5,379 matches
-
memorii ( Povestea vieții mele), un jurnal, povești, romane; 39. Nicolae Stoleriu, (1878-1916), a urmat Școala normală "Vasile Lupu" Iași, învățător, a întemeiat la Baia "Casa de Sfat și Citire", a înființat în sat o Bancă Populară,; a publicat la "Calendarul Sătenilor", "Vestitorul satelor", "Răvașul poporului", a murit în luptele din Munții Călimani; 40. Regina Elisabeta (Paula Ottilia Elisa, 1843-1916), principesă de Wied, regină a României (1881-1916); la 15 noiembrie 1869 s-a căsătorit cu domnitorul Carol I al României. Din acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Dr. Doc. Constantin Pântea, membru de onoare al Academiei de științe Agricole și Silvice, a contribuit la întemeierea și consolidarea învățământului superior agronomic la Iași. S-a născut la 26 august 1900, în comuna Perebicăuți, județul Hotin, dintr-o familie de săteni modești, de la care a moștenit blândețea sufletească, noblețea spirituală, cinstea și capacitatea de muncă plină de pasiune specifică locuitorilor mediului din care provenea. Studiile liceale le-a urmat la Bolgrad, județul Izmail, pe care le absolvă în anul 1920. Între
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
doar grădinița cu flori și stupina, situate pe marginea pârâului, un refugiu drag al adolescenței. Nu pot trece peste aceste aspecte ale satului natal fără să menționez faptul că În copilărie noroiul curgea din "pitorescul satului natal" până În Visa și sătenii au depus o muncă susținută pentru Îndepărtarea lui, anual cărând zgură din gara Copșa Mică și nisip din Visa. Abia după al II lea război s-au amenajat trotuare și s-a regularizat albia pârâului. Părinții Tată mi-a fost
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
două săptămâni, cu un program cultural de Înaltă ținută, aprobat de conducerea școlii: o conferință de 15 minute, pe care o susțineam de obicei eu, 1-2 recitări, 1-2 coruri, 1-2 scenete și chiar dansuri populare. Toate erau bine apreciate de săteni și creșteam În fața lor. Vestea manifestărilor noastre a depășit spațiul comunei; ele s-au Îmbunătățit continuu În conținut și În formă și În anii celui de-al II-lea război au fost un exemplu și un centru de atracție pentru
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
care dețineam rolul doctorului Frantz, cea mai reușită interpretare actoricească din viața mea, etc. Spectacolul s-a bucurat de un succes deosebit și a constituit Începutul unor prietenii de neuitat. Am Împrumutat de la noii-veniți portul șorturilor și În scurt timp sătenii ne-au denumit “golanii satului”, denumire pe care ne-am Însușit-o ani În șir, considerând-o sinonimă cu “intelectualii satului”. După zeci de ani, denumirea a fost dată și intelectualilor protestatari din Piața Universității din București. Să fie sinonimă
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Înfrumusețeze com. Axente Sever, prin ridicarea unui mausoleu Eroilor Neamului. Să ridice un monument patronului asociației, Prefectului erou Axente Sever, născut În această comună. Să cultive legături cât mai strânse Între intelectualii plecați de pe băncile școlii primare din comună și săteni. Să contribuie la educația morală, socială, națională, estetică și fizică a sătenilor prin ansamblul său variat de manifestări. Să sădească În sufletul sătenilor iubirea deaproapelui și simțămintele frumoase prin exercitarea virtuților creștinești și sociale; Prin ridicarea unui cămin cultural cu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
un monument patronului asociației, Prefectului erou Axente Sever, născut În această comună. Să cultive legături cât mai strânse Între intelectualii plecați de pe băncile școlii primare din comună și săteni. Să contribuie la educația morală, socială, națională, estetică și fizică a sătenilor prin ansamblul său variat de manifestări. Să sădească În sufletul sătenilor iubirea deaproapelui și simțămintele frumoase prin exercitarea virtuților creștinești și sociale; Prin ridicarea unui cămin cultural cu bibliotecă și sală de lectură să contribuie la ridicarea nivelului de cultură
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
comună. Să cultive legături cât mai strânse Între intelectualii plecați de pe băncile școlii primare din comună și săteni. Să contribuie la educația morală, socială, națională, estetică și fizică a sătenilor prin ansamblul său variat de manifestări. Să sădească În sufletul sătenilor iubirea deaproapelui și simțămintele frumoase prin exercitarea virtuților creștinești și sociale; Prin ridicarea unui cămin cultural cu bibliotecă și sală de lectură să contribuie la ridicarea nivelului de cultură al sătenilor; și altele. Ne-am propus deci un plan de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
