5,656 matches
-
specific 69 • De ce considerați că muzica este o artă? artelor studiate Reactualizarea cunoștiintelor • Modalități de cantare • cantare colectivă - unison • cantare individuală - cu solist • cantare în grup - în canon • Aplicabilitate pe cântecul ‘Au plecat cocorii’ • capacitatea de interpretare vocală și de receptare a mesajului muzical Dirijarea învățării • Moment aperceptiv audiție muzicală :” Rapsodia I” de George Enescu Discuții privind lucrarea • subcapacitatea de a recunoaște fragmente muzicale din creația compozitorului Anunțarea temei și a obiectivelor • Astăzi vom discuta despre marele compozitor român George Enescu
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
-se de profesor. • subcapacitatea de a cunoaște aspecte semnificative din viața și creația compozitorului 70 Obținerea performanței • Cântec „Mai stejar”, melodie populară• sursă de inspirație pentru Rapsodia I de George Enescu - învățare după auz. • subcapacitatea de interpretare vocală și de receptare a mesajului muzical Realizarea transferului Activitate independența Se lucrează pe 3 grupuri. Fiecare grup va avea altă sarcina, dar pe aceeași temă: George Enescu 1. Imaginați-vă că luați un interviu compozitorului George Enescu. Scrieți o compunere cu titlul „De
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
2. Transpuneți prin culoare elementele de inspirație ale lui Geoge Enescu într-o lucrare plastică cu titlul „Toamnă la Liveni 2 3. Găsiți o strofa din poeziile studiate pentru a realiza un nou cântec pe melodia învățată astăzi. • capacitatea de receptare a mesajului literar, plastic și muzical. Liveni lăutar Laie George Enescu compozitor român Jurjac rapsodie Uvertura 71 Evaluarea activității • Se citesc compunerile, se fac aprecieri • Se expun lucrările plastice ale elevilor și se evaluează • Se cântă cântecul nou creat; • Se
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
școlare cu design vestimentar, realizat de elevi împreună cu părinții într-o activitate comună; ■ realizarea performanței la orele de limbă română, educație plastică și muzica. Prin organizarea, pregătirea și desfășurarea serbărilor se vor obține: formarea și cultivarea simțului și gustului estetic; receptarea unor mijloace de bază scenografice și coregrafice care vor contribui în înțelegerea genurilor de factură culta (opera, opereta, balet, teatruă, una din finalitățile educației estetice; perfomanțe artistice de recitare, de interpretare dramatică, coregrafica și muzicală; formarea trăsăturilor de caracter (hărnicie
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
estetic. Aceste obiective operaționalizate în funcție de domeniile educației artistice au constituit repere în dezvoltarea creativității. În sens particular, creativitatea estetică nu este decât o altă denumire pentru creativitatea artistică. De aceea, cunoașterea principiilor educației estetice de către educator, constituie o bază în receptarea creatoare a valorilor estetice, în perceperea globală, unitară a conținutului și formei obiectului estetic, în înțelegerea situării contextuale a fenomenului estetic și o bază bună în recunoașterea valorilor autentice de către elevi. Domeniul artelor este cel în care educația artistică prin
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
știința predării”, o știință în continuă dezvoltare, implicând rațiune și rigurozitate, logică și fundamentarea științifică pe reguli și norme riguroase. Actul predării implică combinarea conținutului ce urmează a fi însușit cu forma în care acesta este transmis, comunicat, prezentat, în vederea receptării și interiorizării de către cel cărora li se adresează. Cadrul didactic își fundamentează acțiunea de predare pe următoarele elemente: * înțelegerea profundă a disciplinei pe care o predă; * cunoașterea cerințelor curriculare ale disciplinei respective; * cunoașterea evoluției domeniului (a ariei curriculare); * organizarea obiectului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stabilește în urma efectuării otoscopiei pneumatice și a timpanometriei . Disfuncțiile analizatorului auditiv central Disfuncțiiile analizatorului auditiv central sunt deseori semnalate de părinți și profesori, dar sunt puțin înțelese și recunoscute. Aparatul auditiv periferic evaluat prin audiometria tonală pură pare normal, dar receptarea vorbirii, care necesită prelucrare corticală este slaba. Nu există nici o baterie de teste standardizată, iar psihologii și audiologii continuă să cerceteze acest domeniu (7). Hipoacuzia congenitală Hipoacuzia poate fi o componentă a unui sindrom, poate fi neurosenzorială sau rareori de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de auz: vocabularul utilizat, modalitatea de adresare, gradul de dificultate al întrebării întrebări ajutătoare, material ilustrat etc. Comunicarea dintre candidați și comisie va fi intermediată de către interpret, care va adapta atât întrebările cât și răspunsurile pentru cele două părți astfel încât receptarea și transmiterea mesajului să se facă în mod optim. Pentru ca toți elevii cu deficiențe de auz, atât cei cu potențial dezvoltat, cât și cei cu potențial redus, să își realizeze/susțină proiectul pentru certificarea competențelor profesionale fără dificultăți deosebite, se
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
