6,437 matches
-
minunatele și grațioasele lebede, cu gălăgioșii și veșnicii înfometați pescăruși, cu frumoasele berze, cu molatecii și 194 greoii bâtlani, cu suplele egrete, cu brutalii și durii cormorani, cu miile de fluierași și becaține, într-un decor vegetal de basm. Aici pescarii se pot întâlni cu,,lupul apelor dulci'' - așa după cum mai este numită știuca, pește ce poate să sperie pe mulți prin dimensiunile pe care le atinge. Cea mai longevivă știucă din lume a trăit 267 de ani. Scheletul se găsește
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
ocupă un exemplar cu o lungime de 1,27 metri, cu diametrul corpului de 67 cm și o greutate de 36 de kg., pescuită în râul Saone (Franța). Vreau să întrerup descrierea acestor monștri pentru a nu speria pe vajnicii pescari ce au așteptat cu nerăbdare topirea gheții pentru a începe lupta cu lumea necuvântătoarelor ce populează cele mai liniștite locuri de pe pământul ieșean. La Larga Jijia pescarii se pot lupta cu exemplare de știucă de până la 10 kg, cu exemplare
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Franța). Vreau să întrerup descrierea acestor monștri pentru a nu speria pe vajnicii pescari ce au așteptat cu nerăbdare topirea gheții pentru a începe lupta cu lumea necuvântătoarelor ce populează cele mai liniștite locuri de pe pământul ieșean. La Larga Jijia pescarii se pot lupta cu exemplare de știucă de până la 10 kg, cu exemplare de somn de până la 35 kg, cu exemplare de crap și crap topless de până la 20 kg, dimensiuni și greutăți ce nu trebuie să sperie. Alături de speciile
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de până la 20 kg, dimensiuni și greutăți ce nu trebuie să sperie. Alături de speciile din categoria grea, trăiesc specii de pești de talie mică, precum bibanul, carasul, caracuda, linul, plătica, roșioara, boața, cleanul, chișcarul, zvârluga, ce alungă tristețea de pe fețele pescarilor și transformă ieșirile în natură în adevărate clipe de fericire. Acest ecosistem, populat cu toate vietățile pământului, este la 24 km de Iași, la Larga Jijia, ocean de liniște care vă așteaptă să savurați plăcerile pe care vi le oferă
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
idilice, în care sunt abia schițate câteva personaje (La cișmea), fie din alt mediu social, mai agitat, cu oameni orbiți de patimă și băutură, apăsați de fapte necinstite, samavolnicii, toate părând însă niște pretexte pentru descrierea locurilor și obiceiurilor (Între pescari). Altundeva se creionează personaje de o bunătate cristică, negustori, muncitori portuari, ca în schița În jurul lui Muratacai, o oarecare reușită în sugerarea atmosferei. Alte secvențe, cu un mic nucleu senzațional, suferă de banalitate. În Idylle din viața antică (1935), așa cum
TAFRALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
literatura populară română, a cărei valoare artistică și documentară este afirmată în articolele lui I. Ionescu de la Brad, Nicolae Filimon și Pantazi Ghica, se tipăresc, în afara unor poezii culese de V. Alecsandri, basmele lui Petre Ispirescu ( Fata de împărat și pescarul, Povestea lui Făt-Frumos ș.a.), precum și povești comunicate de Nicolae Filimon (Roman Năzdrăvan, Omul de piatră). Tot Filimon scrie și cronici ale spectacolelor de teatru românesc sau de operă, alternativ cu Pantazi Ghica și Mihail Pascaly. R. Z.
ŢERANUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290154_a_291483]
-
Morungen, Doiniri pe alăută, Fălticeni, 1941; Povestiri germane, București, 1942; Hans Carossa, Jurnal de război în România, București, 1942; Pribeagă prin lume. Vechi povestiri germane pentru tineret și copii, București, 1943; Bjørnstjerne Bjørnson, Mâinile mamei, pref. trad., București, 1958, Fata pescarului, pref. Ovidiu Drimba, București, 1966 (în colaborare cu Iulia Soare și Ion Caraion); Cântecul Nibelungilor, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1964; ed. pref. trad., București, 1977; Nuvela austriacă în sec. al XIX-lea, București, 1966 (în colaborare); H. J. Chr. von
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]
-
Pamfil Șeicaru], Un muscelean celebru în Spania și America de Sud, CRE, 1928, 18; Cezar Petrescu, Un explorator român necunoscut în România - Mihai Tican-Rumano, CRE, 1928, 18, 19; Paul Anghel, Arhivă sentimentală, București, 1968, 115-120; I. Peltz, Mihai Tican-Rumano, „Almanahul vânătorului și pescarului sportiv”, 1969, 171-172; V. Firoiu, Biografii în bronz și marmură, Pitești, 1972, 125-134; Alexandru Obreja, Memoria continentelor, Iași, 1975, 142-152; Val Tebeica, Români pe șapte continente, București, 1975, 380-381; Domnița Dumitrescu, Un propagator al culturii române în Spania - Mihai Tican-Rumano
TICAN-RUMANO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290169_a_291498]
-
inundat și cred că nu s-a făcut nici un bob de orez. Ne-a băgat la Încărcat grâu la șlepuri pe malul Dunării. Și acolo erau sacii de o sută... Căram, nu căram, cădeam În apă... și vizavi erau niște pescari. Și spune un plutonier: „Cine știe să Înoate? Să aducă pescarii ăia Încoa’”. Eu m-am oferit: „Da’ să nu trageți că depășim axul, să nu ne Împușcați”. „Nu vă Împușc.” Și când am Înotat În mijlocul apei m-a dus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
orez. Ne-a băgat la Încărcat grâu la șlepuri pe malul Dunării. Și acolo erau sacii de o sută... Căram, nu căram, cădeam În apă... și vizavi erau niște pescari. Și spune un plutonier: „Cine știe să Înoate? Să aducă pescarii ăia Încoa’”. Eu m-am oferit: „Da’ să nu trageți că depășim axul, să nu ne Împușcați”. „Nu vă Împușc.” Și când am Înotat În mijlocul apei m-a dus curentul la 400 de metri de mal. Nu mai aveam fibra
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ne Împușcați”. „Nu vă Împușc.” Și când am Înotat În mijlocul apei m-a dus curentul la 400 de metri de mal. Nu mai aveam fibra aia de Înotător. Dunărea te băga la fund, pluteai. Și când m-am dus la pescari: „Domnilor, uitați, suntem deținuți, plutonierul vrea să vă vorbească”. „Vă duc, că sunteți băiat simpatic”... Și am mers cu barca și am ieșit la loc. Care era alimentația? Traiul era o mizerie, toți eram deshidratați, nu vroiam decât să ieșim
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cam aceeași părere despre Zaharia Stancu („Un bulgar hoț din Teleorman, care cu o mînă lovește și cu alta cere”) ca și Eusebiu Camilar. Stancu apare în romanul Satul uitat (Ed. Cartea Românească 1974) sub chipul lui „Zacîria poreclit Zacîr”, pescar pe lacul Razelm, blînd cu ființele adîncului pînă intrau în plasele sale, apoi, după ce le prindea, de o mare cruzime, izbindu-le „cumplit, cu muchea lopeții”. Camilar (care mi-a atras atenția odată asupra acestui episod) insinuează existența unei duble
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dăruiască Fălticeniului, deoarece el n-are copii. Ar mai fi Vasiliu-Falti și Băeșu. De la soțul meu Mihăilescu, mi-au rămas 2 bucăți de valoare, dar aparținând autorilor străini, nu cred că ar putea figura În Muzeul Fălticeni. Este o statuie: Pescar (așezat pe botul unei bărci) În bronz, iscălit de un sculptor olandez: Waagen. Are Înălțimea, cred, 50/40 cm. A doua piesă, este un vas ornamental În porțelan colorat, cam 30/40. Se crede că aparține epocii napoleoniene - Ludovic XV
