7,433 matches
-
minelor din 1924 și 1929 referitoare la capitalul străin, în sensul că limitează dreptul de vot al marilor acționari străini în favoarea capitalului românesc. Acest regim a îngăduit cea mai deplină înflorire economică a evreilor, care au ocupat până în 1940 pozițiuni preponderente în unele sectoare economice și aproape exclusive în altele, astfel: a. - În agricultură: Evreii au devenit proprietari agricoli, atât în vechiul Regat, cât și în teritoriile rămase României după Septembrie 1940. În acest timp, îndeosebi în Basarabia - o puternică acțiune
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
unor analize minuțioase, legi poetice cu valabilitate generală și să ofere tablouri literare de ansamblu. Prima secțiune a cărții regrupează inedit poeți ca Anton Pann, Tudor Arghezi sau Marin Sorescu, interesați de obiectualitatea lumii, cu o expresivitate bazată pe utilizarea preponderentă a substantivului; cea de-a doua parte vizează, în urma unei cercetări incisive, reconstituirea unor profiluri literare: A.E. Baconsky, Daniel Turcea, Virgil Mazilescu, Nichita Stănescu sau Mircea Ivănescu. Înzestrat mai cu seamă pentru lectura poeților, scriind cu vervă și aplicație
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
poet debutant (comentată de cei de față), apoi erau recitate de actori poeme ori alte texte din opera invitaților prestigioși sau a unor scriitori din diferite epoci, grupate sub titlul „Antologia «Flacăra»”, iar în final se produceau cântăreți sau cantautori, preponderent dintre reprezentanții muzicii folk (cu piese de factură baladescă, deseori pe texte ale unor mari poeți). La a doua ședință au citit Stephan Roll și Leonid Dimov, a debutat poetul Mihai B. Constantin, recitalul poetic a fost susținut de actorul
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
cămăruță, diminutivul de la cella - cămară, oză - indică un glucid [4] formula: (C6H10O5)n [4], polimer liniar alcătuit din D-glucopiranoză [4], glucan linear cu masa moleculară 50-400 kDa care este format din unități piranozice legate β 1-4 glicozidic și care intră preponderent în compoziția polizaharidelor vegetale [1], carbohidrat format din molecule de glucoză [2], este un constituent important al peretelui celular al plantelor [2], este un component esențial al membranelor vegetale și nu poate fi digerată de tubul digestiv uman, din cauza absenței
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
4.2%, soc 4%, porumb 3.4% [5], făina de grâu integrală, orezul brun, alunele, roșiile, brocoli și spanacul conțin cea mai mare parte fibre insolubile [5], fructele au un conținut echilibrat de fibre solubile și insolubile (dar portocalele conțin preponderent fibre solubile) [5], se presupune că cele două categorii de fibre au roluri întrucâtva diferite în procesul de digestie, dar nu s-au efectuat încă studii statistice univoce în această privință [5], conform unor studii efectuate la Institutul de Cancer
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
extrem de numeroși colaboratori, din aceeași generație cu el sau chiar mai tineri, între ei aflându-se D. Karnabatt, Tudor Mușatescu, Nicușor Constantinescu, Romulus Dianu, Sergiu Dan, Petru Comarnescu, Ionel Jianu, Eugen Jebeleanu, Mihail Sebastian ș.a., cu ajutorul cărora redă ziarului caracterul preponderent cultural, dar atrage asupră-i și adversitatea altora, care îl acuză de autoritarism și de influență nefastă asupra instituțiilor teatrale. În pofida unor asemenea reproșuri, lectura numeroaselor cronici dramatice ale lui F., unde vocația pamfletară nu afectează urbanitatea tonului sau eleganța
FRODA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287093_a_288422]
-
unor astfel de poziții de avangardă și un semn de emancipare spirituală, de explorare și experimentare a unor noi atitudini față de literatură, un mod legitim de lărgire a conștiinței estetice. Chiar și în varianta d. se poate susține teza caracterului preponderent afirmativ al avangardismului românesc, pentru care proiectul principal era de a transforma poezia într-un act existențial, de a o redefini ca o poezie trăită. Repere bibliografice: Michel Sanouillet, Dada à Paris, Paris, 1965; Călinescu, Principii, 17-22; Sașa Pană, Antologia
