3,950 matches
-
continent." Va trebui să fiu atent, foarte atent, gândi Grigore Popa. Erorile cele mai grave le săvârșim în momentele de panică. Panaitescu, Valerica... Acum se odihnesc... Nu știu dacă nu-i invidiez..." "Adună-ți puterile, draga mea, ei nu mai sânt în stare de nimic. Tu ești mai puternică decât toți." Cineva râdea pe stradă. Apoi râsul depăși ferestrele și dispăru. În odaie rămase doar frigul. Cerul de plumb topit se zgâia în spatele perdelelor. Priveau consternați trupul chircit. Moartea înnobilase trăsăturile
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu mâna că termină imediat. ― Cred că am răcit, spuse Doru Matei. Mi-e îngrozitor de frig. Îi observă pe cei doi și-i salută sobru. Grigore Popa își trase mai adânc căciula peste urechi. ― Nu-i de mirare. Cred că sânt cel puțin minus 30 de grade. Domnul maior a ținut foarte mult să ne prezinte condoleanțe la cimitir. Trebuie să recunoaștem, gestul e delicat. ― Cum nu se poate mai delicat, completă sculptorul ironic. ― N-am văzut-o pe domnișoara Scurtu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sticla de coniac atunci desfăcută și continuă: Mă așteptam să diger ceva mai de soi la parastasul lui Panaitescu. În fine, merge și asta... Cel puțin sânt liniștit! ― Oricum puteați fi liniștit, domnule Matei. ― Mă îndoiesc că Panaitescu și Valerica sânt de aceeași părere, acolo... Vărsă un pic de alcool: Să le fie țărâna ușoară. Făcuseră cumpărături înainte de a se întoarce acasă. Fiecare își păzise pachetele, iar acum mâncau în hol, păstrând distanțe mari și privindu-se circumspect. Melania Lupu, la
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pe genunchi. Se descurca perfect, era evident că-i obișnuit cu mesele încropite. Isprăvi primul și făcu hârtiile ghemotoc. Respiră adânc apoi aprinse o țigară. ― Tinere! spuse Popa cu gura plină, înghiți și arătă spre scrin: Uită-te dacă mai sânt acolo... ― Asta ar mai lipsi! ― Firește că sânt îi asigură Melania Lupu. ― Îmi place să mă conving. Doru Matei lăsă țigara în scrumieră. Declanșă mecanismul ascunzătorii, scoase cele două pânze și le desfăcu. ― E în regulă? ― Mda... Pune-le la
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
în șoaptă locotenentul. Cristescu îl privi obosit: ― Bănuiesc că a fost asasinată. ― Asasinată?! ― Ca și Panaitescu. Ai ordinul de percheziție? ― Da. ― Scotocește toată casa... Deși cred că e inutil. ― De ce? Azimioară scruta uluit chipul maiorului. ― N-ai să găsești nimic. Sânt prea liniștiți. * Melania Lupu își frângea mâinile. Îl urmărea cu ochii plini de lacrimi pe Azimioară care începuse să cerceteze holul. ― Regret, doamnă... ― Îmi dau seama că nu aveți încredere în noi. Nu mă supăr deloc... Cristescu își mușcă buzele
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
a dispărut în timpul nopții. ― Tot ce e posibil. Putea părăsi locuința fără să o audă nimeni. ― Nu și fără s-o vadă cineva. ― E bizar, desigur, dar asta încă nu înseamnă că noi am omorît-o. ― Vorbiți mereu în numele tuturor... ― Nu sânt singura bănuită. Cristescu oftă. ― Stimată doamnă, Valerica Scurtu nu a plecat de acasă și, ca să fiu mai precis, nici nu intenționa s-o facă. ― Cum puteți fi atât de sigur? Maiorul făcu câțiva pași prin încăpere. Se opri zâmbind apoi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
adevăr banal. ― Poate vă amintiți alt amănunt. Din agendă lipsesc două pagini. Au fost smulse. Nu știu ce s-a întîmplat pe 1 decembrie, dar o săptămână mai târziu ― pagina din 8 care lipsește ― a murit Panaitescu. ― E o aberație! Bănuielile dumneavoastră sânt pur și simplu absurde. Vă înșelați! Bătrânul părea că se sufocă. Gesticula stângaci, fără convingere. Cristescu îl măsură lung apoi spuse: ― Aș dori din tot sufletul să mă înșel, domnule Popa. Nu-mi plac suspiciunile și, credeți-mă, de-a
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
din spatele Bisericii Albe. Așteptam pe cineva. La un moment dat, văd doi indivizi care sar gardul de la Athenee Palace și o iau la goană. Au trecut chiar prin fața mea... Mă ascultați? ― Evident, răspunse maiorul. ― Mi-am dat imediat seama că sânt niște pungași ordinari care ciupiseră niscai cosmetice, eventual vreun ceas de la hotel, mai ales că unul din ei ținea mâinile sub centură ca să nu piardă ce furase. Avizat deci asupra calității lor, i-am urmărit atent. Treburile astea îți stârnesc
