6,135 matches
-
acesta este un gest cît se poate de banal săvîrșit de cel care o curăță și are grijă de ea, proprietarul-"stăpîn". O altă interpretare posibilă ține de un scenariu social. Rolul de "stăpîn" transformă statutul "eu"-lui fie în sclav, fie în animal de companie. J.-C. Gateau relatează că, după spusele obișnuiților lui Cendrars, ar fi vorba de o cățelușă (1994: 73). În acest caz, prin prozopopee hipocoristică, stăpînul însuși atribuie animalului femelă întrebarea pe care o (re)formulează
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
negativă a colonizărilor, adică a subjugării politice și economice. Dacă Celălalt nu ar fi fost redus la starea de copil care trebuie asistat, la starea de vestigiu primitiv al unei epoci arhaice a originilor umanității, sau la situația juridică de sclav, ar fi putut fi recunoscute în producțiile sale fapte de cultură, în cutumele sale reguli, în superstițiile sale o religie, în maniera sa de a fi expresia filosofiei sale de om și locul omului în lume. Este suficientă o călătorie
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
au organizat în procesiuni. Copiii din Germania, conduși de Nicolas de Köln, au coborât spre Alpi pentru a ajunge în Italia și a se îmbarca. Au sfârșit însă tragic, iar francezii, în cea mai mare parte, au fost vânduți ca sclavi în Tunisia și Egipt. Politica papalității a menținut însă ca obiectiv prioritar continuarea cruciadelor. În anul 1251, Papa Inocențiu III lansează la conciliul de la Lateran reluarea "războiului sfânt", trădat de conducătorii celei de-a patra cruciade. În perioada 1228-1229, cea
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
un prieten de-al lui vorbea urât, la grămadă, despre națiunea română, nu-i mai răspundea la „Bună ziua!”, nu-l mai saluta niciodată... Ce-i cu noi? - Avem prețioasa libertate de mișcare și dreptul de a alege. Nu suntem nici sclavi, nici șerbi... Evreii au fost mii de ani ”evrei de pretutindeni” rămânând evrei în esență. Și, când le-a venit timpul, au renăscut statul Israel din propria cenușă. De ce noi am fi mai răi? Românilor basarabenii le vine acum rândul
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pix «A primit de la popor înapoi ce le-a făcut el oamenilor. De exemplu, a introdus vârful pixului în uterul femeilor sau a exercitat tortura prin electrocutare asupra oamenilor, pentru ca aceștia să scoată aurul ascuns. În ultima vreme, a fost sclavul aurului...» (Traducere din ziarul Szekely ujsag, 1991). Se judecă dosarul 1775/1998 la Tribunalul Municipiului București. Aici, Filip Orban Daniela e condamnată la 4 ani de închisoare, Hejja Dezideriu și Paisz Octavian primesc tot câte patru ani, iar Konrad e
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a meritelor. În Grecia, se știe, jocurile erau rezervate oamenilor liberi și victoria, se spune, nu avea alt sens decât revelarea forței divine care făcea la rândul ei cel mai bun atlet. În Roma, pentru divertisment, se băteau învinșii și sclavii. În Franța de altădată, petrecerea timpului aristocratic nu se amesteca niciodată cu jocurile populare. Se vede uneori că se întâlnesc, dar niciodată nu se confundă. Sprinterul sau maratonistul timpurilor moderne nu este deloc descendentul direct running footman, acești valeți care
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pe cealaltă și ambele să știe unde se află linia care delimitează puterea 180 pe care o exercită una asupra alteia. Forma extremă sub care se prezintă puterea unei persoane asupra alteia este dreptul în virtutea căruia, în trecut, proprietarii dețineau sclavi. E adevărat că sclavul nu era decît o persoană redusă la statutul de obiect. Nu exista un contract între stăpîn și sclav, iar dreptul de proprietate se exercita asupra celui din urmă ca și asupra celorlalte bunuri 181. Sclavii erau
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să știe unde se află linia care delimitează puterea 180 pe care o exercită una asupra alteia. Forma extremă sub care se prezintă puterea unei persoane asupra alteia este dreptul în virtutea căruia, în trecut, proprietarii dețineau sclavi. E adevărat că sclavul nu era decît o persoană redusă la statutul de obiect. Nu exista un contract între stăpîn și sclav, iar dreptul de proprietate se exercita asupra celui din urmă ca și asupra celorlalte bunuri 181. Sclavii erau totuși oameni care, spre deosebire de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