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
personajelor se conturează clar, conferindu-le viabilitate. Conservator & C-ia, reprezintă o treaptă superioară în evoluția scriitorului, ca și în aceea a genului în literatura română. Cel de-al doilea roman, Vioara mută, amplificare a povestirii Biserica din Slatina, este preponderent unul de analiză psihologică, mai ales datorită protagonistului, „popa” Luca Stroici, care ascunde înlăuntrul său un adevărat „labirint sufletesc”. Luca Stroici se simte un intrus în familia Postelnicilor (soția sa, Lucreția, copiii Ioan și Ana) ceea ce naște în chip neverosimil
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
care renunțase la poezie încă din vremea primei tinereți, a vrut să-și distrugă manuscrisele. Într-o vreme el dobândise o anume notorietate prin stihurile lui - nepublicate - făcute pentru propria-i plăcere ori improvizate „din poronca” cine știe cui. Lirica lui D., preponderent erotică, nu se îndepărtează prea mult de aceea a lui Costache Conachi și Alecu Văcărescu. Sunt acrostihuri galante, în care, într-un chip convențional, se aduce un prinos amorului. Lamentațiile îndrăgostitului fără noroc nu sunt departe de tânguirile din cântecele
DIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286768_a_288097]
-
scrierile în limba română ale lui D., cea mai importantă rămâne Revoluția rusă. Amintiri, schițe, impresii, apărută în 1923. Este o carte-document, cuprinzând memorii, mărturii și comentarii despre oameni și întâmplări din timpul revoluției ruse. Modalitatea de relatare reportericească este preponderentă. Faptele sunt folosite ca argumente în demonstrația clar antisovietică a autorului, oamenii sunt definiți prin caracterizări oscilând între fișă de stare civilă și anecdotă, prin aprecieri incisive, prin portrete trasate nervos, uneori caricatural. Sunt surprinse cu relevabilă forță de evocare
DONICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286827_a_288156]
-
unanim, sunt următoarele: Modelul de guvernanță corporativă american se bazează pe dominația persoanelor independente și acționarilor individuali care nu sunt legați de corporație prin relații de afaceri („outsiders”). Capitalul social este dispersat la o mulțime de acționari care se interesează preponderent de dividende. Acționarii sunt „agresivi și revoluționari” în sensul accelerării implementării politicilor eficace, fiind predispuși pentru reorganizarea rapidă a subdiviziunilor neprofitabile și finanțarea unor noi activități profitabile. Elementul pozitiv al acestui model este asigurarea mobilității investițiilor și plasării lor din
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
fată dulce, splendidă, un plutonier, câteva babe șirete, o femeie trupeșă, deșteaptă, un japonez ceremonios, un băiețel blond și - nu în ultimul rând - tăbăcarul tocmai decedat (neica Marin). Similitudinea cu „Liliecii” sorescieni este frapantă. Numai că, la D., peisajul e preponderent citadin, astfel că periferia orașului, mahalaua pestriță iau locul unui sat, prin firea lucrurilor, mai închis, mai „structurat” și oarecum încremenit în ritualul arhaic. Aici, elementele sunt variate și combinate parcă la infinit, rezultatul fiind o proliferare enormă de personaje
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
determină să se conformeze imaginii despre el însuși oferite de cei din jur. Problema relativității adevărului și a cunoașterii este aprofundată în Anchetatorul apatic (1971), roman care valorifică vocația analitică a prozatorului în înfățișarea unei anchete judiciare desfășurate în plan preponderent psihologic și moral de un personaj dilematic, interesat mai degrabă de speculație decât de decizie, până la a deveni victima propriilor șovăieli, cu consecințe asupra întregii sale vieți, inclusiv a celei sentimentale. În Deruta (1973), existența vidă a unui funcționar, care
DUDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286889_a_288218]
-
Proza din volumul de debut al lui G. aparține, în sens larg, genului memorialistic, deși se poate observa că nu e vorba de memorialistică propriu-zisă, ci, mai degrabă, de o autoficțiune relativ obiectivată, enunțată cu oarecare detașare și cu grijă preponderent pentru aspectul estetic. Termenii de comparație - dintre operele „clasice” ale genului - ar fi Amintiri din copilărie de Ion Creangă și Cântecul și hronicul vârstelor de Lucian Blaga, scriitorul procedând, efectiv, la depănarea unor „amintiri din copilărie”. Vatra natală e, la
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
unei aure, iar scriiturii, consistența expresiei inefabilului. Cu toate acestea, din convingere sau de nevoie, romancierul francez optează pentru o rețetă mai degrabă tradiționalistă, iar produsele sale literare se orientează exclusiv spre un anume target alcătuit din cititori de sex preponderent feminin, cu structură bovarică și mai puțin atinși de apocalipsa urbanizării tehnologice. Eric Holder scrie despre lumea măruntă a provinciei el de altfel locuiește la Thiercelieux, un cătun din Seine-et-Marne În ritmul lent și aluvionar al siestei de la umbră, brăzdat
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
timp reprezentativ și singular. E singular prin faptul că, după un interval de mai bine de cinci ani de la evenimentele din 1989, răstimp în care energiile intelectuale ale tinerelor generații, tinerii cultivați și înzestrați, de formație umanistă, s-au îndreptat preponderent către alte domenii, el a fost, probabil, primul (și, o vreme, singurul) tânăr care a îmbrățișat și ilustrat disciplina criticii literare „propriu-zise”, care se afla într-un puternic reflux. Afirmat fulgerător, C.-E. s-a manifestat în primul rând ca
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
1967), redactor-șef al gazetei „Sovietskaia kultura” (1968-1976). Versurile lui D. sunt idilice, festiviste, dezarmante prin simplism și platitudine (Cântări primăverii sovietice, 1948, Drumuri luminoase, 1951, An cu zări de aur, 1962 etc.). Ideologizată până la refuz, publicistica lui este scrisă preponderent în rusește. SCRIERI: Cântări primăverii sovietice, Chișinău, 1948; Drumuri luminoase, Chișinău, 1951; Cuvântul inimii, Chișinău, 1953; Luminile Moscovei, Chișinău, 1953; Poezii, Chișinău 1954; Povestește-mi, Nistrule, Chișinău, 1955; La izvor, Chișinău, 1956; Balada nucului, Chișinău, 1957; În jurul Europei, Chișinău, 1957
DARIENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286689_a_288018]
-
a planului prim, respectiv apariției iruptive în normal a planului ultim”, enumeră „temele aferente, împreună cu motivele lor paradigmatice” și notifică „întruchipările lor literare mai cunoscute la scara literaturii române și universale”. A doua secțiune a cărții (Orientări și profiluri) este preponderent analitică, criticul evaluând tipologic și istoric paleta modurilor de exprimare a fantasticului: fabulosul feeric (ilustrat de cărțile populare, dar și de I. Creangă, I. Slavici, I.L. Caragiale, I. Minulescu, Oscar Lemnaru); miraculosul mitologiei autohtone (Gala Galaction, I. Agârbiceanu, M. Sadoveanu
DAN-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286676_a_288005]
-
Rugăciune pentru rănile țării), Al. Busuioceanu (Cetate sacră), Vasile Posteucă, Al. Silistreanu, Ion Țolescu, N.S. Govora, D. Paulescu, Al. Gregorian, Iulia Carâp, Nicolae Petra, Georgeta Crainic. Din țară, se publică versuri de Tudor Arghezi (Făt-Frumos) și Radu Gyr. Caracterul literar, preponderent în primii ani, este diluat pe parcurs, revista acordând, în special după 1981, mult spațiu unor texte cu caracter propagandistic. C. l., a cărei prezență în viața literară a diasporei românești atinge trei decenii, se remarcă prin accentuatul său caracter