ansamblul său variat de manifestări. Să sădească În sufletul sătenilor iubirea deaproapelui și simțămintele frumoase prin exercitarea virtuților creștinești și sociale; Prin ridicarea unui cămin cultural cu bibliotecă și sală de lectură să contribuie la ridicarea nivelului de cultură al sătenilor; și altele. Ne-am propus deci un plan de muncă și am acționat pentru transpunerea lui În fapte. N-am reușit să ridicăm un mausoleu al eroilor În piața centrală a comunei, ci o simplă piatră funerară și un cimitir
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
activ la Înființarea unităților de servicii sătești, magazine alimentare, cofetărie, frizerie și În general la bunul mers al vieții celor trei așezări rurale. Era apreciat și iubit de toată lumea pentru imparțialitatea lui. La funeraliile creștinești din 28 febr. au participat sătenii celor trei sate și masa tradițională s-a Întins pe toată ulița din fața cubicului. Am primit o ultimă dovadă a Omului de Omenie care mi-a dăruit viața și mi-a Îndrumat-o cu dragoste. Mama, mai tânără cu 8
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
un vers". Și mai departe, înfruptă-te din câte poezii poftești. Iată, câteva... Omul de pe casă Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostârci. Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pământ m-opresc! Râdeau pălăriile de el, în timp ce urca liniștit pe axa imaginară a privirii, coborând, subțiindu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a demografiei zonei (vezi Tab. 1): Nu știm în ce măsură a fost luată în calcul populația unora dintre satele incluse în periferia orașului Huși. Deși cifrele diferă, cert este că populația a crescut repede, inclusiv prin venirea străinilor și prin mutarea sătenilor la oraș (mai ales din satele Novaci și Șchiopeni). Interesant este faptul că, din cele 39 de orașe și târguri din Moldova, Huși se situa pe locul al șaselea, după Iași (6.092 de gospodării și 48.314 locuitori), Botoșani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lui Ionașcu Cehan, mare pitar, să „hotărnicească” dinspre târgul Huși moșia Broșteni, dăruită Episcopiei Huși de domnii dinainte și de Radu voievod (Radu Mihnea, 1616-1619, 1623-1626), ale cărui hotare, cu vii, mori și grădini au fost împresurate de târgoveți, iar sătenii, sărăciți, au fugit în alte locuri. La 31 decembrie 1629, domnul întărește lui Mitrofan, episcop de Huși, satul Broșteni, stabilind următoarele hotare: Lohan, Valea Popii, Crasna, casa lui Curite, Drislovăț, drumul lui Covrig, casa Robului, locul lui Drag, Vlășneasa, Chirițăști
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de la Leova, Comrat și regiunile învecinate s-au îndreptat spre orașul Huși și zona deluroasă a Fălciului. Stabilirea lor în satele Novaci, Cârligați și Murgeni este menționată și în Condica liuzilor (1803). Întâlnim, în aceeași perioadă, și fenomenul mutării unor săteni la orașe. După adoptarea legii rurale din 1864, familii de bulgari din satele Novaci, Cârligați, Grumezoaia, Șchiopeni, Plotonești, Berezeni au venit la Huși, răspândindu-se în cartierele locuite de conaționalii lor. Bulgarii veniți din sudul Rusiei, în jurul anului 1828, s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
slugi). Ei declarau în noiembrie 1842 că, din aceleași cauze, au rămas „cu totul săraci și fără nici o stare”. La începutul anului 1848, situația locuitorilor satului Odaia-Bogdana (ținutul Fălciu) ajunsese disperată. În jalba lor, adresată Vistieriei, la 8 februarie 1848, sătenii declarau că sunt forțați de zapcii să plătească întregul bir: „până acum, cât ce am mai avut am vândut și am tot întâmpinat [...] muritori de foame suntem, calici cu totul, chip de a mai plăti nu avem, agiutor nu ni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
proprietăți ale Episcopiei: Cornii - Unguri, Duda, Cotroceni și Broșteni. În procesul de dezvoltare și de extindere a târgului Huși, unele sate deveniseră mahalale ale târgului. Cu timpul, Eforia orașului a înglobat pe unii din locuitorii acestor mahalale între orășeni, iar sătenii s-au arătat bucuroși să devină târgoveți și să scape de obligațiile de boieresc. Arendașii moșiei Episcopiei continuau să considere pe locuitorii acestor sate drept clăcași cu locuri de hrană. Țăranii s-au văzut supuși astfel unei duble asupriri: din partea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
