7,371 matches
-
circumplexul interpersonal (Leary, Kiesler, Wigginsă cu referire la epitetele ce califică atitudinile interpersonale (evaluate prin IPC; Wiggins, 1996Ă. Se utilizează nu atât pentru diagnostic, cât pentru orientarea psihoterapiei. Din această scală a fost dezvoltat Inventory of Interpersonal Problems - Personality Disorders Scale (IIP-PD; PILKONIS et al., 1996Ă. Aceasta cuprinde 127 itemi ce măsoară probleme de relaționare distorsionată a celor cu tulburări de personalitate. Are cinci subscale. • Millon Clinical Multiaxial Inventory - III (MCMI-III; Millon et al., 1997Ă. E un chestionar cu 175 de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
I și II. Psihopatologia propusă de Millon e congruentă cu cea din DSM-IV-TR, dar la tulburările de personalitate identifică și tipurile: sadic, masochist, depresiv și negativist (pasiv-agresivă. Se identifică și trăsături nepatologice de personalitate. • Minnesota Multiphasic Personality Inventory - Personality Disorders Scale (MMPI-PD; Morey et al., 1985Ă. Din proba MMPI cu 566 de itemi a fost derivată alta mai restrânsă, astfel încât să corespundă celor 11 categorii din DSM-III. Într-o a doua fază, itemii au fost testați. Au fost reținuți 150 de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
derivată alta mai restrânsă, astfel încât să corespundă celor 11 categorii din DSM-III. Într-o a doua fază, itemii au fost testați. Au fost reținuți 150 de itemi cu răspuns „Adevărat/Fals”. Unii itemi erau comuni pentru două sau mai multe scale, astfel încât s-au construit două scale, una cu itemi ce se suprapun și alta în care aceștia nu se suprapun (MMPI-II; Colligen et al., 1994Ă. Acestea nu au fost însă coordonate cu DSM-IV-TR. • Minnesota Multiphasic Personality Inventory - Personality and Psychopathology
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
corespundă celor 11 categorii din DSM-III. Într-o a doua fază, itemii au fost testați. Au fost reținuți 150 de itemi cu răspuns „Adevărat/Fals”. Unii itemi erau comuni pentru două sau mai multe scale, astfel încât s-au construit două scale, una cu itemi ce se suprapun și alta în care aceștia nu se suprapun (MMPI-II; Colligen et al., 1994Ă. Acestea nu au fost însă coordonate cu DSM-IV-TR. • Minnesota Multiphasic Personality Inventory - Personality and Psychopathology Five Scale. Utilizând itemii din MMPI
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
s-au construit două scale, una cu itemi ce se suprapun și alta în care aceștia nu se suprapun (MMPI-II; Colligen et al., 1994Ă. Acestea nu au fost însă coordonate cu DSM-IV-TR. • Minnesota Multiphasic Personality Inventory - Personality and Psychopathology Five Scale. Utilizând itemii din MMPI, Harkenss et al. (1995Ă au dezvoltat cinci scale (PSY-5Ă pentru a facilita descrierea generală a personalității și a tulburărilor de personalitate. Două dimensiuni - emoționabilitatea pozitivă și cea negativă - au corespondent în FFM (nevroticism și extroversieă. Agresivitatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
alta în care aceștia nu se suprapun (MMPI-II; Colligen et al., 1994Ă. Acestea nu au fost însă coordonate cu DSM-IV-TR. • Minnesota Multiphasic Personality Inventory - Personality and Psychopathology Five Scale. Utilizând itemii din MMPI, Harkenss et al. (1995Ă au dezvoltat cinci scale (PSY-5Ă pentru a facilita descrierea generală a personalității și a tulburărilor de personalitate. Două dimensiuni - emoționabilitatea pozitivă și cea negativă - au corespondent în FFM (nevroticism și extroversieă. Agresivitatea, constrângerea și psihoticismul reflectă o combinare a marilor factori din FFM. La
