29,373 matches
-
școlară. Desigur, ritmul de apariție a oboselii diferă - arată Al. Roșca - și funcție de conținutul și intensitatea activității, de tonalitatea afectivă a lecției etc. Starea subiectivă de oboseală se poate instala însă uneori și pe fondul monotoniei care duce la saturația psihică a elevului, la fenomenul de plictiseală și neatenție. Oboseala poate de asemenea să semnalizeze uneori o dizarmonie dintre efortul investit și performanța obținută. Între instabilitatea emotivă și stabilitatea normală nu există - susțin Al. Roșca și S. Cupcea - decât o deosebire
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
punct de vedere pedagogic. Încrederea în sine Este decisivă în reglarea și autoreglarea ființei umane rezultă din constatarea,potrivit că reia,factorii de personalitate contribuie în mod diferit de la un elev la altul în rezolvarea aceleiași probleme La unii funcțiile psihice se pot organiza, structura în mod adecvat sarcinii, asigurând astfel reușita în pofida aptitudinilor mai modeste. La alții, chiar în condițiile factorilor intelectuali mai dezvoltați, se poate manifesta insuccesul datorită deficiențelor afective sau volitive ale personalității. Atitudinea caracterizată cel puțin printr-
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
factorilor intelectuali mai dezvoltați, se poate manifesta insuccesul datorită deficiențelor afective sau volitive ale personalității. Atitudinea caracterizată cel puțin printr-un grad minim de autoevaluare pozitivă - formată pe baza sentimentului de încredere în sine și de competență - este premisa echilibrului psihic. Această atitudine este finalizarea eforturilor elevului în vederea reușitei școlare. La baza autoreglării stă autocunoașterea. Din acest motiv, elevii care se autoapreciază extrem de subiectiv prezintă frecvent o autoreglare slabă, care poate declanșa un proces de inadaptare școlară, mai ales
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
Din acest motiv, elevii care se autoapreciază extrem de subiectiv prezintă frecvent o autoreglare slabă, care poate declanșa un proces de inadaptare școlară, mai ales dacă nu este compensat la timp și dacă se asociază cu alți factori „patogeni”. Reglarea psihică este ceea ce îl face pe elev capabil să-și corecteze și să-și adecveze continuu - prin conexiunile inverse - comportamentele și rezultatele, să decidă în alegerea și fixarea unor scopuri mai mult sau mai puțin îndepărtate, să-și inhibe tendințele impulsive
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
mai puțin îndepărtate, să-și inhibe tendințele impulsive, să-și folosească resursele interne în acord cu importanța și dificultatea obiectivă a sarcinii, să facă față situațiilor conflictuale, să suporte chiar și insuccesul etc. Modalitatea principală prin care se formează reglarea psihică este învățarea. Firește, controlul și reglarea psihică se centrează în jurul conștiinței de sine, care se dezvoltă paralel cu dezvoltarea voinței. Prin funcțiile sale, limbajul deține locul central în configurația premiselor determinante ale psihogenezei conștiinței de sine și voinței. Desigur, în funcție de
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
impulsive, să-și folosească resursele interne în acord cu importanța și dificultatea obiectivă a sarcinii, să facă față situațiilor conflictuale, să suporte chiar și insuccesul etc. Modalitatea principală prin care se formează reglarea psihică este învățarea. Firește, controlul și reglarea psihică se centrează în jurul conștiinței de sine, care se dezvoltă paralel cu dezvoltarea voinței. Prin funcțiile sale, limbajul deține locul central în configurația premiselor determinante ale psihogenezei conștiinței de sine și voinței. Desigur, în funcție de natura activității, autocontrolul și autoreglarea prezintă trăsături
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
omului cu mediul, cu sine însuși și să asigure energia și constelația de sensuri pe care acesta le dă realității. Ca element explicativ al determinării evenimentelor interne, motivația va semnifica pentru științele praxiologice modelul „subiectiv” al cauzalității obiective, cauzalitate reprodusă psihic, acumulată în timp, transformată și transferată prin învățare și educație în achiziție internă a persoanei. Din multitudinea direcțiilor de abordare a motivației umane distingem cel puțin două mai importante. Una, de esență psihologică, generatoare a modelului homeostatic, adaptativ; și alta
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
în învă țare premisa principală, manipularea stimulilor extrinseci va fi mult diminuată, iar accentul va că dea pe factorii interni, implicați în însăși structura activității de învățare. Eficiența maximă a învățării este condiționată de potențarea resurselor dinamogene și direcționarea activismului psihic al elevului. După cum scria Al. Roșca, „cunoscând natura și varietatea motivelor, precum și legile după care ele se manifestă, putem prevedea, influența și direcționa conduita”. Accepțiunile termenului „a fi motivat pentru învățare” corelează și exprimă în plan comportamental o stare prezentă
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
