11,157 matches
-
societatea postindustrială 306 12.4. Revoluția industrială și dezvoltarea inegală 308 12.5. Paradigma sociologică de abordare a problemelor sociale 310 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 330 Nota autorului O lucrare de sociologie generală trebuie să asigure studenților și, deopotrivă, cititorilor interesați de problematica socialului, informația de bază despre subiecte variate, iar în același timp, trebuie să dezvolte abilitatea acestora să gândească critic, să analizeze și să evalueze fenomenele și evenimentele sociale din perspectivă sociologică. Pentru a atinge aceste două obiective, am evitat tendința
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pline de deschidere, vie și pasionată pentru a învăța mai mult despre aspectele condiției umane. Prin cunoașterea oamenilor și societăți, dobândim o altă perspectivă de înțelegere a propriei noastre ființări. M.A. Partea I INTRODUCERE ÎN SOCIOLOGIA GENERALĂ Obiectul și problematica sociologiei Cum se face sociologia Credem că cel mai important lucru care poate fi învățat dintr-o lucrare de sociologie este un mod de gândire nou despre lume, care te face capabil să vezi și să înțelegi lucruri pe care
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
luând în considerare complexitatea relațiilor sociale, faptul că indivizii sunt legați și influențați de clasa din care fac parte, de sexul și vârsta pe care o au, de naționalitate și de epoca istorică în care trăiesc. Cap. 1 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI 1.1. Ce este sociologia? În mod sigur cei mai mulți dintre oamenii interesați de problemele sociale se gândesc pentru început la întrebarea: Ce este sociologia? Această interogație poate primi o diversitate de răspunsuri datorită atât problemelor pe care sociologii le
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
sursele de venit, distribuția puterii politice între grupuri și indivizi, mod de viață etc. Totodată, este clar că există diferențiere, ierarhizare, inegalitate sau conflict în țesătura relațiilor interumane din orice grup social, începând chiar cu cel primar al familiei. Abordăm problematica stratificării sociale având în vedere în primul rând resursele limitate ale societății: averea și venitul, prestigiul social și puterea care, după Weber, formează dimensiunile fundamentale ale oricărui tip de stratificare. Cap. 8 STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ 8.1. Ce este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
determină dinamica acestor procese, tendința lor de dezvoltare, interdependența și condiționarea reciprocă dintre procesele culturale și alte procese supuse dezvoltării continue. * Donald Treiman, Occupational Prestige in Comparativ Perspective, Academic Press, 1977 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 7 1 12 SOCIOLOGIE GENERALĂ 14 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI SOCIOLOGIE GENERALĂ OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI CUM SE FACE SOCIOLOGIA SOCIOLOGIE GENERALĂ PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ SOCIALIZAREA GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 266 265 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ CĂSĂTORIA
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de dezvoltare, interdependența și condiționarea reciprocă dintre procesele culturale și alte procese supuse dezvoltării continue. * Donald Treiman, Occupational Prestige in Comparativ Perspective, Academic Press, 1977 ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------2 7 1 12 SOCIOLOGIE GENERALĂ 14 OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI SOCIOLOGIE GENERALĂ OBIECTUL ȘI PROBLEMATICA SOCIOLOGIEI CUM SE FACE SOCIOLOGIA SOCIOLOGIE GENERALĂ PERSPECTIVE TEORETICE ASUPRA SOCIETĂȚII ȘI INTERACȚIUNII UMANE CULTURA ȘI STRUCTURA SOCIALĂ SOCIALIZAREA GRUPURI ȘI ORGANIZAȚII 266 265 DEVIANȚA, CRIMA ȘI CONTROLUL SOCIAL STRATIFICAREA ȘI MOBILITATEA SOCIALĂ CĂSĂTORIA ȘI FAMILIA EDUCAȚIA CA INSTITUȚIE SOCIALĂ
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interesată, cu precădere, de teorii politice feministe, studii de gen. șerban Cerkez Licențiat în științe Politice la SNSPA (2003), doctorand în anul III la aceeași instituție, cu o teză despre acțiune colectivă și intervenție guvernamentală. Domenii de interes: politici publice, problematica tranziției. Alice Iancu Este licențiată a Facultății de științe Politice a SNSPA, specializarea științe Politice-Sociologie. În prezent, este masterandă în Gen și Politici Europene în cadrul SNSPA și doctorandă în științe Politice la aceeași instituție. Domenii de interes: etică politică, teorii
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
suprapun în domeniul egalității de șanse, nu există o monitorizare a aplicării legii, deși cadrul legal numește autoritățile publice abilitate cu implementarea și monitorizarea implementării legislației, comunicarea dintre cei cu expertiză și instituțiile guvernamentale lipsește... Introducerea pe agenda politică a problematicii de gen este o altă soluție. În acest cadru, important este cum sunt reprezentate interesele femeilor și ă de ce nu ă de către cine. Dacă există o corelare semnificativă între poziția în societate și sexul unei persoane, politicienele ar trebui să
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
