5,053 matches
-
comandă militare care să permită alianței să desfășoare operațiuni de gestionare a crizelor și de menținere a păcii cu participarea țărilor partenere; - dezvoltarea unei identități de securitate și apărare europene; - adoptarea de noi forme de cooperare și dialog cu Federația Rusă și cu Ucraina; - amplificarea dialogului mediteranean; - dezvoltarea Parteneriatului pentru Pace. Politica „ușilor deschise” a fost mai clar exprimată la summit-ul N.A.T.O. de la Washington din aprilie 1999 care a conceput un plan de acțiune legat de extindere și de
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
tibetană, uigură, miao, yi, zhuang, buyi, coreeană, manciuriană, dong, yao, bai, tujia, hani, kazahă, dai, li, lisu, wa, she, gaoshan, lagu, shui, dongxiang, naxi, jingpo, kârgâză, tu, daur, mulao, qiang, bulang, sala, maonan, gelao, xibo, achang, pumi, tadjică, nu, uzbecă, rusă, owenk, de'ang, bao'an, yugur, jing, tatar, dulong, olunchun, hezhe, menba, luoba și jino și alte câteva grupuri etnice foarte mici. Populația han reprezintă aproximativ 91,5% din totalul locuitorilor Chinei. Celelalte 55 au statutul de minorități naționale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Potrivit celui de-al șaselea recensământ național efectuat în 2010, 19 minorități naționale au fiecare o populație ce numără mai puțin de 100.000 de locuitori. Acestea sunt naționalitățile tadjică, pumi, achang, nu, owenk, jing, jino, de'ang, bao'an, rusă, yugură, uzbecă, menba, olunchun, dulong, hezhe, gaoshan, luoba și tatar. Naționalitatea tadjică Etnia tadjică locuiește în principal în ținutul autonom Tashkurgan a naționalității tadjice din sudul Regiunii Autonome Xinjiang-Uigure. Conform ultimului recensământ, populația tadjică numără aproximativ 50.000 de membri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
dreptate germanilor. I-am spus pe față cât de vinovată îi găseam vorba, că barbaria noastră nu se putea compara cu a germanilor. Ei trimit iarna unde ai noștri au trimis vara, într-un ținut azi devastat prin trei armate, rusă, bulgară și germană, și unde nu se mai găsește absolut nimic. În București, până la gară pe jos, de la gară înainte până în sat, cu un singur geamantan de mână, pe când ai lor putuseră lua tot ce voiau și li se cărase
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de la Brăila, fuseseră dărâmate din temelii. Ofițerii austrieci spuneau că la Brăila sunt lupte înverșunate, de aceea au transformat Palatul de Justiție în spital. revoluția rusă În aceste momente de încercare, ca un trăsnet ne lovi știrea de[spre] revoluția rusă. Intram în haos, cine putea prezice care-i va fi rezultatul? Continuarea războiului în contra voinței Curții, împărătesei și a lui Rasputin, sau dezlănțuirea anarhiei la un popor incult și inconștient? Ziarele germane păreau furioase, fiindcă se așteptau la pacea separată
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
intrare de 2 lei. Cine proba că îi aparținea un obiect îl putea lua. Erau pendule, statui și mai ales o sumedenie de perdeluțe de vitrină. Afară de câteva covoare, tot era urât și de prost gust. Știrile de[spre] ofensiva rusă ne înviorau, speram pe cea de la Salonic și intrarea grecilor, ne dădeam seama că, de mai zăboveam și noi până în primăvara 1917, cum doream, nu am mai fi putut in tra în luptă în plină revoluție rusă. Ceea ce socoteam o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dânsul fără cenzură. Îi povestea că polonezii au refuzat constituirea regatului polon din partea Rusiei, sub auspiciile germanilor, sub rege german. Își rezervau drepturile integrale pentru victoria finală. Scurt, au refuzat, spre marea încurcătură a germanilor, care le asiguraseră în Polonia rusă școli inferioare, secundare și superioare în limba leșă, pe când la ei nu le îngăduiau să spună nici măcar rugăciunea în limba maternă. Sperau cu aceste falacioase perspective să obțină armată poloneză voluntară de 700 000 oameni. Czernin, Kühlmann și Michaelis nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de cea mai amenințătoare primejdie de la est. Am avut un noroc nespus de am intrat prea devreme în război, când Germania era încă rezistentă și ofensiva occidentală neunificată, dar tocmai la timp ca să nu rămânem pe dinafară. De începea revoluția rusă, stăteam neutri, ca grecii.]( Ediția a II-a, 1996, p. 141. ) 1916 cu victoria germanilor și ocupația noastră a fost însă mult mai dureros. Fie ca 1918 să ne răsplătească cu prisos toate durerile, mortificările, umilințele pricinuite de vrăjmaș. Să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ci mai multe averi? Ba, la începutul războiului mondial, acest om, născut și trăit în străinătate, crescut în disprețul țării care nu-i voise stăpânitori, vânduse cea mai mare parte din moșiile părintești și își cumpărase nu valori românești, ci ruse și austriece. Se văzu deci cu ele evaporate prin prăbușirea rublei și coroanei. Era ruinat. Maria Moruzi nu știa aceste lucruri. Când Olga Sturdza îi vorbi de nepoata sa Elena și o văzu gentilă, aproape copil, fu entuziasmată de această
