4,224 matches
-
folosi acest oxigen la arderea unei cantități suplimentare de combustibil, injectat imediat după turbină. Deoarece temperatura gazelor este superioară temperaturii de aprindere a combustibilului, acesta ia foc, rezultând astfel o reacție de ardere suplimentară. Mărirea temperaturii gazelor la ieșirea din reactor permite creșterea vitezei maxime cu care gazele pot ieși din ajutaj, deci a tracțiunii turboreactorului. Din punct de vedere aerodinamic, gazele de combustie nu trebue se depașească Mach 1 la ieșirea din duză, în cazul contrariu un fenomen sonic ar
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
ajutaj, deci a tracțiunii turboreactorului. Din punct de vedere aerodinamic, gazele de combustie nu trebue se depașească Mach 1 la ieșirea din duză, în cazul contrariu un fenomen sonic ar putea perturba ieșirea gazelor de combustie diminuând tracțiunea generată de reactor. Încălzirea gazelor are ca efect creșterea considerabilă a vitezei sunetului, deci gazele pot fi ejectate cu o viteză superioară vitezei sunetului în atmosferă, fără a depași însă viteza sunetului în ajutaj. Această tracțiune suplimentară este obținută cu prețul unui consum
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
atmosferă, fără a depași însă viteza sunetului în ajutaj. Această tracțiune suplimentară este obținută cu prețul unui consum suplimentar de combustibil considerabil (de 4 până la 5 ori mai mare decât combustia normală fără PC). Zgomotul produs precum și semnătura infraroșie a reactorului cresc deasemenea (ceea ce poate prezenta un dezavantaj în situația tentativei de evitare a unei rachete autoghidate). Postcombustia produce o flacără impresionantă la ieșirea din reactor, care depășesște adeseori lungimea aeronavei și, datorită destinderii în atmosferă apar unde de șoc (romburile
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
5 ori mai mare decât combustia normală fără PC). Zgomotul produs precum și semnătura infraroșie a reactorului cresc deasemenea (ceea ce poate prezenta un dezavantaj în situația tentativei de evitare a unei rachete autoghidate). Postcombustia produce o flacără impresionantă la ieșirea din reactor, care depășesște adeseori lungimea aeronavei și, datorită destinderii în atmosferă apar unde de șoc (romburile din figura de la începutul paginii) care produc un zgomot puternic. Când se face estimarea tracțiunii unui reactor de aviație, se vorbește despre tracțiune „fără forțaj
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
Postcombustia produce o flacără impresionantă la ieșirea din reactor, care depășesște adeseori lungimea aeronavei și, datorită destinderii în atmosferă apar unde de șoc (romburile din figura de la începutul paginii) care produc un zgomot puternic. Când se face estimarea tracțiunii unui reactor de aviație, se vorbește despre tracțiune „fără forțaj” () când postcombustia nu este activată și „cu forțaj” () când este activată. In cazul avioanelor militare, postcombustia permite în general un câștig de plus 50% față de tracțiunea maximă a reactorului fără forțaj: este
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
estimarea tracțiunii unui reactor de aviație, se vorbește despre tracțiune „fără forțaj” () când postcombustia nu este activată și „cu forțaj” () când este activată. In cazul avioanelor militare, postcombustia permite în general un câștig de plus 50% față de tracțiunea maximă a reactorului fără forțaj: este cazul reactorului General Electric J79, care echipează unele avioane celebre precum F-104 Starfighter sau F-4 Phantom II, sau al reactorului de concepție franceză Snecma M53 care echipează Mirage 2000. In cazul Concorde, tracțiunea era mărită doar cu
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
aviație, se vorbește despre tracțiune „fără forțaj” () când postcombustia nu este activată și „cu forțaj” () când este activată. In cazul avioanelor militare, postcombustia permite în general un câștig de plus 50% față de tracțiunea maximă a reactorului fără forțaj: este cazul reactorului General Electric J79, care echipează unele avioane celebre precum F-104 Starfighter sau F-4 Phantom II, sau al reactorului de concepție franceză Snecma M53 care echipează Mirage 2000. In cazul Concorde, tracțiunea era mărită doar cu 27% per reactor dar, acest
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
In cazul avioanelor militare, postcombustia permite în general un câștig de plus 50% față de tracțiunea maximă a reactorului fără forțaj: este cazul reactorului General Electric J79, care echipează unele avioane celebre precum F-104 Starfighter sau F-4 Phantom II, sau al reactorului de concepție franceză Snecma M53 care echipează Mirage 2000. In cazul Concorde, tracțiunea era mărită doar cu 27% per reactor dar, acest avion dispunând de 4 reactoare, se obținea totuși echivalentul unul al cincilea reactor după activarea PC.