a sunetului de la sursă la ascultător, fără interferențe, fără zgomot de fond sau ecou ; * dimensiunile reduse, fiabilitatea, manevrarea ușoară, schimbarea automată a frecvenței ; * filtrarea zgomotelor din mediul ambiant, estompându-le și trecându-le într-un plan secundar, asigurând astfel fidelitatea receptării interlocutorului chiar și în locuri puternic poluate fonic: în școală, pe stradă sau pe stadion; * posibilitatea comunicării educatorilor, lectorilor, profesorilor cu grupuri de copii, elevi, studenți pe care îi pot coordona simultan și permanent, inclusiv în afara clasei (incintei) pe o
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
largă. Evaluarea - considerente generale Motto : . ,,Practica pedagogică demonstrează că în domeniul instrucției și educației, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcție de caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudini și convingeri proprii, determinând o receptare și prelucrare diferențiată a mesajelor transmise. Pentru o acțiune eficientă, orice educator trebuie să renunțe la tipare unice și la prejudecăți, și să-și direcționeze acțiunea bazându-se pe cunoașterea capacităților, intereselor și atitudinilor elevilor, pe cunoașterea reprezentărilor și sentimentelor
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cu efort fizic, fiind mai greu de efectuat de cei care au dizabilități fizice la nivelul membrelor superioare; presupune „răbdarea” de a aștepta până termină de transmis emitentul pentru a putea interveni; dezvoltă mai ales latura imagistică a gândirii implicând receptarea eminamente vizuală; nu poate fi urmărit de persoanele cu deficiență vizuală; obligă poziționarea interlocutorilor față în față pentru o bună recepție a mesajului, fapt care nu este posibil întotdeauna; presupune contactul direct cu persoana cu care „vorbești”; contactul ocular trebuie
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
finanțare a investiției inițiale și modernizarea pensiunilor agroturistice; 9. De asemenea se asigură posibilitatea înființării de noi locuri de muncă și antrenarea unui număr cât mai mare de tineri în sezonul de vară, când crește numărul turiștilor; 10. În contextul receptării informațiilor prin mijloace audio - vizuale și din rezultatele cercetărilor privind locul și rolul produselor agroalimentare organice, s-au creat și funcționează cu bune rezultate în țara noastră exploatațiile agricole, certificate biologic, care sunt în continuă creștere; 11. Amfitrionii pensiunilor agroturistice
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
rile și circumstanțele pe care le urmărea. Pe măsură ce ne deplasăm în trecut, acest scop devine din ce în ce mai precis și în același timp, din ce în ce mai surprinzător 5. Lucrarea de față abordează în cele 4 capitole unele probleme ale artei, ale intuirii și ale receptării frumosului. Va dezvolta și problema bunului gust ară‑ 2 Cf. E. GomBriCh, The Story of Art, Phaidon Press, 199516, trad. rom. Istoria artei, tr. N. Constantinescu, Pro Editură și Tipografie, București 2007, 39. 3 Cf. h. delaCroix, Psihologia artei, trad
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
reale calități formative în diferite privințe, de importanță evidentă pentru dezvoltarea optimă a personalității elevilor. Dincolo de construirea unor figurine din hârtie mono sau policromă, practicarea tehnicii origami dezvoltă spiritul de observație și cel de orientare spațială, întregește capacitatea elevilor de receptare și utilizare a formelor/figurilor geometrice, cultivă simțul estetic și artistic, dezvoltă priceperi și deprinderi practice, îmbogățește bagajul de cunoștințe generale, contribuie la conturarea spiritului critic și autocritic, convinge școlarii de utilitatea refolosirii unor materiale. Primul capitol al acestei lucrări
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
lucrări, “Tehnica origami - deschidere spre interdisciplinaritate și interculturalitate”, evidențiază aceste calități importante ale practicării tehnicii respective. Se realizează și o incursiune în originile și istoricul hârtiei, al artei origami, multe din aceste cunoștințe putând fi transpuse și la nivelul de receptare al școlarilor. “Proiectarea și desfășurarea lecțiilor de abilități practice prin tehnica origami” este capitolul în care, plecând de la o analiză teoretică a proiectării didactice, analiză concepută comparativ între vechiul și noul model de proiectare, se oferă un exemplu de planificare
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
cât mai elaborate, atunci copiii vor apela la inteligență și înțelegere.” Același autor reliefează, în studiul citat, corelațiile interdisciplinare ale tehnicii origami cu alte domenii de cunoaștere: -matematica - dezvoltă capacitatea de identificare a formelor, mărimilor și culorilor; - dezvoltă capacitatea de receptare a noțiunilor fundamentale de geometrie; - facilitează accesul la conceptele și limbajul matematic; - înlesnește înțelegerea noțiunilor de simetrie, congruență, unghiuri, fracții, proporții, măsură; - dezvoltă abilitățile de rezolvare de probleme, de gândire analitică și critică; - investighează relațiile între obiecte și dimensiunea spațiului
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
larg al conținutului și strategia didactică pentru care optează profesorul. Astfel, variantele sunt: - lecția introductivă - are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline, a unui capitol și de a-i sensibiliza pe elevi în scopul eficientizării receptării noilor conținuturi. În unitatea de învățare “Despre arta origami” a opționalului “Abilitățile practice prin tehnica origami” se vor desfășura lecții introductive, în care școlarii și chiar părinții acestora vor face cunoștință cu noua disciplină, vor primi informații de specialitate, vor