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de itemi, reprezentând cele 94 de criterii de diagnostic al tulburărilor de personalitate din DSM-IV-TR, dar și alte simptome ale tulburărilor de personalitate, mecanisme de apărare și trăsături adaptative de personalitate. Clinicianul evaluează itemii ce vizează cazuri prototipice după o scală cu opt puncte. • Structural Analysis of Social Behavior Index Questionnaire (SASB; Benjamin, 1996Ă e focalizată nu pe tulburările de personalitate, ci pe tranzacțiile interpersonale ale persoanei care sunt distorsionate în aceste cazuri. Se bazează pe circumplexul interpersonal de tip Leary
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
auto-direcționarea, cooperativitatea și auto-transcendențaă. • Wisconsin Personality Inventory (WISPI; Klein et al., 1993Ă, e un chestionar cu 214 de itemi care dă un rezultat atât dimensional, cât și categorial, după DSM-III-R, al tulburărilor de personalitate. Fiecare item este evaluat pe o scală de la 1 la 10. Perioada evaluată se referă la ultimii cinci ani, sau mai mult. Mulți itemi abordează perspectiva interpersonală și a relațiilor obiectuale, în sensul modelului SASP a lui Benjamin. În ceea ce privește modul de construcție, numărul de itemi, structura prezentării
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
mult. Mulți itemi abordează perspectiva interpersonală și a relațiilor obiectuale, în sensul modelului SASP a lui Benjamin. În ceea ce privește modul de construcție, numărul de itemi, structura prezentării acestora, timpul necesar pentru aplicare, scorul aplicat răspunsurilor și semnificația rezultatelor există diferențe între scale. Pentru chestionare, durata de aplicare este între una și două ore, dar sunt și unele cu durată mai mare. Scorul răspunsului este mai frecvent cu două variante sau și cu trei sau patru. Pentru instrumentele de autoevaluare există un anumit
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
durata de aplicare este între una și două ore, dar sunt și unele cu durată mai mare. Scorul răspunsului este mai frecvent cu două variante sau și cu trei sau patru. Pentru instrumentele de autoevaluare există un anumit număr de scale. Câteva dintre interviuri au și variante de screening. Avantaje și dezavantaje ale instrumentelor de evaluare a tulburărilor de personalitate Privitor la avantajele și dezavantajele prezentate de diversele instrumente, dintre interviurile semistructurate nici unul nu a demonstrat o evidentă superioritate în validitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
al., 1989Ă; acesta evaluează doar prezența tulburărilor de personalitate în ansamblu, fără trimitere la categorii. O disfuncționalitate socială evidentă e prezentă la tulburările de personalitate ce ajung pentru mult timp în detenție, dar nu există instrumente specifice pentru măsurarea acesteia. Scala de evaluare a psihopatiei a lui Hare poate avea valori destul de mari și la persoane performante din societate. Efortul de evaluare standardizată a tulburărilor de personalitate este deosebit de important și ajută la reducerea arbitrarului în acest domeniu. Totuși, aplicarea o
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
unor epitete definitorii pentru atitudinile specifice și stabile ale persoanei umane. Primul a fost cel imaginat de LEARY (1957Ă. Sunt de asemenea de remarcat cele ale lui KIESLER (1986Ă respectiv HOROWITZ și colaboratorii (1988Ă. Astăzi cel mai des este utilizată scala adjectivelor interpersonale IAS = „The Interpersonal Adjective Scale” elaborată de WIGGINS în 1995. Din 1993 există și o scală de evaluare a comunicării interpersonale în cursul psihoterapiei „Impact Message Inventory” = IMI structurată de KIESLER și SCHMIDT. Aceste instrumente nu au fost
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