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
este cazul reactorului General Electric J79, care echipează unele avioane celebre precum F-104 Starfighter sau F-4 Phantom II, sau al reactorului de concepție franceză Snecma M53 care echipează Mirage 2000. In cazul Concorde, tracțiunea era mărită doar cu 27% per reactor dar, acest avion dispunând de 4 reactoare, se obținea totuși echivalentul unul al cincilea reactor după activarea PC.
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
echipează unele avioane celebre precum F-104 Starfighter sau F-4 Phantom II, sau al reactorului de concepție franceză Snecma M53 care echipează Mirage 2000. In cazul Concorde, tracțiunea era mărită doar cu 27% per reactor dar, acest avion dispunând de 4 reactoare, se obținea totuși echivalentul unul al cincilea reactor după activarea PC.
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
F-4 Phantom II, sau al reactorului de concepție franceză Snecma M53 care echipează Mirage 2000. In cazul Concorde, tracțiunea era mărită doar cu 27% per reactor dar, acest avion dispunând de 4 reactoare, se obținea totuși echivalentul unul al cincilea reactor după activarea PC.
Postcombustie () [Corola-website/Science/311163_a_312492]
-
exploziv se obținea o încărcătură cu o putere destructivă mai mare. În actualitate proiectilul se compune dintr-un bloc de cupru modelat în formă conică cu vârful spre spate și înconjurat de explozibil chimic. Acestă parte din proiectil se numește reactor. Înaintea conului de cupru este "cap gol" al proiectilului și în vârf o siguranță de activare, așezată la o distanță determinată pentru a avea un efect maxim destructiv. Datorită efectului Munroe la impactul cu blindajul la distanța optimă detonează explozibilul
HEAT () [Corola-website/Science/311260_a_312589]
-
mare, contribuind la reglarea puterii și a frecvenței. Se aprovizionează din lacul de acumulare Vidra din localitatea omonimă. Centrala a fost pentru prima dată pusă în funcțiune în 1972 și are o putere instalată de 510 MW (pentru comparație, un reactor de la Cernavodă are o putere de circa 600 MW), fiind echipată cu trei hidro-agregate cu turbine de tip Pelton a câte 170 MW fiecare. În anul 1965, echipele de constructori ai Întreprinderii de Construcții Hidroenergetice (ICH), viitoarea Hidroconstrucția, au început
Centrala Hidroelectrică Lotru-Ciunget () [Corola-website/Science/311298_a_312627]
-
Acest proces generează o reacție nucleară în lanț, care eliberează o mare cantitate de căldură, fierbând apă și producând abur care pune în funcțiune o turbină cu abur. Deoarece instalațiile nucleare au puteri mari, deșeurile produse și riscurile folosirii unui reactor nuclear fac ca energia nucleară să fie o alegere controversată. Statele au atitudini diferite în ceea ce privește energia nucleară; unele, cum ar fi Franța, își asigură cea mai mare cantitate de electricitate cu ajutorul centralelor nucleare, în timp ce altele, cum ar fi Italia, și-
Lista țărilor după puterea nucleară () [Corola-website/Science/311303_a_312632]
-
cu ajutorul centralelor nucleare, în timp ce altele, cum ar fi Italia, și-au închis, sau urmează să-și închidă, toate unitățile care folosesc energia nucleară. În afară de statele de mai jos, alte câteva state, cum ar fi Australia, fac cercetări în vederea construirii unui reactor nuclear, însă nu există planuri concrete pentru folosirea energiei nucleare; mai jos sunt înregistrate numai reactoarele nucleare comerciale înregistrate la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Statele sunt listate în funcție de numărul de reactoare nucleare. Regiunile scrise cu "italice" au fost
Lista țărilor după puterea nucleară () [Corola-website/Science/311303_a_312632]
-
închidă, toate unitățile care folosesc energia nucleară. În afară de statele de mai jos, alte câteva state, cum ar fi Australia, fac cercetări în vederea construirii unui reactor nuclear, însă nu există planuri concrete pentru folosirea energiei nucleare; mai jos sunt înregistrate numai reactoarele nucleare comerciale înregistrate la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Statele sunt listate în funcție de numărul de reactoare nucleare. Regiunile scrise cu "italice" au fost adăugate pentru comparație. </includeonly></onlyinclude>
Lista țărilor după puterea nucleară () [Corola-website/Science/311303_a_312632]
-
fi Australia, fac cercetări în vederea construirii unui reactor nuclear, însă nu există planuri concrete pentru folosirea energiei nucleare; mai jos sunt înregistrate numai reactoarele nucleare comerciale înregistrate la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Statele sunt listate în funcție de numărul de reactoare nucleare. Regiunile scrise cu "italice" au fost adăugate pentru comparație. </includeonly></onlyinclude>
Lista țărilor după puterea nucleară () [Corola-website/Science/311303_a_312632]
-
Pe 1 ianuarie 1957 Forțele Aeriene ale Statelor Unite (USAF) și Comisia Energiei Atomice din UȘĂ au însărcinat precusorul actualului „Lawrence Livermore Național Laboratory” (LLNL) să studieze posibilitatea folosirii căldurii de la reactoarele nucleare la motoarele Ramjet. Aceast studiu a fost cunoscută sub numele "" și a fost mutat de la instalațiile institutului Livermore din California, la noi instalații care ocupau o suprafata totală de 21 km² situată în "Jackass Flats", zona de experimente din
Proiectul Pluto () [Corola-website/Science/311416_a_312745]
-
2,1 milioane dolari (USD). Proiectul a fost condus de Dr. Ted Merkle, lider lider din diviziunea R din laboratorul Livermore. Principiul după care funcționa motorul Ramjet era relativ simplu: se introducea un curent de aer la mare presiune în interiorul reactorului nuclear, care încălzea aerul extinzându-l la înaltă viteza în interior făcând că acesta să fie expulzat provocând împingerea reactorului.