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Banda de monetari falși e prinsă și locul e descoperit. Dar nu putem scoate dintr-înșii nici un fel de declarare. Din nefericire sunt convins că fabricatele lor se urcă la valoarea de sute de milioane și că toată moneta e rusă. Dacă am spune-o-n public, capii vor ști pe de o parte să se ferească, pe de alta creditul statului e ruinat. Este vorba ca sub aparența unor comunicări modeste și inocente, care să nu alarmeze publicul, să putem
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Piazza di Spagna, Boris vorbește tot timpul când ne aflăm împreună, poveștii vieții lui adăugându-i mereu alte și alte amănunte, când îl întreb ce tot spune în rusește din când în când, râde, înjurături, înjurături cum numai în limba rusă găsești, de asta mi-e dragă rusa! și printre înjurăturile originale din limba rusă câte ceva despre aventurile lui Boris, a stat aproape un an pe Sfântul Munte, în mănăstirea Sf. Pantelimon, mănăstire rusească, asemănătoare astăzi Vatopedului în clădiri și biserici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
când ne aflăm împreună, poveștii vieții lui adăugându-i mereu alte și alte amănunte, când îl întreb ce tot spune în rusește din când în când, râde, înjurături, înjurături cum numai în limba rusă găsești, de asta mi-e dragă rusa! și printre înjurăturile originale din limba rusă câte ceva despre aventurile lui Boris, a stat aproape un an pe Sfântul Munte, în mănăstirea Sf. Pantelimon, mănăstire rusească, asemănătoare astăzi Vatopedului în clădiri și biserici, dar eu am stat mai mult la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
la picioarele ei, Îți voi arăta Rusia, cea mai frumoasă țară din lume, dar și cea mai blestemată, alcoolul s-a înstăpânit deja pe mintea lui Boris și femeia de lângă el nu știe cum să reacționeze, Boris vorbește acum în rusă, Și eu mă ridic încercând să salvez situația, Hai să ne culcăm, Boris! Mâine ne așteaptă o zi grea, Vreau să-i vorbesc despre Rusia, se smucește el, Nu acum! și-l ridic cu efort de la picioarele ei, îl bag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă Tudor CĂlin Zarojanu - Mass Media Insider liviu Antonesei - Victimele inocente și colaterale ale unui sângeros război cu Rusia Tatiana Niculescu Bran - În Țara lui Dumnezeu Adrian Chivu - Strada Tatiana Niculescu Bran - Spovedanie la Tanacu Andrei ruse - Soni Daniela Zeca - Omar cel orb Florin irimia - O fereastră Întunecată Simona Sora - Hotel Universal Corina Sabău - Dragostea, chiar ea o. Nimigean - Mortido Doina ruști - MĂmica la două albăstrele Dan miron - Pata violetă Adina Dabija - Șaman În pregătire: Tatiana Niculescu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
la Chișinău. S. învață la Iași (probabil la Academia Domnească) și ocupă unele slujbe în cancelaria vistieriei Moldovei, apoi este funcționar în administrația rusească a Basarabiei, cavaler, din 1826, al ordinului „Sf. Ana”. Era un bun cunoscător al limbilor franceză, rusă și greacă, cu lecturi din clasici și romantici. L-a întâlnit în 1821 pe Pușkin, exilat o vreme la Chișinău. P. Svinin, unul din apropiații poetului rus V. A. Jukovski, i-a fost sfătuitor. Era prieten (și rudă) cu Alexandru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289847_a_291176]
-
al lui Sava Rachici, țărani. Își începe învățătura în satul natal, apoi frecventează cursurile Liceului „Moise Nicoară” din Arad, absolvit în 1953. Se înscrie la Institutul Pedagogic din Timișoara, după terminarea căruia devine student al Facultății de Filologie, secția limba rusă, la Universitatea din București, susținându-și licența în 1963. Bibliotecar în capitală (1963-1966), lucrează ulterior în presă, unde îndeplinește funcția de redactor al revistelor „Colocvii” (1966-1971) și „Tribuna școlii” (1971-1988). Debutează în 1952, cu poezia omagială Republică, slavă ție!, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
istoric literar. Este fiul Mariei (n. Lazăr) și al lui Dumitru Vasile, țărani, și frate cu poetul Gh. D. Vasile. Urmează școala generală în comuna natală (1945-1952), Școala Medie nr. 2 din Craiova (1952-1955) și Facultatea de Filologie, secția limba rusă, a Universității din București (1956-1961). După absolvire devine preparator la Catedra de limba și literatura rusă din cadrul Institutului de Limbi Străine, până în 1968. Ulterior, până în 1999 este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, iar din 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290448_a_291777]