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vom continua cercetările. ― Sînteți invitatul meu, aveți toată noaptea la dispoziție. În ce mă privește, peste o jumătate de oră trag obloanele, sting firma și "de ce nu dormi? au nu ești tu cu mine..." Ăilalți cred că, deja, sforăie. ― Nu sânt așa de sigur. Mă îndoiesc chiar și de visele dumneavoastră. Pariez că n-o să vă culcați! ― Să fim serioși! Crăpăm de oboseală... Vânzoleală, cimitir. Vizite peste vizite... Bașca senzații și mistere! Mai lipsește o fantomă. ― În prima noastră discuție, mi-
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
serioși! Crăpăm de oboseală... Vânzoleală, cimitir. Vizite peste vizite... Bașca senzații și mistere! Mai lipsește o fantomă. ― În prima noastră discuție, mi-ați atras atenția asupra însemnărilor pe care domnul Popa și le face într-un carnet. Ați avut dreptate. Sânt pline de învățăminte... ― Carnet? Ce carnet?! ― Jurnalul domnului Popa, mostră de răutate, mustind de venin etc. Parcă așa vă exprimați? ― Am spus eu așa ceva? ― N-ați spus? Probabil m-am înșelat. ― Sigur! Ce chestie! Râse din gît: Ca să vezi! A
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
un joc periculos, domnule Matei. Mă întreb care e miza? ― Ce înseamnă joc? Și ce înseamnă miză? Nu cunosc termenii... ― Mai reflectați. Știți ce aș face eu în locul dumneavoastră? M-aș sfătui cu Melania Lupu și domnul Popa. Adăugă zîmbind: Sânt plini de idei... Au plecat? se interesă Grigore Popa în șoaptă. Bătrâna înclină capul. Privea în gol cu mâinile inerte căzute în poală. Celălalt se apropie. ― Unde-i ticălosul? Doru Matei deschise ușa cu piciorul. Ținea în brațe o pernă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pârtii ude. Peste case coborâse un întuneric alb cu sclipiri de giuvaier. ― E ciudat, spuse Cristescu pe gânduri. Vârsta ne schimbă atât de mult, uneori uiți că ai fost copil, ai impresia că te-ai născut așa, bătrân, și totuși sânt unele fleacuri care-ți rămân adânc înrădăcinate. Clișee unde adultul dă mâna cu puștiul care trăgea la fit și tocea peste vară la teorema lui Pitagora. De când mă știu, prima ninsoare m-a scos din minți... Îmi venea să urlu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Femeie peste 60 de ani care-și așază ghetele la geam de Sf. Niculae și tot ea vâră înăuntru bomboane, mătase pentru brodat și alte prostii... ― Hm, exact asta m-a pus pe gânduri, surâse Cristescu. Ceea ce dumneavoastră considerați imbecilitate sânt poate simple refulări, excrescențe ale unei existențe neînsemnate în contradicție dramatică cu temperamentul, cu vocația Melaniei Lupu. Caută cu tot dinadinsul neobișnuitul, tânjește după ceva deosebit, își garnisește viața, așa cum aplici broderii pe o suprafață a cărei netezime te supără
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dar pentru mine un fapt e cert: cei trei colaborează, au un țel unic. Aș mai adăuga un amănunt semnificativ. Înainte de a "dispărea", Valerica Scurtu avea același țel. Era alături de ei. N-am nici un argument material în sensul ăsta, dar sânt sigur că intuiția nu mă înșală. Se pune deci întrebarea: ce anume i-a făcut complici pe cei patru împotriva lui Panaitescu, apoi pe ceilalți trei împotriva Valericăi Scurtu? ― Ce? ― Asta aș vrea și eu să știu. ― Ciudată poveste. Șantaj
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pecetluite. E altceva! O miză extrem de mare sau care, cel puțin în ochii lor, a căpătat proporții fantastice. Vâlcu își turnă încă un păhărel de vișinată. Al maiorului rămăsese aproape neatins. ― Un mobil material, șopti contabilul, literalmente, nu văd. Panaiteștii sânt oameni modești. Câștigau destul de bine, dacă ne gândim la felul în care își petreceau nopțile, dar nu tezaurizau. Sânt convins că în viața lor n-au pus mâna pe un libret de economii. Și-apoi nu pricep cum ar fi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
care-i strângea pe toți, le închidea gurile, ridica un zid. Din echipă făcuse parte și Valerica Scurtu. Acum fusese exclusă. De ce? Nu se îndoia că femeia murise. Găsiseră probabil un truc pentru a-i ascunde cadavrul. Treburile astea nu sânt niciodată simple... Încercă un bilanț și surâse amar. Concluziile erau puține și vagi. Cea mai fermă rămânea complicitatea celor trei. "Complicitate, evident, dar există o singură minte. O minte inventivă, remarcabilă." Imaginea Melaniei Lupu ― blândă, fragilă, politicoasă ― se suprapuse gândului
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
