19,544 matches
-
acestora. Situația prometeică pozitivă se realizează prin alegerea și descoperirea modelului uman ideal cu care dorești să te identifici, la care aspiri și pe care lupți să-l poți dobândi. De regulă, ca cel mai general exemplu, acest tip de preferință interpersonală este realizat În relația maestru-discipol. Se poate vedea acum destul de clar faptul că Între complexul lui Oedip și complexul lui Prometeu nu este nici un fel de contradicție, mai mult chiar, se poate spune că ele sunt complementare și necesare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
factură moral-prometeică. Acest aspect al persoanei umane este dat de faptul că ea este În mod permanent dublată de un alterego, care o reprezintă și de care este inseparabilă. Vom analiza această temă În continuare. Rămânând Însă cantonați În sfera preferinței interpersonale, vom admite că atât Întâlnirea, cât și relația de intimitate a unei persoane cu o altă persoană sau cu ceilalți este legată de existența unui model intern ideal, depozitat În Supra-Eul moral. El este rezultatul experienței aspirațiilor individului. Acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
el nu se datorează simplei Întâmplări, cum este În general considerat. În realitate, fiecare se deschide, se atașează numai de persoanele care corespund valorilor sale spirituale, de la care poatelua ceeace doreșe și În care recunoaște idelaul său uman. Atracția sau preferința pentru o anumită persoană am explicat-o. În ceea ce privește Însă preferința pentru un anumit grup, lucrurile sunt asemănătoare. Aderăm la un grup (social, politic, cultural, religios etc.Ă În primul rând după criteriile valorice pe care acesta le incarnează. Această adeziune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
considerat. În realitate, fiecare se deschide, se atașează numai de persoanele care corespund valorilor sale spirituale, de la care poatelua ceeace doreșe și În care recunoaște idelaul său uman. Atracția sau preferința pentru o anumită persoană am explicat-o. În ceea ce privește Însă preferința pentru un anumit grup, lucrurile sunt asemănătoare. Aderăm la un grup (social, politic, cultural, religios etc.Ă În primul rând după criteriile valorice pe care acesta le incarnează. Această adeziune corespunde cu nivelul meu de educație morală, cu structura mea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Ele Însă se Înscriu În planuri diferite, așa cum de altfel s-a arătat deja mai sus. Care sunt factorii care duc la formarea unui cuplu? În primul rând nevoia mea de un altul. Această nevoie de celălalt este acordată cu preferințele mele. Eu Îl aleg pe celălalt după gustul, dorințele sau interesele mele. Această alegere pornește de la impresia pe care o am despre mine, ca nivel al dorințelor mele. Dorința mai cuprinde În ea și imaginea mea despre mine, care mă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Prieteniile, ca și iubirea, iau naștere, prin apropierea treptată Între persoane, prin Întâlniri și contacte succesive, printr-o cunoaștere reciprocă În timp. În cadrul acestui proces se construiesc motivații comune, sunt puse de acord idei, sentimente, interese, sunt descoperite gusturi, Înclinații, preferințe comune. Toate acestea converg către o anumită asemănare Între persoanele respective, contribuind la atracția lor reciprocă. Treptat, se va construi un model și un stil comun care va apropia, va consolida și va menține această legătură, care, cu timpul, se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și va menține această legătură, care, cu timpul, se va transforma Într-un cuplu distinct, inseparabil, cu o configurație psihologică și morală proprie, specifică. Sunt cunoscute asemenea cupluri, ca de exemplu Castor și Polux etc. Prietenia și iubirea depind de preferința interpersonală a membrilor cuplului, de nivelul de educație și de extracția socială a acestora, de nivelul de cultură, profesiune, gusturi etc. Timpul este proba prieteniei. Iubirea, dominant emoțională la Începutul ei, se va transforma treptat În prietenie, prin pulsiunile inițiale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cultură, preocupări intelectuale, artistice, sau prin modele de conduită hipercontrolată, afișând distincție, rafinament, politețe exagerată. Toate acestea trebuie Însă interpretate ca forme mascate ale pulsiunilor deturnate ale acestor indivizi. Separarea Prietenia și iubirea sunt selective. Eu Îmi aleg prietenul după preferințele mele și, la rândul meu, sunt preferat de celălalt În măsura În care corespund așteptărilor sale. Este o punere de acord reciprocă. Partenerii cuplurilor se pot, În anumite circumstanțe, despărți. Despărțirea se poate produce din mai multe cauze și poate avea forme diferite
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cele de normalitate psihomorală cât și cele de pervertire psihomorală, gura are o funcție și o participare importantă de care suntem obligați să ținem seama. Trebuie ca să mai adăugăm un lucru esențial legat de funcțiile gurii. Acesta este reprezentat prin preferințele alimentare, legate de gustul și contactul acestora cu gura. Dincolo de calitățile sale de factură nutrițională, „alimentul”, din punct de vedere psihomoral reprezintă „obiectul apetențelor” care sunt „alese” și „verificate” În gură. Plăcerea gustului sau dimpotrivă dezgustul, preferințele, abținerile sau refuzul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