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
armonizându-le într-un aliaj epic de autentică substanță. Povestirea ce dă titlul volumului se remarcă prin alternarea sugestivă a planului real cu cel fantastic. Notele de irealitate sunt discret introduse în narațiune, precum în episoadele ce narează dragostea tânărului pescar Benedict pentru o sirenă. Planul real îl constituie secvențele care înfățișează dragostea dramatică și deznădăjduită a Elfridei pentru Benedict. În nuvela Patima, tensiunea se păstrează, dar elementul fantastic e absent. Conflictul face să se confrunte trei puternice personaje din ciudata
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
a Elfridei pentru Benedict. În nuvela Patima, tensiunea se păstrează, dar elementul fantastic e absent. Conflictul face să se confrunte trei puternice personaje din ciudata Deltă a Dunării. Trăind cu Ghioala, femeie cu un trecut aventuros, proprietară a unei mori, pescarul Vladimir nutrește o patimă ascunsă pentru fiica acesteia, Păstruga. Abrutizată de alcool, femeia înșelată se răzbună cumplit. Aurul șarpelui (1979), roman de dragoste, exploatează, într-o ambianță orientală fastuoasă, elemente de miraculos și magie. De o cu totul altă factură
GALACTION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287128_a_288457]
-
cuprinsă ulterior în trilogia Cronică de familie. D. folosea, aici, alte mijloace epice. Dar până să le utilizeze deplin, el mai scrie un roman politic, Pasărea furtunii, ceva mai coerent decât Drum fără pulbere. Schema realismului socialist rămâne însă dominantă: pescarii dintr-un sat din Deltă, aflați pe vaporul „Steaua lui Octombrie”, reușesc să dezamorseze acțiunea de sabotaj pusă la cale, evident, de adversarii regimului socialist. Eroul pozitiv în această operetă realist-socialistă este Adam Jora, onest și inteligent activist de partid
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
din Deltă, aflați pe vaporul „Steaua lui Octombrie”, reușesc să dezamorseze acțiunea de sabotaj pusă la cale, evident, de adversarii regimului socialist. Eroul pozitiv în această operetă realist-socialistă este Adam Jora, onest și inteligent activist de partid, provenit din rândurile pescarilor. Ce urmează se poate ghici. O abatere de la schemă se observă în capitolul liminar (descrierea reușită a unei furtuni pe mare) și, în final, în prezentarea inspirată a unei scene apocaliptice: omul singur (în cazul de față, Adam Jora) în
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
1945-1948). În mai 1936 i se difuzează la radio piesa Marinarul smirniot, scrisă (după propria mărturisire) la îndemnul lui Liviu Rebreanu, consilier la Societatea Română de Radiodifuziune; în februarie 1937 i se difuzează piesa Ion Vodă. Inspirându-se din viața pescarilor, scrie piesa într-un act Semnul (foarte apreciată de Haig Acterian). Locuiește un timp în Delta Dunării, unde va scrie piesa Delta, devenită în 1944 Omul din Ceatal, cu acțiunea plasată în 1936; montarea ei va avea treisprezece reprezentații la
DAVIDOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286705_a_288034]
-
ILIESCU, Dem. (4.VI.1911, Buzău - 2.VIII.1988, București), poet și traducător. Este fiul Ecaterinei și al lui Dumitru Iliescu, pescar. În 1931 a absolvit Liceul „B.P. Hasdeu” din orașul natal, apoi Facultatea de Drept a Universității din București, ulterior profesând avocatura în baroul buzoian. Pentru convingerile sale de extremă dreapta, regimul comunist l-a condamnat la muncă silnică în lagărul
ILIESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287516_a_288845]
-
Val Cordun); Marietta Șahighian, Hidrocentrala, București, 1949 (în colaborare cu Irina Saharov); S. Mstislavschi, Pasărea primăverii, București, 1950 (în colaborare cu A. Vătriceanu); Al. Dumas, Doamna de Monsoreau, I-III, București, 1965 (în colaborare cu Radu Popescu); Björnstjerne Björnson, Fata pescarului, București, 1966 (în colaborare cu Iulia Soare și Virgil Tempeanu); Sherwood Anderson, Sunt un nătărău, pref. trad., București, 1966; Antoine de Saint-Exupéry, Pământ al oamenilor, pref. trad., București, 1967, Zbor de noapte. Pilot de război, București, 1968; Edgar Lee Masters
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
caracteristice literaturii române contemporane, sunt slujite de bogatele resurse scriitoricești ale lui C., învederate din plin în proza sa, în povestirile volumului Die Tatarin [Tătăroaica] (Hamburg, 1929), în romanele Der Strom ohne Ende [Fluviul fără sfârșit] (Berlin, 1937), despre viața pescarilor din Delta Dunării, și Vor den Toren [În fața porților] (Frankfurt pe Main, 1950). Traduceri: N.D. Cocea, Antidynastische Pamphlete [Pamflete antidinastice], București, 1951; Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, București, 1952, Das Liebeslied [Cântec de dragoste], București, 1981; Zaharia Stancu, Die Blumen der
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
anihilare experimentală sau, mai simplu, anihilare. 5.3.2. Recuperarea spontană (spontaneous recovery)tc "5.3.2. Recuperarea spontană (spontaneous recovery)" Efectele anihilării - susțin Miller și Dollard - tind să dispară o dată cu trecerea timpului. După o serie de expediții nereușite, un pescar abandonează ideea de a mai ajunge pe viitor la un anumit curs de apă. Pe măsură ce timpul trece, tendința de a relua acele călătorii revine treptat după anihilare, așa că, luna următoare sau anul viitor, poate își va încerca norocul din nou
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
vremii, văzute din perspectiva ideologiei oficiale. Numărul din 1931 este ilustrat, sub aspect poetic, de nume prestigioase: Ion Minulescu (Păpușa automată), V. Voiculescu (Primăvara în cimitir, Pescuitorul de gânduri), Adrian Maniu (Stea de iarnă, În adâncuri), Nichifor Crainic (Cântec de pescar) ș.a. În volumele următoare semnează G. Voevidca, D. Iov, Teodor Scarlat, G. Tutoveanu, C. Costandache, Ion Sân-Giorgiu (1939), până în 1944 adăugându-se puține nume noi (Mihai Beniuc, E slobod să mai cânt?). Proză publică, în 1931, Cezar Petrescu (primul capitol
ALMANAHUL ZIARULUI „CURENTUL”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285303_a_286632]
-
indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1997, p. 21. 15 Ovidiu, Metamorfoze, ed. cit., pp. 268-269. 16 Aristote, Histoire des animaux, tome III, p. 100. 17 Plinius, op. cit., p. 145: "Câtă vreme puișorii lui sunt încă fără pene, uliganul pescar îi bate pe rând și îi silește să privească fățiș razele soarelui, iar, dacă îl observă pre vreunul că își închide ochii sau dacă aceștia i se umezesc, îl azvârle din cuib ca pe un bastard și un degenerat. Îl
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1997, p. 21. 465 Ovidiu, Metamorfoze, ed. cit., p. 268-269. 466 Aristote, Histoire des animaux, tome III, p. 100. 467 Plinius, op. cit., p. 145: "Câtă vreme puișorii lui sunt încă fără pene, uliganul pescar îi bate pe rând și îi silește să privească fățiș razele soarelui, iar, dacă îl observă pre vreunul că își închide ochii sau dacă aceștia i se umezesc, îl azvârle din cuib ca pe un bastard și un degenerat. Îl
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]