Proiectul Pluto () [Corola-website/Science/311416_a_312745]
-
Livermore. Principiul după care funcționa motorul Ramjet era relativ simplu: se introducea un curent de aer la mare presiune în interiorul reactorului nuclear, care încălzea aerul extinzându-l la înaltă viteza în interior făcând că acesta să fie expulzat provocând împingerea reactorului.
Proiectul Pluto () [Corola-website/Science/311416_a_312745]
-
energetic. În centralele nucleare există posibilitatea utilizării mașinilor Stirling pentru producerea de energie electrică. Înlocuind turbinele cu abur cu motoare Stirling, se poate reduce complexitatea construcției, se poate obține un randament mai mare, și se pot reduce reziduurile radioactive. Anumite reactoare de îmbogățire a uraniului utilizează prin construcție sodiu lichid ca agent de răcire. Dacă energia termică este utilizată în continuare într-o centrală cu abur este nevoie de schimbătoare de căldură apă/sodiu ceea ce mărește gradul de pericol datorită posibilității
Motorul Stirling () [Corola-website/Science/309545_a_310874]
-
au girul, și toate avizele autorităților, dar și un efect devastator asupra cursurilor de apă. Sectorul producției de energie nucleară este deținut de Statul Român prin compania Nuclearelectrica. Aceasta deține Centrala Nucleară de la Cernavodă, care are o capacitate de 4 reactoare din care doar două sunt instalate, primul din decembrie 1996 și al doilea din septembrie 2007. Statul Român intenționează să construiască alte două reactoare nucleare, printr-o investiție estimată la circa 4 miliarde de euro. Capacitatea centralei este de 5
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
Român prin compania Nuclearelectrica. Aceasta deține Centrala Nucleară de la Cernavodă, care are o capacitate de 4 reactoare din care doar două sunt instalate, primul din decembrie 1996 și al doilea din septembrie 2007. Statul Român intenționează să construiască alte două reactoare nucleare, printr-o investiție estimată la circa 4 miliarde de euro. Capacitatea centralei este de 5 reactoare însă doar maxim 4 pot fi instalate datorită condițiilor tehnice. Se estimează că până în 2016 Unitățile 3 și 4 vor fi puse în
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
din care doar două sunt instalate, primul din decembrie 1996 și al doilea din septembrie 2007. Statul Român intenționează să construiască alte două reactoare nucleare, printr-o investiție estimată la circa 4 miliarde de euro. Capacitatea centralei este de 5 reactoare însă doar maxim 4 pot fi instalate datorită condițiilor tehnice. Se estimează că până în 2016 Unitățile 3 și 4 vor fi puse în funcțiune. Cea de-a doua centrală nucleară care va fi construită în România va fi gata până în
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
Tarnița-Lăpuștești (județul Cluj), proiect estimat la peste 1,1 miliarde euro. Hidrocentrala de la Tarnița urmează să fie echipată cu patru grupuri energetice, fiecare cu o putere de 250 MW. Realizarea hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești va duce la îmbunătățirea regimului de funcționare al reactoarelor nuclear electrice de la Cernavodă, al termocentralelor pe combustibili fosili și al celor în cogenerare. Totodată, hidrocentrala va putea să asigure reglajul sistemului, rezerva de avarie de scurtă durată și condițiile optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 2.000
Hidroelectrica () [Corola-website/Science/310408_a_311737]