este reprezentat prin preferințele alimentare, legate de gustul și contactul acestora cu gura. Dincolo de calitățile sale de factură nutrițională, „alimentul”, din punct de vedere psihomoral reprezintă „obiectul apetențelor” care sunt „alese” și „verificate” În gură. Plăcerea gustului sau dimpotrivă dezgustul, preferințele, abținerile sau refuzul alimentar, trebuie judecat și Înțeles prin raportarea „alimentelor” la un anumit sistem de valori al persoanei. În fine, trebuie să avem În vedere și cazurile de „pervertire a gustului” și „apetențele anormale” care apar În cursul unor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a două persoane. Această punere În comun va depinde, ca reușită sau ca eșec, de natura afectivă, morală, intelectuală, educativ-culturală etc. a celor doi. Reușita relațiilor ține de corespondența celor doi indivizi, iar eșecul de necorespondența acestora. Prin corespondență, Înțelegem preferința interpersonală a celor care intră În relație cu ocazia Întâlnirii. Trebuie să subliniem faptul că, În Psihologia Morală, Întâlnirea dintre persoane este esențială, Întrucât ea reunește absolut toate condițiile care generează situațiile menționate. Acest aspect este deosebit de important și la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În situația Întâlnirii dintre ele. Deși poate fi pregătită În dinainte, sau poate fi spontană, această Întâlnire va fi negativă, Întrucât cei doi nu vor putea niciodată să stabilească Între ei o relație interpersonală. Fiind diferite ca interese, ca gusturi, preferințe, tip afectiv, model de gândire, nivel de cultură, profesiuni etc. cele două persoane nu vor avea nimic În comun. Ele nu vor putea comunica liber, degajat, sincer. Atmosfera care se stabilește Între ele va avea un caracter tensionat, Încărcat din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
În Psihologia morală, ideea de Om, imaginea Omului, valoarea, Orgoliul, Situațiile-Închise ale vieții, durerea, suferința, chinul, Situațiile-deschise ale vieții, plăcerea, bucuria, fericirea. Separarea, Sentimentele morale, pudoarea, mila, atașamentul, spiritul de disciplină, atașamentul față de grupele sociale, autonomia voinței, Singurătatea (vezi; Însingurareaă, Preferința interpersonală, Teoria scenariilor În Psihologie, Vinovăția, Voința, * Pe bărbatul drept și tenace În hotărâre Nu-l clintește din hotărârea lui trainică Nici aprinderea cetățenilor care cer lucruri josnice Nici chipul amenințătorului tiran, nici Austrul, Cârmuitor tulburat al neliniștitei Adriatice Nici
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
inițiativelor organizațiilor neguvernamentale ce desfășoară activități de prevenire a consumului de droguri în comunitățile locale. Elaborarea și derularea programelor finanțate de la bugetul de stat pentru prevenirea consumului de droguri în arii regionale de interes, diferențiate în raport de numărul consumatorilor, preferințele de consum, statutul ocupațional, caracteristicile grupurilor de risc, particularități ale dezvoltării economice, turistice, de infrastructură, mediu etc. Inițierea și dezvoltarea unor proiecte și programe adecvate în folosul comunităților locale, pentru consolidarea educației civice, culturale și spirituale, ce se constituie în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și cerințele publicului sunt responsabile pentru ponderea programelor violente. Făcând o paralelă „între audiențe de programe violente și nonviolente” (difuzate în paralel), G. Gerbner a constatat că audiențele celor mai violente programe nu sunt superioare programelor non-violente, ci dimpotrivă. Examinând preferințele de consum de televiziune în cursul serii, autorul american a constatat că publicul își manifestă predilecția pentru programele nonviolente difuzate în paralel. ● Studiul videoclipurilor publicitare pentru lansarea de discuri și albume de muzică „nouă” prezintă, de asemenea, interes: studiul efectuat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
cu televizorul. Mai semnificativă apare influența precumpănitoare a televiziunii asupra percepției și alegerii de către copii a vedetelor preferate (cântăreți, actori de filme, artiști, sportivi, chiar și oameni politici, jurnaliști, staruri de televiziune). Cea mai neașteptată se relevă a fi distribuția preferințelor pentru cântăreți: chiar în cazul copiilor de 7-10 ani, pe primele locuri ale topului rezultat se află doi „maneliști”: Nicolae Guță, Adi de Vito și Andra. Graficul 6. Cântăreții preferați ai copiilor de 7-10 ani EMBED Excel.Chart.8 \s
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
dominat de cântăreții de manele. Nici un cântăreț român clasic de muzică ușoară sau populară nu obține peste 1% dintre opțiunile copiilor (apud Dorel Abrahan, coordonatorul principal al anchetei). În schimb, atunci când este vorba de oameni de cultură, clasamentul rezultat din preferințele copiilor (7-10 ani) are un caracter sincretic, provenit din intersecția mai evidentă a unor influențe multiple și contradictorii - școală, lecturi, familie, participare la activități culturale. Dar și în acest caz, ordinea statistică a preferințelor este impregnată serios de televiziune. Graficul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