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
și receptat ca fiind ori prea facil, deci o pierdere de vreme, ori prea greoi, adică o supraîncărcare a programului școlar; - lecția prelegere - practicabilă la clasele liceale terminale, în condițiile unui conținut vast de informații noi, precum și a capacității de receptare sporite a elevilor; - lecția seminar - se realizează tot la clase mai mari, presupunând dezbaterea unui subiect pe baza studierii prealabile de către elevi a unor materiale; - lecția programată - concepută pe baza manualului sau textului programat sau pe baza unor programe de
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
programelor computerizate. Lecția mixtă, întâlnită cel mai frecvent în practica educativă, mai ales la clasele mici, urmărește mai multe sarcini didactice: comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Structura lecției de tip mixt este: - moment organizatoric; - verificarea conținuturilor însușite anterior; - pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoștințe; - precizarea titlului și a obiectivelor urmărite; - comunicarea/însușirea noilor cunoștințe; - fixarea și sistematizarea conținuturilor predate prin repetare și exerciții aplicative; - explicații pentru continuarea învățării acasă și pentru realizarea temei. II.2.a. Lecția de formare de priceperi și
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
principale. În fapt, arabescurile decorative ale planului superior se vor distinge cu claritate prin simpla opțiune a compozitorului de a le proiecta în registrul acut al claviaturii, fără a se impune necesitatea sublinierii lor în mod deliberat. Astfel, se urmărește receptarea discursului ca un „tot” unitar, rezultând un efect sonor integral, în care demersurile interpretului trebuie să se focalizeze în direcția soluționării acelui echilibru optim dintre claritate și o anume tentă de opacitate, acea „alchimie” sonoră ce o implică fuzionarea armonicelor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sonor substanțial rarefiat, afirmația celui de-al patrulea material tematic desfășoară o configurație pentatonică inedită do# re# mi# sol# si. La nivel interpretativ, natura texturii ipostaziate impune stabilirea unei tehnici abile de utilizare a pedalei de rezonanță, care să permită receptarea unui echilibru perfect între claritate și efectul acesteia. Astfel, sugestia sunetelor de gong din planul inferior al discursului necesită un tip de amplificare sonoră limitată (cu schimbări frecvente, care să coincidă cu valorile mai lungi de timp ale traseului melodico-ritmic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
castanietelor” întrerupe adesea fluența evoluției, prin intervenții discrete (pp Léger et lointain - lejer și îndepărtat), dar precise, care conduc la dublarea tempoului, prin modificarea spontană a indicelui valoric . La nivelul fenomenologic al percepției, aspectul discursiv al concepției compoziționale nu intenționează receptarea juxtapusă a diferitelor fragmente, ci vizează în fapt declanșarea unei „continuități” imaginative în mintea auditorului, care să prelucreze într-o manieră proprie imaginea expusă. Astfel, viziunea sonoră anterior „consumată” nu va fi o simplă informație receptată și ulterior uitată, ci
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
1 52; dezvoltare măsurile 53 62; reexpoziție - măsurile 63 - 96. La nivelul parametrului armonic, cadrul tonal de declarat inițial deține o accentuată impresie de instabilitate datorită atingerii pasagere a sunetului si și a frecventei rezonări a sunetului fa, generând astfel receptarea acestuia din urmă ca „centru gravitațional”. Indicația agogică Capricieux et léger (capricios și lejer) poartă amprenta inconfundabilă a spiritului debussyist, recunoscând opțiunea acestuia pentru utilizarea unor expresii menite să sugereze,cu prioritate, sensul calitativ al viziunii conceptuale. De asemenea, nivelul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a momentului de tranziție, de această dată într-o „rememorare” meditativă (Le double plus lent) a motivului tematic secund. Funcția sa de liant, îndeplinită la nivelul structurii macroformale a preludiului, contribuie esențial în procesul de unificare a discursului și facilitează receptarea imaginii integrale a acestuia ca un ansamblu sonor unitar și coerent. Într-un cadru tonal inedit evoluției anterioare (si major, în care centrul tonal apare evitat cu insistență, marcând o singură prezență în contextul măsurii 52), „ascultăm” vocea valurilor sugerată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
climax al secțiunii introductive indică una dintre circumstanțele consacrate ale muzicii debussyiste în care amplificării dinamice progresive (poco a poco cresc. - f ) i se asociază activarea unui nou registru de discurs (ascensiunea „în premieră” spre registrul acut), aspect ce stimulează receptarea acestui episod ca un act esențial al construcției retorice. Preocuparea pentru investirea traseului melodic cu multiple sensuri tensionale generează un caleidoscop de variații ritmice rezultat prin plasarea diferențiată a accentului în cadrul structurii metrice. Operând o detensionare a atmosferei instituite anterior
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]