telefon. ― Cînd? ― Acum patru zile. M-a chemat ea. ― Vreun motiv special? ― Nu. Comunicăm foarte des. În realitate, îi promisesem de mult să vin la București. Am profitat de o mică vacanță. ― Cu ce vă ocupați, domnule Van der Hoph? ― Sânt bijutier. Am un magazin. ― Adresa. ― Amsterdam, Strada Mozart 23. ― Mulțumesc. L-ați cunoscut cumva și pe soțul doamnei Lupu? ― Da. Un om neinteresant. Cred că nu și-a dat niciodată seama ce fel de soție are. Cristescu începu să râdă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Dumnezeule! suspină fermecată. Ce gentilețe! N-a uitat că-i floarea mea preferată. Cristescu observă nedelicat, dar convins că-i face plăcere: ― O atenție de logodnic, aș zice. ― Într-adevăr... Știți, la 62 de ani, un anumit gen de experiențe sânt neașteptate. Și din păcate, ne impresionează mai mult decât ar trebui. ― Dacă v-am înțeles bine, domnul Van der Hoph nu este doar un prieten credincios... Melania Lupu roși ca o făclie. ― O, ba da, ba da! Eu cel puțin
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Râse ca o fetiță: Când m-a cerut prima oară în căsătorie, aveam 55 de ani. Vă dați seama, nici măcar atunci nu eram prea tânără. ― Există femei, își aminti maiorul, pentru care vârsta nu contează. ― Când nu contează, nu mai sânt femei. L-am refuzat firește, dar vă mărturisesc, nu tară oarecare strângere de inimă. ― Și totuși... ― Și totuși! Bătrâna oftă. Nu aveam dreptul să-l păcălesc. ÎI apreciez foarte mult, este un om delicat, fidel, de o mare cultură dar
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
manii. ― Și totuși evoluția sculptorului mi se pare nefirească, afirmă pe gânduri maiorul. Îl vedeam altfel... Se uită la bătrână căutând parcă răspunsul în ochii albaștri, puțin decolorați. Femeia își îndreptă cutele capotului cu un gest plin de eleganță. ― Nu sânt o desăvârșită cunoscătoare a naturii umane, domnule maior, și cred că nimeni nu ar putea face această afirmație fără să fie ridicol. Nici o clipă nu mi-a trecut prin minte că Doru își va pierde mințile. Dar poate că dumneavoastră
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
practică. Împreună cu deux-pieces-ul de lâna negru, reprezintă o toaletă ideală la vârsta ta. Perlele vor desăvârși nota de distincție... Perfect! Ai izbutit o ținută convenabilă pentru orice oră. Privi încă o dată în jur, luă sacul și paltonul și stinse lumina. ― Sânt lucruri de care te desparți pentru totdeauna, spuse în hol. Nici nu-ți vine să crezi că ai trăit aici aproape zece ani. Dacă ești sinceră, trebuie să recunoști că a fost destul de plăcut, în afară de faptul că nu erau prea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
păcălit. Începu să rîdă: Se credea foarte viclean și când te gândești... A tras singur moartea de mânecă. Băgă mâna în tainiță și scoase cele două pânze. Mângâie cu vârful degetelor grumazul alb al femeii cu evantai. ― Nu-i curios? Sânt poate două secole de când a murit și surâsul ei are încă puterea să ucidă. Hm, prea multă cianură pentru un surâs... Oftă și le făcu sul. ― Știu unde le vei ascunde, draga mea. M-am gândit mult. În umbrelă, strâns
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Presupun că e goală. Nu-i nimic. Te aștept! ― Încă ceva, spuse locotenentul. Televizorul din camera bătrânei e deschis. Ce fac? Maiorul rîse: ― Lasă-l așa și vino repede. Am primit rezultatul autopsiei Valericăi Scurtu și a lui Grigore Popa. ― Sânt tare curios. ― Ai și de ce. * Melania Lupu intră într-o croitorie. Responsabila o ajută să-și scoată paltonul și o pofti în cabina de probă. ― Cum a mers? ― Perfect. Ce îmbrac? ― Fusta maxi și scurta de blană. Nu uita pantofii
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dispus: ― Mă gândeam la alt soi de colaborare. Noi doi am putea face multe împreună. Bătrâna își țuguie buzele. ― Nu sînteți destul de inteligent pentru asta. Și-apoi, totdeauna am reușit să mă descurc singură. Dar putem rămâne prieteni... ― Perfect! Unde sânt tablourile? Melania Lupu își privi mâinile subțiri cu unghii ovale, bine lustruite. ― În alte condiții, aș fi dispusă să mergem la jumătate. Dar fiindcă dumneavoastră sînteți asasinul, nu cred că meritați mai mult de 25 la sută. Un procent onorabil
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vine să cred că ați și făcut-o. ― Nu înțeleg! ― Ați părăsit casa cu intenția de a nu vă mai întoarce vreodată. Nu știu ce sperați, nu m-ar surprinde nimic din partea dumneavoastră, nici cel mai fantezist proiect, dar în privința asta lucrurile sânt limpezi. ― Dumnezeule! Melania Lupu își rotunji ochii. Am venit în vizită la verișoara mea. Ce găsiți extraordinar? Cel mult, voi înnopta aici. ― De aceea lăsați o cămară întreagă la dispoziția motanului? Nu, stimată doamnă! Aveați de gând să dispăreți împreună cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]