4,611 matches
-
-lea a instituit națiunea drept "comunitatea terminală" de apartenență, dincolo de care nu se poate extinde solidaritatea socială (R. Emerson citat de Geertz, 1994, p. 29). Către sfârșitul secolului al XIX-lea, într-un context marcat de o acerbă competiție interstatală, pedagogii națiunii au denunțat în termeni apodictici ethosul umanitarianist ca un atentat la adresa ființării statului- națiune românesc. Chiar și pedagogia comunistă, în pofida retoricii "internaționalismului proletar" și a solidarității transnaționale a oamenilor muncii, dădea glas unui limbaj dublu orwellian, întrucât a continuat
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
I. Odobescu, Bucuresci: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Edițiune școlară aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Baltiiski, N. (1945). Despre patriotism. Scânteia, Anul 2, Nr. 253, 254 și 255 din 18, 20 și 21 iunie 1945. Bărnuțiu, S. (1870). Pedagogi'a. Iasi: Tipariulu Tribunei Române. Blaga, L. (1921). Revolta fondului nostru nelatin. Gândirea, Anul I, numărul 10, 15 septembrie, 181-182. Blaga, L. (1969). Trilogia culturii. București: Editura pentru Literatură Universală. Bogdan, I. (1894). Însemnătatea studiilor slave pentru romînĭ. Bucureștĭ: Editura
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din nou nevoia de emancipare a femeii: accesul ei la educație. Considerăm că Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer sunt printre primii scriitori care insistă asupra acestui aspect, erijându-se nu doar în apărători ai principiului feminin, ci și în veritabili pedagogi, preocupați direct și sincer de nevoia unei instrucții feminine. Ultimul capitol, cel mai amplu de altfel, debutează printr-o privire panoramică asupra universurilor diegetice ale celor doi scriitori, încercând să stabilească atmosfera generală care domină cele două capodopere, Decameronul și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
129 Ibidem, p. 522. 130 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, ed. cit., p. 373. 131 Ibidem, pp. 373-374. 54 această situație, nu este un moralist aspru, intransigent, ci are îngăduința necesară și înțelepciunea de a accepta diversitatea umană. Femeia devine pedagog, la vârsta maturității, pentru suratele ei în două ipostaze: fie atunci când a avut un destin exemplar, demn de a figura drept exemplu, de a fi o pildă pentru ceilalți, fie, surprinzător, atunci când a cunoscut toate aspectele vicioase și compromițătoare ale
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
nu prea, permițându-și uneori și atingerea unor subiecte licențioase. știu să intre într-o competiție, nu ignoră detaliile, nimic din tot ceea ce este omenesc nu le este străin, ironia rămâne mereu un semn al inteligenței, iar experiența de viață pedagogul suprem. Cunoștințele și abilitățile membrelor brigatei nu se limiteză doar la talentul istorisirii și aceasta le face să devină nu doar simple voci, ci individualități. Sunt spirite cizelate, iubitoare de poezie, recită și compun ele însele poeme, de cele mai multe ori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
radicală în dorințele ei sau prea credulă: „De el atârnă tot, viață sau moarte.”689 Naratorul nu ezită să insereze în textul legendei versuri moralizatoare privind viclenia bărbaților, cărora nu ar trebui să li se dea întotdeauna crezare, este un pedagog feminist: „O, voi femei curate, moi din fire,/ Pline de milă, cinste și simțire,/ Cum de vă-ncredeți oare în bărbați?/ De-al lor fățarnic chin vănduioșați/ Când pilde vechi aveți - cu ce folos?/ Au nu vedeți cum jură mincinos
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ci și una intelectuală. Studiul, universitatea, cărțile erau realități destinate preponderent bărbaților. Femeia se ocupa de educația copiilor în familie, iar cele mai instruite sau mai vârstnice deveneau călăuzitoare sau modele pentru suratele lor. Viața rămânea, în ultimă instanță, supremul pedagog, experiența proprie sau a celorlalți o sursă permanentă de exemplificare, de unde probabil și fascinația pentru povești ca forme de tezaurizare a unei culturi. Personajele feminine educate și emancipate, după cum am remarcat în portretele analizate, au avut un impact hotărâtor asupra
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
familie, mama este chemată și are datoria sfântă să aibă cel mai important rol în formarea lui. Cu toată hotărârea și dreptatea putem afirma: căminul este cea dintâi instituție de pregătire și educație moralreligioasă a copilului, iar mama, cel dintâi pedagog; pe ea Dumnezeu a chemat-o și a dăruit-o să fie purtătoare de grijă și ziditoare de suflet a tuturor celor născuți din ea. Tot ce face mama pentru educația și zidirea religios-creștină a copilului nu se termină cu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