CETATEA LUMINII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286180_a_287509]
-
Consiliului Național al Audiovizualului și, ulterior, redactor la „Cronica română”. A debutat publicistic în 1955, în „Flacăra” din Piatra Neamț. Formația filosofică a lui C. și-a pus vag pecetea pe creația sa lirică. În volumul de debut, Agora (1969), factura preponderent meditativă a poeziilor a făcut critica să vorbească despre un autor bântuit de obsesii, de spaima neîmplinirii. Cu Orientalia (1970), universul liric își schimbă coloratura, accentul căzând pe senzualismul discret, pe erotismul cerebral. În Fiul (1972) și în Semnul unei
CHIRILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286209_a_287538]
-
personaje memorabile, scriitorul efectuând sondaje psihologice profunde și apelând la fixarea firească a expresiei, gesturilor și în genere a comportamentului moral al oamenilor (Străinul, Pădure verde, pădure..., În seara de revelion ș.a.). A tipărit și cărți de publicistică pe teme preponderent literare: Evocări (1964), Tăria slovei măiestrite (1971), Modelări artistice (1986). SCRIERI: Codrii, I-II, Chișinău, 1954-1957; Întâlnire cu eroul, Chișinău, 1962; Evocări, Chișinău, 1964; Podurile, Chișinău, 1966; O pătăranie vânătorească, Chișinău, 1970; Tăria slovei măiestrite, Chișinău, 1971; Cucoara, Chișinău, 1975
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
-se, cu foarte puține excepții, la câte o poezie în fiecare număr. În articolul Două fronturi (8/1923), redacția respinge futurismul lui F. T. Marinetti. La o anchetă în rândul scriitorilor, răspund Gala Galaction, G. Murnu și I. M. Sadoveanu. Preponderente sunt rubricile, cu caracter permanent sau periodic, „Mistere”, „Muzică”, „Despre literatură”, „Teatru”, „Plastică” „Reviste”, „Efigii”, „Figuri reprezentative”, semnate, printre alții, de Gh. Cardaș, Isaiia Răcăciuni, Gr. Veja, N. I. Herescu, Mihail Dragomirescu, T. Ulmu. Medalioane literare și succinte fișe bibliografice ale
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
și-a propus să semnaleze impactul diverselor generații asupra sistemului de protecție socială, cu precădere a sistemului de pensii și apariția unor zone de concentrare a problemelor demografice, sociale și economice legate în special de populația vârstnică din România, plasate preponderent în mediul rural. Reflecția asupra consecințelor pe care deciziile (sau lipsa deciziilor) privind populația le-au avut și se anticipează că le vor avea asupra economiei și societății românești poate furniza argumente majore în favoarea necesității unei politici privind populația în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
copii instituționalizați în momentul Revoluției în România. Decretul lui Ceaușescu, deși nu singura, a fost cea mai importantă cauză a apariției unui număr mare de copii instituționalizați în România în perioada comunistă; consecințele lui (e.g. copiii străzii) sunt multiple și preponderent negative. Intrarea în sistemul de educație a cohortelor numeroase de „decreței” a produs distorsiuni majore: grupele de grădiniță și clasele s-au supraaglomerat (până la 40 de elevi pe clasă) scăzând dramatic calitatea comunicării educator-elev și, implicit, calitatea educației. Numărul locurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
populația rurală din România va scădea treptat (oricum menținându-se în valoare relativă mult mai numeroasă decât cea din țările Europei Occidentale) în câteva decenii ea va deveni în majoritate o populație dependentă de sistemul de protecție socială. Zonele sărace (preponderent rurale) în care trăiește în continuare o minoritate vârstnică tăcută, marginalizată și ignorată, interesantă pentru guvernanți doar în anii electorali și sub forma politicilor sociale generale, monetariste (majorări de pensii, de ajutoare sociale financiare) și nu a unor programe sociale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]