l dai patriarhului. Îmi amintesc cât de nedumerit am rămas. - Știi bine că din Aquileia n-a rămas decât un loc pustiit. Cui ar trebui să-l dau? Celui care se crede patriarh de Cormons sau celui care se proclamă patriarh de Grado? Mi-a mângâiat o mână și, cu blândețe, mi-a spus: - O să afli tu singur. Păstrează-l până o să fii sigur că-l dai omului potrivit. O cerere care, nici acum nu știu de ce, m-a iritat. - Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
norocul să te călăuzească. Mi-a întins un pergament de care atârna o bilă de plumb cu pecetea sa. Am citit-o rapid și am aflat că eram din acel moment demnitar de Sfânta Sofia, sub ocrotirea sa și a patriarhului de Bizanț. - Nu știu dacă o să-ți fie de folos! Poate da, poate nu. Însă în exarhatul Ravennei documentul ăsta înseamnă imunitate absolută. Iar eu n-am nicio obligație față de cineva care, din păcate, îmi este vrăjmaș. Astfel, cu acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de a asculta la nesfârșit viersul mierlei pe acoperișuri, doream să ne-ntoarcem cât mai curând la Pavia. Când a sosit de la Bizanț solul imperial cu confirmarea alegerii și porunca de a-și da acordul scris pentru edictul Ektesis al patriarhului monotelist Sergiu, Severino a refuzat, drept care solul i-a retras confirmarea. A plecat, lăsându-l pe noul papă și pe noi împreună cu el, la bunul-plac al lui Mauriciu. În fine a reapărut Adeodato, pământiu la față de frică, însoțit de câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
de gând să merg la Bobbio. S-a uitat la mine și a șoptit: - Trebuie să împlinești legământul. Restul e problema ta. Era adevărat, trebuia să încredințez lemnul acela bisericii din Aquileia spre a-mi respecta cuvântul dat. Dar cui? Patriarhului de la Grado sau celui de la Cormons? Am luat de bună judecata lui Adeodato; n-avea niciun rost să-mi mai bat capul. Fortunato, după ce risipise o mare parte dintre bunurile pe care cu ajutorul meu le prădase la Grado, murise ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
-mi mai bat capul. Fortunato, după ce risipise o mare parte dintre bunurile pe care cu ajutorul meu le prădase la Grado, murise ca un tiran nelegiuit ce fusese; pe tronul său stătea tricapitolinul Felice, care însă nu căpătase încă numirea de patriarh. La Grado, în schimb, Primigenio ducea o viață de sfânt, îngrijindu-se de sufletul celor care doreau să-și deschidă inima. Am întrebat mirat: - Dar acolo nu e un episcop arian? Ca de obicei, Adeodato n-a comentat, răspunsul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
recunoscător peste veacuri. Încântat, m-a întrebat: - De ce te-a trimis Rotari aici? Nu i-am spus nimic legat de dorința Gailei și m-am mărginit să-i zic că regele îi trimitea salutările sale și că dorea imediat un patriarh pentru arienii ducatului. S-a posomorât, dar totuși a promis: - Vom avea în vedere această chestiune. În seara venirii mele a avut loc un banchet în onoarea regelui și a trimisului său, astfel că am avut prilejul să revăd vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
urmez sfatul. Urma să-i spun Gailei că operațiunea începuse și că mai era nevoie de puțină răbdare. Nu era bine să răscolești trecutul și să stârnești vechile discordii. Cu ceva tot m-am ales: alegerea unui oarecare Chiaro ca patriarh, fost călugăr în orașul Ceneda. VIII La puțin timp după aceste întâmplări, s-a petrecut una și mai tristă. Întorcându-mă la Pavia, Rotari m-a informat că ducele Aio, fiul lui Rachis din Benevento, care murise anul trecut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și unde te vom putea găsi. Mi-am pus hainele de călătorie și am plecat din Pavia de îndată ce s-a împrimăvărat. CARTEA A CINCEA I Am plecat în ziua în care am aflat, cu întârziere, ce-i drept, vestea că patriarhul Primigenio din Grado murise și că în locul lui fusese ales Massimo. Era cu mine tânărul Astolfo, nepotul vasalului Pertarito, un oștean de vază care avea datoria să-mi asigure paza în timpul călătoriei mele până la Bobbio. Am ajuns la Grado pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]