factori sunt prezenți atât la nivelul teoriei politice, cât și la cel al mentalității tradiționale românești, așa cum reiese ea din diferite studii și statistici. În cadrul primei părți a lucrării de față am urmărit clarificarea cadrului conceptual și teoretic, expunând concis problematica celor două dihotomii: spațiu public/spațiu privat și natură/cultură. Dihotomia public/privat, așa cum este ea conceptualizată în cadrul teoriei politice clasice, prezentă, de altfel, și în spațiul românesc, a constituit o preocupare centrală a studiilor feministe datorită consecințelor sale atât
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
natura într-un raport ierarhic față de cultură este atât discriminatoare în sine, prin legitimitatea suplimentară pe care o furnizează distincției public/privat, cât și prin consecințele sale. Dihotomiile privat/public și natură/cultură în spațiul cultural românesc Pentru unii cititori, problematica dihotomiilor privat/public și natură/cultură poate părea străină. Ce relevanță pot avea aceste concepte raportate la spațiul politic românesc? Mai mult decât atât, care este importanța lor în cadrul analizei prezente privind accesul femeilor la pozițiile de putere? În cele
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în cadrul analizei prezente privind accesul femeilor la pozițiile de putere? În cele ce urmează, voi aborda legătura cauzală dintre aceste dihotomii și devalorizarea muncii femeilor. Această devalorizare, sub dublul aspect la invizibilității și naturalizării, a avut un impact direct asupra problematicii accesului femeilor la poziții cu putere de decizie. În urma evenimentelor din 1989, au putut fi observate și analizate mai multe efecte care privesc relațiile de gen și statutul social, economic și politic al femeilor. În termeni sociali, s-a observat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Aceste consecințe vor fi abordate pe larg în cadrul secțiunii următoare. În continuare, voi expune câteva exemple ale modului în care modelele conservatoare și naționaliste mențin separarea spațiului public/privat și naturalizarea muncii femeilor. O scurtă incursiune în viziunea conservatoare asupra problematicii de gen nu este întâmplătoare, ea având relevanță în contextul în care societatea românească de tranziție se orientează spre modele culturale „tradițional-patriarhale, al căror principal defect este conservatorismul”, care „nu este altceva decât ideologia inegalităților obținute prin naștere, oricare ar
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
tranziție se orientează spre modele culturale „tradițional-patriarhale, al căror principal defect este conservatorismul”, care „nu este altceva decât ideologia inegalităților obținute prin naștere, oricare ar fi acestea” (Pasti, 2003, p. 85, 228). Relația conservatorismului de sfârșit de secol XIX cu problematica de gen a fost dominată de o ignorare a acesteia din urmă1. În fapt, sfera culturii era predominant închisă femeilor, în ciuda susținerii de către Titu Maiorescu, de exemplu, a anumitor scriitoare. Femeile rămân ancorate tot în spațiul casnic, dominând preocupările privind
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
epocă privind greutatea creierului femeilor, inițiată de Titu Maiorescu. Acesta aducea în sprijinul concepției naturale asupra femeilor argumentul potrivit căruia creierul lor este mai mic decât al bărbaților. Devine evident care este poziția lui Maiorescu pe axa natură-cultură, raportată la problematica de gen. De vreme ce femeile sunt în mod necesar mai puțin inteligente, rolul lor de creatoare de cultură rămâne practic insignifiant. Dar afirmațiile lui Maiorescu nu au rămas fără ecou. Sofia Nădejde este cea care a dezvoltat un răspuns bine argumentat
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
vehiculate în epocă rămâne relevant pentru studiul naturalizării și al consemnării în spațiul privat a femeilor care, după cum se va putea constata, caracterizează și tranziția românească. Viziunea naționalistă asupra rolurilor femeilor nu diferă în mod semnificativ. Într-un studiu despre problematica de gen în gândirea naționalistă românească efectuat de Valentin Nicolescu-Quintus și Radu A. Pircă este evidențiată atitudinea teoreticienilor și politicienilor naționaliști, care atribuie femeilor același plan natural și privat. Eminescu, de exemplu, adera la acest tip de poziție: dacă femeile
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
relațiilor dihotomice dintre sfere va fi analizată în continuare, cu accent pe muncile domestice și pe accesul femeilor la poziții de conducere și reprezentare în sfera politică. Partea leului: efecte ale devalorizării muncii femeilor Anterior am trasat liniile generale ale problematicii dihotomiilor public/privat și natură/cultură raportate la problematica de gen. O scurtă incursiune în influențele culturale trecute a confirmat din nou relevanța pe care aceste teme o au în cadrul studiului de față. În continuare, voi analiza modul în care
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