-
titlul Probleme de istorie (trei ediții între 1947 și 1951). Pentru perioada 1946-1947 putem sesiza compromisul atât prin participarea la viața politică, cât și prin temele istoriografice abordate. în ultima privință distingem următoarele subiecte: teoria istoriei, critica istoriografică, relațiile româno-sovietice (ruse), accentuarea socialului și economicului, a mișcărilor sociale, prezentarea concepției marxiste (sovietice) a istoriei și a noutăților istoriografice din URSS. Teoria istoriei. A. Oțetea se hotărăște să treacă total de partea materialismului istoric. în articolul „Ce e istoria?”, el trece în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este prezentat cu precădere în recenzia amintită, ajungându-se la condamnarea istoriografiei „burgheze” române care ar fi promovat și în această privință „o adevărată falsificare a adevărului istoric”. P.P. Panaitescu merge mai departe și, după ce subliniază meritele manualelor (influența slavă/rusă în organizarea socială, în organizarea politică, în limbă și în cultură, conviețuirea îndelungată atât în nordul, cât și în sudul Dunării, relațiile de colaborare politică și comercială, dar și culturală din epoca medievală și modernă), nu se sfiește să le
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primiseră doar informații vagi în această privință, dar „s-a aflat că în țară se vor lua strânse legături și cu cercurile militare”. Interesul sovieticilor pentru legionari este evident și într-o notă din 13 ianuarie 1945: „De la poliția secretă rusă [NKVD, n.n.] se află că Luni (15.I) se va proceda la arestarea de către autoritățile românești a tuturor categoriilor de legionari cuprinși în listele secrete și după instrucțiunile secrete ale Ministerului de Interne. Rușii afirmă că aceste liste sunt incomplete
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în acea vreme, adică în 1961, se manifesta un anumit dezgheț politic în țară, începuseră legăturile cu firmele occidentale, întreprinderile industriale românești aveau nevoie de traducători. Cunoșteam franceza, cunoșteam engleza, m-am angajat la Iprochim, un institut de proiectări tehnice. Rusă n-am învățat, după cum n-a învățat-o nimeni dintre colegii mei, în decursul anilor în care a fost impus studiul acestei limbi în licee. M-am familiarizat destul de repede cu traducerile tehnice care erau extrem de bine plătite. Eram plătit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu o ierarhie clară conform cu nivelul de stăpânire a limbii ruse. Era un supraveghetor direct, nacealnik, de obicei din alte grupuri etnice, și un tolmaci, care cunoșteau limba rusă, urmând apoi masele de lucrători care, de obicei, nu cunoșteau limba rusă decât la un nivel minim sau chiar deloc. Deportații lucrau în mine, fabrici, șantiere de construcții, în păduri sau la colhoz, având de obicei o distanță considerabilă de parcurs până la locul de muncă - 6 kilometri. Cei mai puțin capabili, bolnavii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
redate mai întâi în limba română, apoi în engleză (prefața și postfața) sau în germană (studiul introductiv). Cât privește documentele, ele sunt redate în traducere românească în prima parte a lucrării, apoi în engleză (dar și un mic text în rusă), facsimilate. în scurta sa prefață, Dennis Deletant are un stil dezinvolt, sfârșitul textului fiind în maniera if history, o practică utilă ca gimnastică a minții: „Consecința postbelică în România ar fi putut fi diferită numai dacă în primăvara lui 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
n P.C.R. Vezi Revista istorică română, 1945, p. 122. Ibidem. Ibidem, p. 107. Definiția este `n uz și azi `n manualele școlare și universitare și chiar `n unele lucrări științifice românești. Ibidem, p. 110. Publicată `n 1945 la Editura Cartea Rusă, se referă la perioada 1821-1907. Revista istorică română, 1945, p. 253. Ibidem, pp. 117 și 262. Ibidem, pp. 1-16. M. Berza, „Metodă istorică și falsă erudiție”, `n Revista istorică română, 1944, pp. 96-108; A. Sacerdoțeanu - recenzie `n Hrisovul, 1946, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Administrației de Stat, dosar 65/1947, vol. II, ff. 22-34. Director general - Ștefan Nicolau. Comitetul de direcție al revistei era format din cinci directori, `ntre care și A. Oțetea. Acesta era prezent și `n consiliul de administrație al Editurii Cartea Rusă. Dintre istorici `i mai `nt`lnim pe A. Rădulescu, A. Rosetti și E. Condurachi, care s`nt membrii fondatori ai ISRS, alături de alte zeci de „intelectuali progresiști”. Din 1948 director devenea P. Constantinescu-Iași. Scarlat Callimachi i-a fost director p
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]