60,135 matches
-
câțiva specialiști, pentru control, și astfel s ar face economie În bugetul primăriei și s-ar da pâine unor amărâți care s-ar bucura să aibă ce munci, ca să-și câștige și ei omenește existența. Numai să aibă cine-i porni. Și s-ar rezolva fără multă zarvă mai multe probleme deodată. Al doilea exemplu este cel al primarului de Cluj, domnul Funar. Orice ar face omul ăsta nu e bine și se Încearcă prin orice mijloace să fie adus după
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
au sădit pomul, l-au udat, l-au crescut cu luptă, dăruire, iubire, tocmai pentru ca noi să ne bucurăm de fructele și umbra lui, să avem unde adăsta când obosim și care se bucură cu noi, când, odihniți și refăcuți, pornim mai departe la drum În căutarea următorului pom, mai mare, mai frumos, mai bogat, mai darnic. Ei toți ne-au lăsat câte o moștenire: un vers, un cântec, o doină, o vorbă de duh, o mustrare, o privire aspră sau
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
licitația, iar gazonul urmează să crească În următorii câțiva ani, pentru că cel licitat era din „import” și n-a rezistat „bocancilor” noștri. Ce ghinion, dom'le, ce ghinion ! Și doar se procedase legal, nu-i așa ?! Și apropos de legalitate, porni, tot legal, războiul dintre P.D. și P.S.D. Pe mai multe fronturi : tovarășu Pedist dă declarații la PNA pentru vapoare, tovarășii Pesediști declarară consiliul capitalei valabil până la următoarele alegeri etc., etc..... • Tovarășul secretar general al PSD anunță foarte mândru și mulțumit
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
e bine. Și imediat a doua zi avurăm onoarea să-l ascultăm pe onor domnul nou președinte executiv, Octav Cozmâncă. Nu știu voi cum l-ați perceput, dar eu am avut senzația certă că latră la noi, așa era de pornit : pe cine și de ce, mă Întreb, că doar noi nu crâcnirăm până acum. Oricum, atâtea amenințări proferate Într un timp atât de scurt, este un record pe care nu l poate atinge fiecare și nu este la Îndemâna oricui. Dar nu
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
pe care nu l poate atinge fiecare și nu este la Îndemâna oricui. Dar nu trebuie să vă faceți griji : am Învățat să ascultăm, să cugetăm și să ne facem mai Întâi socotelile, așezat, gospodărește, românește și abia apoi să ne pornim la treabă. Ne am cam dezobișnuit să ne mai repezim așa cum ne ați obișnuit, ca să ne puteți mâna Încotro vreți voi. Am constatat, foarte mulți dintre noi, și din ce În ce mai mulți, că e mai bine să mergi normal, gospodărește, să caști
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
alte categorii defavorizate de-a lungul vieții. În aceste legi, se spune, printre altele, că medicamentele se dau gratuit, fără alte completări, dar cine să citească legile ? Sau cine să le aplice ? Asta este altă problemă, pentru că tot de pe unde pornesc legile, deci de la Guvern, vin instrucțiuni suplimentare de la ministerul de resort, care precizează că beneficiezi de gratuități numai la medicamentele românești, și, chiar dacă nu-ți priesc, trebuie să te mulțumești cu ele, pentru că altfel te costă ca și o rețetă
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
tehnice folosite în agricultură, arată că unealta de lucru, pe de o parte, și forța motrică, pe de altă parte, s-au dezvoltat întotdeauna într-o stânsă interdependență, perfecționările aduse în ambele direcții influențându-se reciproc. În toate etapele istorice, pornind de la utilizarea forței umane cu unelte primitive, apoi a forței animale pentru tracțiune și lucru, a forțelor naturale (vânt, apă etc) cu mijloace mecanice simple, până la generalizarea, în secolul nostru, a tracțiunii mecanice, bazată în principal pe energia calorică a
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
vedere că dezvoltarea mașinilor agricole și, în general, perspectivele mecanizării lucrărilor și proceselor de lucru din agricultură, sunt strâns legate de modul cum vor evolua în viitor resursele tehnice energetice, cât și de ritmul, relativ lent, de evoluție a acestora. Pornindu-se de la studiul eficienței energetice a ecosistemelor în evoluția lor istorică, de la începuturile ei și până la tehnologiile de mecanizare aplicate în prezent, stadiul actual de dezvoltare tehnică poate fi caracterizat prin ceea ce se cheamă “agricultura industrială”. În cadrul unei asemenea agriculturi
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