cu accent pe muncile domestice și pe accesul femeilor la poziții de conducere și reprezentare în sfera politică. Partea leului: efecte ale devalorizării muncii femeilor Anterior am trasat liniile generale ale problematicii dihotomiilor public/privat și natură/cultură raportate la problematica de gen. O scurtă incursiune în influențele culturale trecute a confirmat din nou relevanța pe care aceste teme o au în cadrul studiului de față. În continuare, voi analiza modul în care tranziția românească păstrează asocierea femeilor cu spațiul privat și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
în mod necesar inferioară și opusă culturii) conduc la asumarea crescută a muncilor casnice de către femei și la îngreunarea accesului lor în poziții cu putere de decizie. Muncile domestice și accesul femeilor în poziții de putere. Dubla zi de muncă Problematica muncilor casnice s-a aflat în atenția preocupărilor feministe, în special, începând cu anii ’60 și ’70, odată cu publicarea de către Betty Friedan a studiului The Feminine Mystique. O prejudecată comună susține existența unei aversiuni feministe față de muncile casnice. După cum se
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
conștientizarea femeilor ca grup social distinct. Astfel, nu numai accesul redus al femeilor, ci și un interes scăzut pentru politică se datorează faptului că problemele lor nu se regăsesc pe agenda politică. Interesele femeilor se adresează mai degrabă „sănătății publice, problematicii copiilor”, problemelor în educație, cât și violenței și discriminării împotriva lor, probleme care apar pe agenda publică românească sporadic și, mai degrabă, sub presiuni externe (Popescu, 2000, p. 2). Mai mult decât atât, un fapt care merită menționat este că
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și cel privat, altfel activitățile și experiențele femeilor continuând să fie devalorizate. Consecințele în plan românesc ale viziunii dihotomice de tip privat versus public și natură versus cultură au fost abordate în partea a doua a studiului, cu aplicație pe problematica accesului femeilor la pozițiile de putere. Atât dubla zi de muncă (invizibilitatea muncii casnice), cât și modelele comportamentale ale mediului politic românesc se revendică din apeluri la o conceptualizare dualistă a acestor dimensiuni în legătură directă cu dualismul feminin/masculin
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
instituții de a include dimensiunea de gen în activitatea lor sau mai degrabă de acțiuni izolate, accidentale, inițiate în special de funcționari publici cu o anumită sensibilitate la gen? Ancheta exploratorie, realizată în rândul reprezentanților managementului și al experților pe problematica de gen din instituțiile publice menționate în Legea nr. 202/20022, a urmărit, pe de o parte, realizarea unei prime evaluări a implementării prevederilor legale, iar pe de altă parte, evaluarea sensibilității la gen a respondenților, pornindu-se de la premisa
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
tari versus puncte slabe... Adoptare... ca urmare a presiunilor UE versus aplicare și respectare... după integrarea în UE Adoptarea prezentului cadru legislativ ca urmare a presiunilor Uniunii Europene, alături de nenumărate alte prevederi legale implicate de asumarea acquis-ului comunitar au plasat problematica de gen într-o lungă listă de „îndatoriri” ce trebuiau „asumate” și „bifate”. Rapiditatea impusă ca pseudoeficiență a procesului de „armonizare” a cadrului legislativ și instituțional, fără consultarea specialiștilor și/sau a organizațiilor neguvernamentale active în domeniu, pe fondul unei
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
aplicare a prevederilor legale face în fapt imposibilă evaluarea eficienței funcționării măsurilor elaborate. Paralel cu necesitatea declarată a traducerii în lege a unor „dimensiuni mai puțin vizibile și conștientizate” (Albu et al., 2005, p. 7), precum și cu poziția marginală a problematicii de gen în preocupările instituțiilor administrației publice, Uniunea Europeană este văzută ca „salvatoare” și în ceea ce privește „o mai bună respectare a drepturilor din lege” (89% dintre respondenți) și atunci când vine vorba de egalitatea de șanse. Plasarea demarării unui proces de implementare a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
particularitate în raport cu modelul său, în speță cel european. Există o distincție fundamentală care apare între modalitatea de reglementare a celor două teme în România și Uniunea Europeană. UE a optat pentru crearea a două linii separate de legislație: una dedicată exclusiv problematicii discriminării de gen și alta dedicată celorlalte tipuri de discriminare (CPE, 2004, p. 15). În România, însă, problematica discriminării se regăsește și-n reglementările legislative vizând discriminarea (CPE, 2004, p. 15). Astfel, activitatea și responsabilitățile instituțiilor înființate în baza acestor
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a celor două teme în România și Uniunea Europeană. UE a optat pentru crearea a două linii separate de legislație: una dedicată exclusiv problematicii discriminării de gen și alta dedicată celorlalte tipuri de discriminare (CPE, 2004, p. 15). În România, însă, problematica discriminării se regăsește și-n reglementările legislative vizând discriminarea (CPE, 2004, p. 15). Astfel, activitatea și responsabilitățile instituțiilor înființate în baza acestor pachete legislative (i.e. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Agenția Națională pentru Egalitatea de șanse între Femei și
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]