smerenie, înțelepciune, înfrânare, credință, nădejde și iubire. Nimic altceva nu-l poate crește într-o asemenea măsură pe om pentru cer, pentru Dumnezeu, așa cum o face rugăciunea în biserică. Biserica este locul unde învățăm dreapta credință, este cel mai bun pedagog pentru mântuirea noastră. De aceea, să profităm și să agonisim cât mai mult din ceea ce ne oferă ea: duhul rugăciunilor bisericești, duhul sfințeniei și toate celelalte ce sunt dăruite celor ce se ostenesc în rugăciuni și în fapte de milostenie
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
simbolic, „crește cu televizorul”, care s-a instalat deja ca membru central al familiei și ca furnizor de stiluri de viață și de modele culturale. Acesta tinde să preia, succesiv sau simultan, rolul de doică, de părinte, de educator și „pedagog național”, de univers mirific și boltă înstelată pe care se rotesc sclipitor, dar și amăgitor noii „luceferi” și noii idoli ai copiilor și ai adolescenților. Mai mult decât pentru adulți și, în orice caz, în alt mod decât pentru aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sa, permanent alături de aceștia și de familiile lor. b) Medicul „om de știință” este tipul de cercetător, interesat numai de obiectul și rezultatele cercetărilor sale, experimentalist, detașat de suferința bolnavilor, orgolios, dornic de descoperiri și de glorie profesională. c) Medicul pedagog este ocupat cu instruirea studenților cărora li se dedică. Este riguros, ordonat, didactic, sintetic, își caută cu multă atenție „cazurile de afiș” pe care să le prezinte la curs, adună date de literatură, este la curent cu ultimele descoperiri, caută
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
creatoare a dimensiunii festive a realității” (Duhul sărbătorii și Declinul sărbătorii, 1936, Pedagogia sărbătorii, 1937). Studiul Doctrina personalismului energetic a d-lui Rădulescu-Motru (1927) conține in nuce o bună parte a sistemului ideologic al lui B. Discutând opera de psiholog, pedagog și filosof a celui ce-i fusese profesor, el glosează în jurul conceptului de autohtonizare a culturii, reformulează în mod original idei de gnoseologie fundamentală, de teorie a receptării și redefinește contextual însăși ideea de filosofie. „Filosofia integrală”, pe care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
eseistul în doctrina „personalismului energetic”, este fundamentată pe realitatea etnică, devenind „într-un sens, cea mai etnică disciplină” - adevăr redescoperit, peste o jumătate de secol, de deconstructiviști, în speță de J. Derrida. Meticuloasă și profundă, analiza din studiul C. Rădulescu-Motru, pedagog (1932) surprinde aspectele de actualitate și modul original în care sunt împăcate conceptele antinomice. Fascinat de personalitatea complexă a lui Vasile Pârvan, B. va scrie studiul Tragicul lui Pârvan și tragicul modern (apărut întâi în volumul În memoria lui Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
Basil Munteanu ș.a. completează imaginea lui B., integrat în atmosfera culturală a epocii, și se constituie în mărturii indirecte despre avatarurile culturii într-o perioadă zbuciumată a istoriei. SCRIERI: Doctrina personalismului energetic al d-lui Rădulescu-Motru, București, 1927; C. Rădulescu-Motru, pedagog, București, 1932; Teoreticism, Cluj, 1934; Literatură și puritate, Cluj, 1934; Tragicul lui Pârvan și tragicul modern, Brăila, 1937; Erocrație și pedagogie, Buzău, 1937; Lucian Blaga, energie românească, Cluj, 1938; Semnificația Ardealului, București, 1944; Portrete și semnificații, îngr. Ileana Băncilă, pref.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
de vedere școlar, aceasta vizează „formarea elevilor în vederea respectării cu strictețe a cerințelor învățământului și a regulilor de conduită în școală și în afara școlii”. Lucrările de specialitate prezintă numeroase controverse în interpretarea disciplinei școlare, și aceasta din cauza faptului că unii pedagogi promovează permisivitatea, pe când alții rămân tributari ideii de asociere a disciplinei cu austeritarea și exigența desăvârșită. Astfel, în funcție de rigurozitatea și formula prin care s-a impus, se remarcă existența a mai multor orientări cu privire la disciplina școlară: A. Teoria disciplinei permisive
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
ideii de asociere a disciplinei cu austeritarea și exigența desăvârșită. Astfel, în funcție de rigurozitatea și formula prin care s-a impus, se remarcă existența a mai multor orientări cu privire la disciplina școlară: A. Teoria disciplinei permisive (liberale) își are rădăcinile în concepția pedagogului J. J. Rousseau, conform căreia constrângerea exterioară prin dispoziții, ordine, interdicții, pedepse înăbușă manifestările spontane ale copilului potrivit cerințelor și trebuințelor lui naturale și implicit construirea armonioasă a personalității. Promotorii acestei orientări susțin ideea că disciplina se instalează în urma asigurării
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