stabile ale persoanei umane. Primul a fost cel imaginat de LEARY (1957Ă. Sunt de asemenea de remarcat cele ale lui KIESLER (1986Ă respectiv HOROWITZ și colaboratorii (1988Ă. Astăzi cel mai des este utilizată scala adjectivelor interpersonale IAS = „The Interpersonal Adjective Scale” elaborată de WIGGINS în 1995. Din 1993 există și o scală de evaluare a comunicării interpersonale în cursul psihoterapiei „Impact Message Inventory” = IMI structurată de KIESLER și SCHMIDT. Aceste instrumente nu au fost încă extinse în studiul personalităților patologice pentru că
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1957Ă. Sunt de asemenea de remarcat cele ale lui KIESLER (1986Ă respectiv HOROWITZ și colaboratorii (1988Ă. Astăzi cel mai des este utilizată scala adjectivelor interpersonale IAS = „The Interpersonal Adjective Scale” elaborată de WIGGINS în 1995. Din 1993 există și o scală de evaluare a comunicării interpersonale în cursul psihoterapiei „Impact Message Inventory” = IMI structurată de KIESLER și SCHMIDT. Aceste instrumente nu au fost încă extinse în studiul personalităților patologice pentru că vizează - în genere - doar primii doi factori din modelul celor cinci
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
până la cele evident sadice, în care criminalul își torturează victimele (STONE, 1989Ă. Autorul pledează în consens cu toți specialiștii că psihopatul sadic nu poate avea, din motivul unui eventual diagnostic psihiatric, circumstanțe atenuante. Câteva aspecte ale listei lui STONE sunt: Scala actelor și persoanelor criminale (după STONEĂ Persoane care au ucis, dar care nu sunt criminali. Cei care au ucis pentru a se apăra și care nu prezintă psihopatie Ucigașii din gelozie, ne-psihopați, care au comis „crime pasionale” Companioni (compliciă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Corespunzător modelului celor cinci mari factori (FFMĂ, WIDIGER (WIDIGER, LYNAM, 1989Ă analizează cum psihopatul identificat prin PCL-R HARE se caracterizează printr-o redusă agreabilitate - antagonism crescut - și o redusă conștiinciozitate. Autorii trec în revistă toți cei 20 de itemi ai scalei PCL-R și îi comentează din punctul de vedere a celor 30 de fațete a scalei NEO-PI-R (COSTA & McCRAEĂ, găsind că Factorul 1, cel ce se referă la modul de a se manifesta al persoanei - e exprimat cel mai bine prin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
prin PCL-R HARE se caracterizează printr-o redusă agreabilitate - antagonism crescut - și o redusă conștiinciozitate. Autorii trec în revistă toți cei 20 de itemi ai scalei PCL-R și îi comentează din punctul de vedere a celor 30 de fațete a scalei NEO-PI-R (COSTA & McCRAEĂ, găsind că Factorul 1, cel ce se referă la modul de a se manifesta al persoanei - e exprimat cel mai bine prin antagonism, iar factorul 2, care integrează comportamentul antisocial - de antagonism și scăderea conștiinciozității. De asemenea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
școala cognitivistă au atras atenția asupra modelelor cognitive învățate în copilărie care structurează pattern-urile atitudinale față de sine, alții și a relației sine-alții, ce sunt introjectate, devenind inconștiente și conducând din umbră comportamentul. În această perspectivă, PERRIS a construit o scală a modelelor educative familiale. Teoria cognitivă a învățării sociale a lui BANDURA atenționează în această direcție. BENJAMIN analizează felul în care se structurează reprezentarea altora în sine și atitudinea selfului, față de imagoul introjectat al altora. Acesta, în cazul psihopatului poate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
va prezenta fiecare cauză în parte și va cere grupului să decidă prin vot (ridicarea mâinilor) o selecție a cauzelor celor mai importante (în clipa aceasta, informațiile care nu primesc voturi sunt șterse de pe diagramă). Fiecare membru desemnează, folosind o scală cu cinci trepte (de la 1 - cel mai important - la 5 - cel mai puțin important), gradul propriu de acord cu afirmația conform căreia evenimentul/situația respectivă este o cauză a nevoii. Pentru a lărgi percepția acestei etape, se sugerează ca moderatorul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