impune ca un concept integrator și de valoare ale cărui ramificații sunt implicate în orice cercetare educațională. Pedagogii trebuie să țină seama de trei aspecte principale care determină semnificația pedagogică a acestui concept. În primul rând, motivația este o construcție psihică rezultată din observații îndelungate făcute asupra comportamentului altor elevi. În al doilea rând, considerăm motivația ca principalul vector al personalității elevului, care direcționează conduita acestuia spre realizarea scopurilor educaționale. În al treilea rând, motivația este variabila care a asigurat și
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
latentă și stabilă a personalității, generatoare de reacții, de opinii, idei și sentimente constante”( apud. Radu, 1994ă. S. Moscovici definea atitudinea ca „o stare mintală orientată spre valori, o disponibilitate organizată prin intermediul experienței, dar și coloana vertebrală a tuturor manifestărilor psihice: percepții, judecăți, comportamente”(apud. Radu,1994ă. Paul Popescu-Neveanu considera atitudinea „o modalitate relativ constantă de raportare a individului sau grupului față de anumite laturi ale vieții sociale și față de propria persoană; structura orientativreglatorie proprie sistemului persoanei sau de sintalitate” (Popescu Neveanu
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sau prin evidențierea principalelor sale caracteristici sau trăsături. II.1 Caracteristici generale ale atitudinilor Astfel, Dumitru Vrabie (1975ă vorbește de caracteristici generale și caracteristici specifice ale atitudinilor. În opinia sa, caracteristicile generale ale atitudinilor comune și altor procese și fenomene psihice, includ următoarele aspecte: Atitudinea este un fenomen relational. Elementul de relație, adică raportul dintre subiect și obiect este o trăsătură caracteristică tuturor proceselor și fenomenelor psihice, deci și atitudinii. Expresiile „în relație cu...”, „referitor la...” sunt proprii majorității definițiilor ce
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
atitudinilor. În opinia sa, caracteristicile generale ale atitudinilor comune și altor procese și fenomene psihice, includ următoarele aspecte: Atitudinea este un fenomen relational. Elementul de relație, adică raportul dintre subiect și obiect este o trăsătură caracteristică tuturor proceselor și fenomenelor psihice, deci și atitudinii. Expresiile „în relație cu...”, „referitor la...” sunt proprii majorității definițiilor ce s-au dat atitudinii. Atitudinea se îndreaptă întotdeauna către o anumită persoană, obiect sau situație ce are caracter de stimul. Înțelegerea atitudinii depinde și de obiectul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
atitudinii are o mare importanță, deoarece obiectul este cel care definește conținutul atitudinii și marchează domeniul ei. El este important nu numai la definirea în mod concret a atitudinii, dar în special la efectuarea măsurării ei. Atitudinea este o stare psihică dispozițională, de pregătire a individului pentru acțiune. Vorbind despre relația dintre subiect și obiect, cei mai mulți autori folosesc termenul de „dispoziție” sau „predispoziție” pentru anumite reacții, ceea ce se mai numește și propensiune. Termenul „dispoziție” ne face să ne gândim la faptul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cât ne depă rtăm de zero în direcția polilor (+ sau -ă cu atât crește mai mult intensitatea. Atitudinile sunt rezultatul învățării; ele se dobândesc prin educație, prin experiență personală putând fi supuse schimbărilor în timp, comună tuturor proceselor și fenomenelor psihice. H.B. English și A.C. English definesc atitudinea ca „o predispoziție învățată, durabilă de a se comporta într-un chip consecvent față de o clasă de obiecte”. Copilul nu se naște cu atitudini gata formate fată de persoane sau obiecte; acestea se
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
ca și alte reacții învățate, putând fi supuse unor schimbări ulterioare prin inhibiție, stingerea interesului față de obiectul atitudinii, oboseală. II.2 Caracteristici specifice ale atitudinilor Pe lângă caracteristicile și însușirile menționate mai sus, care sunt comune și altor procese și fenomene psihice (de cunoaștere, afectiveă, atitudinile au și însușiri și caracteristici specifice. - relativa constanță, stabilitate și rezistența atitudinii. Atitudinea nu este o adaptare trecă toare, de moment, ci o adaptare de durată, fiind legată de personalitatea omului. P.T. Joung spunea că „atitudinea
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
parte, sa prevedem reacțiile omului, posibilitatea lui de a acționa în anumite situații iar pe altă parte ușurează dirijarea acțiunilor acestuia în viitor. - centralitatea, generalitatea și integralitatea sunt alte trăsături ce caracterizează atitudinea, deosebind-o de alte procese si fenomene psihice. Atitudinile nu pot rămâne izolate; obișnuit ele formează grupaje, sisteme sau subsisteme, care înglobează serii principale de atitudini. Atitudinile sunt legate între ele în măsura în care posedă valențe asemănătoare. Subsistemele sau constelațiile de atitudini se leagă între ele pentru
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de a privi lumea, de a gândi și de a se comporta conform solicitărilor acesteiaă și dorințelor individului (ca expresie a libertății saleă. Majoritatea teoriilor și concepțiilor referitoare la personalitate, la structura și dinamica ei, consideră că valorile reprezintă formațiunile psihice cele mai consistente și mai influente, deoarece ele determină orientarea axiologică a persoanei, exprimată în atitudini și comportamente. Atitudinile sunt expresia orientării omului în relațiile sale cu realitatea; ele sunt „luări de poziții”, fundamentate rațional și afectiv motivațional, față de diverse