embaticari”. Pentru îmbunătățirea situației țăranilor, unii membri ai Consiliului județului Fălciu, printre care Grigorie Tulbure, propuneau în ședința din 28 septembrie 1866 ca guvernul „să vină în ajutorul locuitorilor lipsiți de pâne cu un împrumut luat din veniturile pământului”, apoi sătenii să fie obligați să execute arăturile la timp și să se înființeze „coșerile de rezervă”. Propunerile lui Grigorie Tulbure au fost respinse de membrii Consiliului. Mihail Kogălniceanu, președintele Consiliului, prezenta în mod realist situația din România: „Într-o țară ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a ținut, cu acest prilej, o înflăcărată predică-îndemn pentru Unirea Principatelor Române: „Cel ce fuge de Unire - sublinia el atunci - merge în contra ideii generale a omenirii, în contra progresului, în contra învățăturii lui Hristos”. Adresându-se țăranilor, Melchisedec spunea: „Ce voiți voi, sătenilor? Voiți să fiți robi totdeauna, sclavi în rând cu dobitoacele, să robiți brațele voastre și să vărsați sudoarea voastră? Dacă nu voiți a lăsa aceste dureri și fiilor voștri, ca moștenire, și ca ei să vă blesteme, în loc să vă pomenească
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mihail Kogălniceanu, a dat o lovitură de stat, prin care a dizolvat Adunarea Legiuitoare, potrivnică reformei agrare. La 14 august 1864, a fost adoptată legea rurală, prin care era desființată claca și dijma, un număr mare de țărani devenind proprietari. Sătenii din același ținut Fălciu telegrafiau domnitorului: „Fapta pe care Măria Voastră ați isprăvit slobozind neamul românesc din boieresc, munca silită, ce era mai rea și decât robia, este atât de mare cât nu o poate scrie niminia. Dumnezeul părinților noștri
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și gratuit. S-au înființat multe gimnazii; au fost create școli speciale: conservatoriile, școlile de belle-arte și școli de silvicultură. A pus bazele învățământului superior român prin fondarea Universității din Iași, care îi va purta numele. În Proclamația către locuitorii săteni (1864), Alexandru Ioan Cuza adresa următorul îndemn: „Înzestrați-vă satele cu așezăminte folositoare vouă și urmașilor voștri. Statorniciți mai ales, și pretutindenea, școli unde copiii voștri să dobândească cunoștințele trebuitoare, pentru a fi buni plugari și buni cetățeni”. Interes deosebit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a rechiziționa căruțe cu cai de calitate: „Căruțe în condițiunile din Circulara 13586 cu cai buni și hamuri în cea mai bună stare nu sunt în acest județ. Se află însă în câteva comune rurale căruțe numite harabagești, proprietate a sătenilor, în stare proastă, neșinuite, cu cai ordinari, hamuri de frânghie și cu care se hrănesc în loc de care cu boi. Rog deslegați-mi dacă se pot rechiziționa asemenea căruțe”. Rapoartele prefectului județului Fălciu adresate Ministerului de Interne au consemnat cantitatea de alimente
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ostașilor concentrați. Instrucțiunile date comunelor de către prefectul județului Fălciu (7 martie 1877) îndemnau pe țărani să folosească toate plugurile din comune spre a ara și semăna cu porumb ogoarele rezerviștilor, dorobanților și călărașilor. „Cunoașteți tare bine - arătau aceste instrucțiuni - că sătenii noștri obișnuiesc a da clăci de pluguri și altele pe la diferite persoane, cu atât mai vârtos vor face pentru frații lor, pentru consătenii lor, care sunt trimiși să apere cu viața lor moșia cea mare care este țara noastră, lăsându
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca aceasta, ar intra descurajarea în inima vitejilor noștri oșteni, care și-au pus piepturile lor la hotar pentru apărarea pământului și drepturilor noastre strămoșești”. „Eu nu cred - se spune în continuare în instrucțiuni - că s-ar găsă un singur sătean, din cei rămași la vetrele lor care să nu se simtă dator de a răsplăti pe apărătorii patriei, cel mai puțin, cu îngrijirea familiei și avutului lor, îndată ce de către Dv. li s-ar explica, făcându-i să înțeleagă că dacă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dacă bravii noștri ostași nu ar fi fost și nu ar fi cu pieptul lor la hotarul țării, nici ei, cei rămași în căminul lor nu s-ar putea ocupa în liniște pentru lucrările agricole, care sunt, cel puțin pentru săteni, unicul izvor de viață”. Populația României a susținut Războiul pentru Independență și prin masive donații în bani și ofrande (alimente, îmbrăcăminte etc.). Valoarea ofrandelor reprezenta mai mult de 2/3 din bugetul afectat Ministerului de Război pe anul 1877. S-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
elevilor ce vor urma regulat: la fete păpuși, la băieți bricege. Efectul fu foarte mare, dar bineînțeles cursurile nu începură decât după Paști. Germanii autorizaseră deschiderea școalei miercuri din Săptămâna Mare, fără însă a le da încălzirea, ca răzbunare pentru că sătenii refuzaseră să sărbătorească Paștele odată cu ei, pe stilul nou.]( Ediția I, 1937, pp. 141-143.) doamna rătescu - corespondența Zilele treceau, și cu atât mai lesne cu cât, aproape zilnic, aveam știri de acasă prin d-na Rătescu, soția intendentului de la Spitalul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]