petrolului și s-a concretizat printr-un program de măsuri perseverente, luate pe ansamblul agriculturii. Astfel, începând din anul 1970, consumul total de motorină în agricultură s-a mărit într-o măsură mai mică decât volumul lucrărilor mecanizate (tabelul 16). Pornind de la aceste realizări de reaționalizare și economisire și contând pe cele de perspectivă imediată, normele de consum de combustibil la principalele lucrări agricole vor înregistra, în comparație cu cele prezente, scăderi esențiale (tabelul 19). Având în vedere regimul reducerilor energetice impus activităților
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
combustibil ridicat. În tabelul 56 se prezintă rezultatele obținute cu aceste agregate. O altă preocupare a I.N.M.A-ului București, care a presupus cercetări insistente, a fost cea în legătură cu reducerea consumului de combustibil prin creșterea capacității de lucru a agregatelor, pornind de la ideea folosirii mai deplinea sursei energetice. Pentru aceasta s-a urmărit, în primul rând, mărirea lățimii de lucru a agregatelor, prin cuplarea mai multor mașini, folosindu-se diferite modele experimentale de dispozitive de agregare. Rezultatele obținute sunt prezentate în
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
Prea mult am stat îngropată în casă. Prea mult m-am temut să n-o supăr pe soacră-mea." Ieși pe poartă, în drum, și-ntorcând spatele orașului și casei, începu să adulmece ca o vietate slobodă, scăpată din țarc, apoi porni înainte spre foșnetele grele ale colinei ce urca sub apăsarea metalică a cerului către pădurea din deal. Mergea liniștită, atentă, cu pas egal, mai domoală-n mișcări ca vântul care-o cuprindea înfășurându-i genunchii, o împingea din spate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
toată firea care știe că nu are bărbat. Ascultă cu toate simțurile încordate. În toată întinderea pâcloasă și mișcătoare pe dedesubt nu se zărea nimic, nici o umbră omenească. Boncăluitul Cerbului se pierdu în hățișuri. Cerboaica-femeie se resemnă cuminte și o porni spre casă. Mai întorcea capul din când în când, nu vedea pe nimeni, totuși se simțea, ca și la venire, urmărită. Pândită de la distanță. Cerbul nu putea fi, dar bătrâna, da. Bătrâna avea calitatea sau urâciosul obicei, și nefasta putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
erau fierbinți. Simțea cum sufletul i se usucă, desfăcându-se în zgrunțuri sfărâmicioși, ca o țărână aprinsă de secetă. Sângele fierbea în ea. Aștepta ploaia. Aștepta vântul. Aștepta noaptea. Răcoarea și acalmia din zorii de cenușă o linișteau. Vântul se pornea să sufle, răcorind valurile de uscăciune. Extenuată de așteptare, extenuată de lume, aștepta. Sângele ei se aprindea, mistuindu-i carnea. Uneori, la amiază, când văpaia topea asfaltul și făcea să tremure ape de fum deasupra acoperișurilor, sufletul ei părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Irina, și el se lăsă în voia ei, plutind într-un fel de ceață fierbinte, o ceață sau o muzică, ceva de care nu era pe deplin lămurit, cum nu era nici cu ele și năuceala asta nu știa dacă pornea de la el sau venea de la ea, dar era peste puterile înțelegerii lui. Toată grija era să nu piardă nimic din frumusețea aceea nebănuită, unică și misterioasă și să ajungă cât mai repede sus, să se gândească la toate lucrurile care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
muchia dealului, cu urechile ciulite, ochii deschiși și boturile ridicate, cuprinși de-o deznădejde atât de mare, cum numai pe câini poate să-i apuce câteodată. Lătrau sau urlau cu rândul spre lună. Bătrâna, în sfârșit, se desprinse de lângă noră. Porni spre ușă, să-l învelească și pe Miluță. Abia făcu doi pași, aplecându-se spre salteaua întinsă pe podele, unde dormea, că rămase cu ochii, cu palma la gură, înăbușindu-și un țipăt. Băiatul dormea, cât era de lung, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Unde? întrebă bătrâna, ștergându-și nădușeala, și-și desfăcu brațele vânturându-le prin aer, vrând să se prindă de ceva. Ah, Doamne! Și eu stau și-mi prăpădesc vremea de pomană! Căută cu privirile dezorientată împrejur, neștiind încotro s-o pornească. L-a văzut la bal. Hei, madam! strigă Invalidul din fundul hardughiei, privind pe deasupra ziarului. Ce-mi complotați acolo? Intrați înăuntru. Ia să te văd, domniță, se adresă el Cerboaicei și bocăni nerăbdător cu bontul de lemn în tejghea. Ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pe gânduri: un tufiș întunecos, o râpă, o văgăună găsea oriunde. Avea închipuirea vie și puterea sau slăbiciunea asta, care era o boală când nu și-o putea alunga, îl hărțuia întruna, trăgând spaima după el. Asta e! Închipuirea. Toate pornesc din închipuire... Gândul i se opri retezat de fascicolul reflectorului. La doi pași înaintea lui, în marginea unui vagon de vite, deslușea silueta santinelei. Nu mai putu nici mâna să și-o miște. Pielea capului i se răci. Auzi lătrăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