de altă dragoste, de enorma dragoste de limba românească, s-a jertfit ei, frământând o, pentru a-i spori viața, puterea și farmecul...“ (Cioculescu Șerban, Viața lui I.L. Caragiale, Editura Institutului Cultural Român, București, 2005, p. 238) 1.4. Caragiale pedagog indirect Putem afirma, fără nici o urmă de îndoială, că scriitorul este un pedagog indirect, un „satiric“ care dorește îndreptarea relelor și contribuie la adevăratul progres social prin ironia sa incisivă. Rolul ironiei în opera lui Caragiale este dominant. Fără a
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
frământând o, pentru a-i spori viața, puterea și farmecul...“ (Cioculescu Șerban, Viața lui I.L. Caragiale, Editura Institutului Cultural Român, București, 2005, p. 238) 1.4. Caragiale pedagog indirect Putem afirma, fără nici o urmă de îndoială, că scriitorul este un pedagog indirect, un „satiric“ care dorește îndreptarea relelor și contribuie la adevăratul progres social prin ironia sa incisivă. Rolul ironiei în opera lui Caragiale este dominant. Fără a exagera, putem spune că ironia este principala coordonată a umorului caragialian. La Caragiale
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
problematicile mai puțin abordate, din punct de vedere didactic, în relația antrenor-sportiv. Așa cum am mai subliniat, rareori se întâlnește termenul de didactică în antrenamentul sportiv, privit ca un proces heteronom, cu valențe instructiv-educative. Încadrarea antrenorului, în profilul profesional al unui pedagog, nu se regăsește în majoritatea studiilor sau lucrărilor referitoare la Teoria și metodica antrenamentului sportiv. Calitățile de ordin pedagogic sau, prin extensie, cele de cercetător, ale unui antrenor, sunt abordate predominant, numai din punctul de vedere al componentei instructive și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
ca inspector la Direcția Arhivelor de Stat, după care va fi redactor la publicațiile „Literatură artistică” (1980-1981) și „Direcția bibliofililor” (1981-1984). Între 1985 și 1987 e corespondent al ziarului „Învățământul public”, din 1987 până în 1989 lucrează ca redactor la revista „Pedagogul sovietic”, iar în 1990 și 1991 este corespondent la ziarul „Glasul națiunii”. Ocupă și funcția de director adjunct al Muzeului de Literatură „Dimitrie Cantemir” din Chișinău (1989-1991). În 1993 se mută în București, unde devine doctorand al Facultății de Litere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
la convertirea forțată a locuitorilor. Mulți au preferat să fugă din Boemia, emigrând în toată Europa. Între emigranți boemieni s-a numărat și Amos Comenius, care a fugit urmărit de "dragonii" din Liechtenstein, fără a renunța la misiunea lui de pedagog, răspândind metodele sale luminate în Boemia, Moravia, Polonia și Transilvania, înainte de a se stabili la Amsterdam, în 1671. D. Ogg, op. cit., pp. 140-141. 224 Se spunea că, în timp ce Spania "cânta la flaut", Germania "dansa". Ibidem, p. 139. 225 Ibidem, p.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
numai în mintea cețoasă a diletantului "geniul" se prezintă ca o înghețată cu filoane multicolore și cu gust de tutti-frutti. Evident, diletantul își vede atunci propriul lui spirit, inform și difuz. Este o întrebare pentru filozofi, mai mult încă pentru pedagogi, să cerceteze ce parte poate, real, să ia omul de mijloc la viața artistică. Această viață este exclusivistă, ca orice domeniu de extremă diferențiere. Arta în ea însăși privește pe acei care-i dau naștere. În principiu, artiștii o produc
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a mă pregăti pentru Olimpiada Națională de Istorie, trimis de mama, în virtutea faptului că tatăl meu, dispărut prematur, fusese congener și coleg la Școala Normală de la Șendriceni cu marele istoric ieșean. Eram interesat de discursul despre trecut grație unor mari pedagogi pe care avusesem șansa să-i am la această disciplină (regretatul profesor Ioan Manolache, la gimnaziu, și distinsa profesoară Olga Diaconu, la liceul "Oltea Doamna" din Iași) și e lesne de dedus că a fost o întâlnire care mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
personalități lor și în integrarea lor pe plan social. Crizele vor apare mai frecvent în condițiile unui mediu social nefavorabil, a unei educații nejuste, când părinții elevului nu sunt consecvenți pe linia de comportare a puberului logonevrotic indicată de logoped, pedagogi, medic. Caracterul intim al puberului logonevrotic cu defectul său, sesizarea deficitului său duc la tablouri (aspecte) grave ale crizei puberale, cu elemente cunoscute de delicvența minoră: furt, vagabondaj, abandon școlar etc. Nu pot fi trase concluzii omogene asupra lor, deoarece
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului oral. Această deficiență explică în mare parte vocabularul sărac, exprimarea greoaie, dificultățile de evocare a cuvintelor cât și fluxul verbal neadecvat, iar la hipoacuzici alterarea vocii ca intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T. Slama-Cazacu, arată că fonemele încep să apară
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]