o tehnică de brainstorming individual, bazată pe ideea unei dezvoltări spațiale, nonlineare a ideilor pornind de la o temă centrală. Desigur că ne putem referi la dezvoltarea fenomenului printr-o înlănțuire lineară a evenimentelor care îl compun ori prin folosirea unor scale delimitate de extremele „valoare scăzută” și „valoare ridicată”. Aceste modalități sunt utile deoarece oferă posibilitatea de a înțelege complexitatea fenomenului studiat. În același timp, uneori, interacțiunea evenimentelor înăuntrul unui fenomen poate căpăta o formă circulară, pentru a demonstra modul în
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
astfel: (1) să substitui - componente, materiale, oameni; (2) să combin; (3) să adaptez - alterând, schimbând funcții, utilizând părți ale altor elemente; (4) să măresc - făcându-l enorm, mai lung, mai înalt etc.; (5) să-l modific prin creșterea sau reducerea scalei, schimbarea formei, a atributelor(cum ar fi, spre exemplu, culoarea); (6) oferirea unei alte întrebuințări; (7) eliminarea - scoaterea unor elemente, simplificarea, reducerea la elementele fundamentale/generale; (8) rearanjarea - schimbarea ordinii, schimbarea componentelor între ele, schimbarea vitezei ori a altui pattern
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
ale studiului sunt: nivelul de instrucție al subiectului, măsurat nominal pe patru categorii (fără școală și primar, gimnazial, școala profesională și liceu, postliceal și studii superioare) și apartenența etnică. Variabilele contingente au fost: nivelul de instrucție al tatălui (cu o scală identică cu nivelul de instrucție al subiectului), regiunea de rezidență (Secuime și restul Transilvaniei), tipul localității de reședință (urban și rural), genul și cohortă (patru categorii: născuți înainte de 1937, născuți între 1938 și 1950, între 1950 și 1973 și cei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
14.6 100 -6.3 8.3 0.8 -4.0 Total 15.3 21.5 44.9 18.3 100 P(χ2)<0,01 Reziduurile standardizate ale calculului lui χ2 arată că printre români sunt suprareprezentate categoriile extreme ale scalei nivelurilor de instrucție în timp ce la maghiari are o pondere semnificativ mai mare decât cea teoretică categoria absolvenților de studii gimnaziale. Sunt aceste discrepanțe rezultatul unei determinări etnice ale destinației școlare ale locuitorilor țării sau efectul altor covariante? Lectura modelelor multivariate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
spre a recunoaște importanța banilor și a locuinței pentru succesul unei căsnicii? Surprinzător, răspunsul este negativ. Atât dotarea gospodăriei cât și auto-evaluarea propriei situații materiale nu corelează semnificativ cu importanța acordată banilor sau locuinței pentru fericirea în căsnicie. Auto-poziționarea pe scala sărac-bogat corelează pozitiv cu respingerea pretendenților din familii foarte sărace: cei care se consideră mai bogați au o probabilitate mai mare de a răspunde „sigur nu”. Totuși, dotarea gospodăriei nu corelează. Indicatorii de situație materială sunt mai puternic asociați cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nou, tehnologii și contacte dezvoltate în străinătate împreună cu un efect pozitiv asupra dezvoltării. În acest fel putem să facem o distincție între entrepreneurial drain (antreprenoriatul forței de muncă înalt calificate) și entrepreneurial circulation (circulația antreprenorială). Există o variație considerabilă pe scala activităților de afaceri create de antreprenoriatul migranților străini. Nu toți migranții antreprenori operează la scară economică precum Rockefellers, Rothschild sau Soros. Există o abundență a lor la nivelul afacerilor de familie sau firmelor mici. Un exemplu tipic este cel al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]