care veneau de undeva de la un vagon din față, de lângă locomotivă. Se târî pe burtă, ocolind santinelele pe partea cealaltă, ocrotit de întuneric. Pe măsură ce se apropia, nu-i venea să creadă că era cu putință. Auzi din nou câinii, o porni peste linii și numaidecât izbucni zgomotul locomotivei. Parcă-l aștepta pe el. "Ce-o mai fi și asta?" Trupul i se făcu ușor, picioarele îl duceau singure. Un câine se zbătea în lanț, zgrepțănând pământul cu ghearele, horcăind gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
împroșcă învăluindu-l într-un nor de aburi. "Ei ei, ce-o fi și asta!?" Un munte de smoală clocotită și aburi se prăbuși peste el. Respirația, care i se oprise păstrând o mică insulă de tăcere în jurul lui, se porni pe neașteptate, gâlgâitoare, și-o voce aspră strigă ceva. Se auzi o lovitură de metal. Doi inși se înălțară. Traseră ușa grea de la vagon. Șocul făcu să-i treacă un scrâșnet prin șira spinării. Locomotiva se puse-n mișcare. Ultimele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
face, pe cont propriu, deviza Mareșalului, chiar dacă în asta se ascunde o doză de fanatism sau de nebunie conjuncturală: Noi ne-am așezat pe Axa Roma-Berlin. Mergem sută la sută și cu cea mai mare cinste în această direcție. Am pornit așa, nu ne mai uităm la dreapta sau la stânga." Să nu mă condamni, prin urmare, asta e rugămintea mea, căci în ceasul de față, când vine scadența, altă alternativă nu am. Nu știu ce vor face alții, dar pentru mine lucrurile sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
anunța ca oricare alta, dar avea să fie numită mai târziu noaptea unei cotituri istorice. Pe neașteptate, în bezna și liniștea aceea, o ușă răbufni undeva. Un om începu să alerge bocănind prin mijlocul pieței, bocănind și fugind precipitat, parcă pornind din același punct, din ușa aceea trântită cu putere de perete, izbită de stridența metalică a megafonului, dar nu îndepărtându-se în largul pieței, spre capătul celălalt, cum ar fi fost normal, sau oriunde în altă parte, ci ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și nopților prin care trecuseră. Lumina din case, lumânările și felinarele, camuflajele rupte cu plăcerea răzbunătoare pe care ți-o dă o dorință îndelung înfrânată, focurile alimentate cu lăzi și mobilă și poate chiar și neliniștea ei pentru Tudor, toate porneau din bucuria și voința aceea generală de-a încheia socotelile. De-a se lumina așa i se părea că vor toți oamenii nu numai pe ei, de-a se vedea cum arată adică, dar de-a-și întipări în minte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
acolo nu din voia lui. Așa i-au menit judecătorii, vor fi știind ei de ce. Așa cum avea să afle după întoarcerea lui Tudor, când totul se liniștise și se limpezise și-acesta-i povestise de "îngerul lui păzitor" care era atât de pornit și de absurd în dorința lui de-a-i face de petrecanie, că-n ziua când trebuia să-l anunțe că i s-a isprăvit pedeapsa printr-un act de clemență, intrând și el în amnistia generală, i s-a uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
această mașină au fost înhămați patru cai mari, cu ștreanguri, nu cu mult mai groase decât frișca biciului, și un surugiu îmbrăcat într’o haină albă de flanelă, încălecă pe calul de lângă roată. Închinându-se înainte și pocnind din biciu porni într’un galop sălbatic, strigând tot timpul de lungă și tărăgănată cadență. Drumul era plin de grindină, care se topea formând băltoace prin care caii treceau în plină viteză. Cum mă aflam lângă picioarele dinapoi ale cailor, tot noroiul îmi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a permis dotarea lor la nivelul cerințelor moderne. De aceea s-a impus reducerea numărului de comune, care să concentreze o populație mai numeroasă cu posibilități economice mărite și dotări social-culturale și de deservire a populației, cu perspective de dezvoltare. Pornind de la aceste considerente și de la necesitatea asigurării cadrului organizatoric favorabil dezvoltării satului, la 16 februarie 1968, Marea Adunare Națională a votat legea privind organizarea administrativă a teritoriului R. S. România. În temeiul legii nr. 3/1968, Consiliul de Miniștri al
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]