oameni de cultură, clasamentul rezultat din preferințele copiilor (7-10 ani) are un caracter sincretic, provenit din intersecția mai evidentă a unor influențe multiple și contradictorii - școală, lecturi, familie, participare la activități culturale. Dar și în acest caz, ordinea statistică a preferințelor este impregnată serios de televiziune. Graficul 7. Oamenii de cultură preferați de copiii de 7-10 ani EMBED Excel.Chart.8 \s Se evidențiază faptul că peste 32% dintre elevi nu au un om de cultură preferat, deci cu atât mai
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
televiziune. Graficul 7. Oamenii de cultură preferați de copiii de 7-10 ani EMBED Excel.Chart.8 \s Se evidențiază faptul că peste 32% dintre elevi nu au un om de cultură preferat, deci cu atât mai puțin idoli. După clasarea preferințelor, topul este dominat de scriitorii clasici și actori contemporani (regizori), între care doi actori dintr-o telenovelă românească (Dan Bordeianu și Adela Popescu). În schimb, școala și lecturile sunt factorul principal de configurare a personajelor din cărțile preferate. Structura acestui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
numește „televizionarea familială”. Acest lucru este confirmat și de răspunsurile la întrebarea „cu cine te uiți de obicei la televizor”, unde răspunsurile cumulate ale celor ce nominalizează un alt membru al familiei întrunesc adeziunea a 68,22%. Diferențele existente între preferințele exprimate de respondenți pentru privitul la TV în zilele lucrătoare și în weekend pot fi puse pe seama programului pe care copiii din această categorie, în marea lor majoritate elevi, îl au în timpul săptămânii. În timpul săptămânii În week-end Băieți Fete Total
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
tipuri de emisiuni pentru copii/adolescenți sunt foarte rar menționate (0,36%), cvasiabsența unor astfel de emisiuni justificând acest răspuns. Graficul 6. Răspunsurile la întrebarea „ce emisiuni urmărești de obicei mai mult?” În funcție de sexul respondenților, nu există diferențieri majore în ceea ce privește preferința pentru un anumit tip de emisiuni, cu o excepție notabilă: procentul ridicat al fetelor ce urmăresc cu precădere telenovele și filmele seriale (11,4%, respectiv 8,5%), față de băieți (4,5%, respectiv 4,4%) aceștia din urmă recuperând procentele la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
de experiment, de modernitate asumată și glorifica cuvântul în sine, A. se atașează filonului tradiționalist. Treptat, acest filon va fi tot mai apreciat de oficialitatea literară, pe măsura apropierii de sfârșitul anilor ’80. Tradiționalismul poetului se reliefează nu doar în preferințele tematice (folclorism explicit, aluzii retorice cu trimiteri la dacism, rescrieri de balade - precum Legenda Mănăstirii Argeșului), cât mai ales în prozodie. A. cultivă versul și strofa clasice, rima rară, combinațiile lexicale inedite. De aici o serie de poezii cu pretexte
AVRAMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285507_a_286836]
-
poeziei urmărește, de pildă, cum au fost recenzate versurile lui O. Goga, Emil Isac, Adrian Maniu. Observații fine și precizări prețioase cuprind și „omagiile” aduse lui I. M. Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Vladimir Streinu. B. răsfoiește publicații transilvănene uitate, are unele preferințe regionale exprimate într-o serie de „profiluri clujene”. Eseul Statutul epistemologic al liricului, apărut în volumul colectiv Literatura în actualitate (1971), prezintă concepții moderne asupra actului poetic și a finalității sale. Autorul respinge ca perimat conceptul de „redare” și chiar
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
științelor în pragul luminismului timpuriu, și la concepțiile lui (de exemplu, acelea referitoare la istoria limbilor). Plasează într-un larg context european configurațiile spirituale românești din epoca luminilor, în studiul Aspecte comune și specifice ale iluminismului în țările romanice. Manifestă preferință pentru corifeii Școlii Ardelene, pentru reprezentantul „cel mai de seamă” din acea mișcare cultural-literară, Ion Budai-Deleanu. Mai sporadice sunt reflecțiile lui B. asupra creațiilor literare din vremurile mai noi: îngrijește, sub semnul „Luceafărului”, un volum de versuri de Mihai Eminescu
BAHNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285543_a_286872]
-
poeziei. Cu fiecare poem se reia un ritual, ca o nouă tentativă de acces într-un spațiu/timp magic, unificând gama atitudinilor lirice sub semnul unei gestici simbolice. Versul rămâne, esențial, rostire, adică discurs adresat unui interlocutor tăcut. De aici preferința poetului pentru cântec, baladă, psalm, „lied”, „silogism”, toate purtând, cu accente și intensități diferite, un frison metafizic, prezent de la primul poem al cărții de debut, până la Ziua cenușii (2000): „dinspre îngheț te bântuie un vânt,/ fantastici nori ți se-nvârtesc
BADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285538_a_286867]