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
neplăcută care apare atunci când oamenii se confruntă cu două cogniții contradictorii. Ideea centrală a teoriei disonanței cognitive este că, în măsura în care oamenii constată o disonanță între atitudinile lor sau între atitudini și comportamente, întrucât această stare creează mari tensiuni și disconfort psihic, ei se străduiesc să o rezolve. Iar una din căile principale de rezolvare este schimbarea de atitudini. Paradigma clasică a disonanței a fost elaborată în urma unui experiment al lui Festinger și Carlsmith (1959ă și a fost denumită „paradigma acordului forțat
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
din cuvântarea secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Plenara lărgită a C.C. al P.C.R. din 1-2 iunie a.c., în așa fel ca întreaga activitate de pregătire a cadrelor să aducă o contribuție mai mare la călirea fizică și psihică a efectivelor, pentru a fi în măsură să îndeplinească în orice condiții sarcinile și misiunile încredințate. Termen: conform planificării Răspund: Biroul comitetului de partid și șefii de servicii 11.Biroul Comitetului de partid, împreună cu comanda unității, va analiza periodic modul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
România (D. 413, L. 38/1979). 57.Regimul produselor și substanțelor toxice (D. 466, L. 15/1980/1979). 58.Legea investițiilor (L. 9/1980). 59.Legea privind organizarea excursiilor cu turiști români în străinătate (L.7/1980). 60.Asistența bolnavilor psihici periculoși (D. 313, L. 35/1980). II. Reglementări cu caracter intern privind munca de securitate 1.Ordinul nr. 1329/01.03.1978 privind luarea unor măsuri de asigurare cu pază militară a unor obiective (reședințe prezidențiale). 2.Instrucțiuni nr. 001401
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
-a cele mai multe texte literare date pentru receptare fac parte din genul epic. Aici școlarul mic trebuie să descopere conținutul textului, modalități de exprimare și mijloace folosite de autor. Receptarea textelor în propriul lor cod, urmărește forme specifice de: gradul dezvoltării psihice: gândire, limbaj, emoție, sentimente; sfera de interese, trebuințe, preocupări; posibilități de înțelegere a semnificației operei. Alegerea textelor trebuie să îndeplinească anumite calități: să fie accesibile și atrăgătoare pentru școlarii mici; ideile să fie prezentate în succesiune logică; stilul de prezentare
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
sau a jura); directive (considerate ca fiind capabile să determine un destinatar să facă ceva, de ex., să ceară, să comande, să implore); comisive (determinîndu-l pe destinator să facă ceva, de ex., să promită sau să amenințe); expresive (exprimînd atitudinile psihice ale destinatorului, de ex., gestul de a mulțumi, a întîmpina, a deplînge); declarative (realizînd starea de lucruri la care se referă executanții, de ex., a boteza, a căsători, a binecuvînta, a aresta). ¶Văzută ca un act de vorbire, s-ar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Garvey 1978; Hamon 1972, 1983; Lubbock 1921; Margolin 1983; Scholes, Kellogg 1966; Wellek, Warren 1949 [1967]. Vezi și EMBLEMĂ, MASCĂ, PERSONAJ-ȘABLON. caracterizare compactă [block characterization]. O descriere (relativ) completă (din punct de vedere fizic și psihic) a unui PERSONAJ la una din primele sale apariții, prezentarea, printr-o singură intervenție, a TRĂSĂTURILOR unui personaj. ¶Souvage 1965. Vezi și CARACTERIZARE. careu semiotic [semiotic square]. Reprezentarea vizuală a articulării logice a oricărei categorii semantice sau, cu alte cuvinte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
scrise). f) Personalizarea comunicării didactice face ca același cadru instituțional, același conținut formal (programă, manual), același potențial uman (clasa/clasele de elevi) să fie explorate și exploatate diferit și cu rezultate diferite, de profesori diferiți. În funcție de propriile particularități de structură psihică și de filosofia educației la care aderă, conștient sau nu, profesorul accentuează una sau alta dintre dimensiunile comunicării - cea informativă, cea relațională, cea pragmatică etc. -, creând premise de răspuns complementar din partea elevilor sau a cadrului instituțional în care activează etc.
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
Cuprins Cuvânt înainte ............................................... ............................................... . ...2 Capitolul I. DE CE JOGGING !?............................................. .........................7 1.1. Efectele practicării joggingului ............................................... ...................7 1.1.1. Efectele joggingului asupra activității cardiace ................................9 1.1.2. Efectele joggingului asupra activității respiratorii ..........................13 1.1.3. Efectele joggingului asupra activității psihice ................................14 1.1.4. Efectele joggingului asupra activității organelor interne ................17 1.1.5. Efectele joggingului asupra aparatului locomotor ..........................17 1.1.6. Efectele joggingului în întârzierea îmbătrânirii ..............................18 1.1.7. Efectele joggingului asupra sistemului imunitar ............................18 1.2
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]