extremă sub care se prezintă puterea unei persoane asupra alteia este dreptul în virtutea căruia, în trecut, proprietarii dețineau sclavi. E adevărat că sclavul nu era decît o persoană redusă la statutul de obiect. Nu exista un contract între stăpîn și sclav, iar dreptul de proprietate se exercita asupra celui din urmă ca și asupra celorlalte bunuri 181. Sclavii erau totuși oameni care, spre deosebire de obiecte, puteau prejudicia drepturile stăpînilor, reclamîndu-și libertatea prin documente false, fugind sau sinucigîndu-se. De aceea sclavul avea un
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
dețineau sclavi. E adevărat că sclavul nu era decît o persoană redusă la statutul de obiect. Nu exista un contract între stăpîn și sclav, iar dreptul de proprietate se exercita asupra celui din urmă ca și asupra celorlalte bunuri 181. Sclavii erau totuși oameni care, spre deosebire de obiecte, puteau prejudicia drepturile stăpînilor, reclamîndu-și libertatea prin documente false, fugind sau sinucigîndu-se. De aceea sclavul avea un statut juridic care nu prevedea decît obligații și nici un drept. Or, în casele antice, locurile rezervate sclavilor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
stăpîn și sclav, iar dreptul de proprietate se exercita asupra celui din urmă ca și asupra celorlalte bunuri 181. Sclavii erau totuși oameni care, spre deosebire de obiecte, puteau prejudicia drepturile stăpînilor, reclamîndu-și libertatea prin documente false, fugind sau sinucigîndu-se. De aceea sclavul avea un statut juridic care nu prevedea decît obligații și nici un drept. Or, în casele antice, locurile rezervate sclavilor, camerele în care aveau voie să intre cînd primeau o poruncă și separarea celor două părți ale spațiului erau suficiente pentru
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Sclavii erau totuși oameni care, spre deosebire de obiecte, puteau prejudicia drepturile stăpînilor, reclamîndu-și libertatea prin documente false, fugind sau sinucigîndu-se. De aceea sclavul avea un statut juridic care nu prevedea decît obligații și nici un drept. Or, în casele antice, locurile rezervate sclavilor, camerele în care aveau voie să intre cînd primeau o poruncă și separarea celor două părți ale spațiului erau suficiente pentru a perpetua, în mintea stăpînilor și a sclavilor, imaginea drepturilor nelimitate ale primilor asupra celor din urmă. Departe de
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
decît obligații și nici un drept. Or, în casele antice, locurile rezervate sclavilor, camerele în care aveau voie să intre cînd primeau o poruncă și separarea celor două părți ale spațiului erau suficiente pentru a perpetua, în mintea stăpînilor și a sclavilor, imaginea drepturilor nelimitate ale primilor asupra celor din urmă. Departe de ochii stăpînului, sclavul putea să-și uite condiția servilă. Cînd intra într-una dintre încăperile în care locuia stăpînul, își relua conștiința de sclav. Ca și cum, pășind peste prag, ar
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care aveau voie să intre cînd primeau o poruncă și separarea celor două părți ale spațiului erau suficiente pentru a perpetua, în mintea stăpînilor și a sclavilor, imaginea drepturilor nelimitate ale primilor asupra celor din urmă. Departe de ochii stăpînului, sclavul putea să-și uite condiția servilă. Cînd intra într-una dintre încăperile în care locuia stăpînul, își relua conștiința de sclav. Ca și cum, pășind peste prag, ar fi fost transportat într-o parte a spațiului unde (se conserva material) se conserva
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în mintea stăpînilor și a sclavilor, imaginea drepturilor nelimitate ale primilor asupra celor din urmă. Departe de ochii stăpînului, sclavul putea să-și uite condiția servilă. Cînd intra într-una dintre încăperile în care locuia stăpînul, își relua conștiința de sclav. Ca și cum, pășind peste prag, ar fi fost transportat într-o parte a spațiului unde (se conserva material) se conserva amintirea raportului de dependență față de stăpîn. Nu mai există în prezent sclavagism, nici iobăgie, nici distincții de ordine sau stări, nobilime
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
astfel definit. Cu alte cuvinte, există tot atîtea moduri de reprezentare a spațiului cîte grupuri. Atenția se poate fixa pe limitele proprietăților, pe drepturile legate de diferitele porțiuni de sol, se poate distinge între locurile ocupate de stăpîni și de sclavi, de suzerani și de vasali, de nobili și de plebe, de creditori și de debitorii lor, precum și între zonele active și pasive, de unde se propagă sau asupra cărora se exercită drepturile acordate sau retrase persoanei. Ne putem gîndi, de asemenea
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
constitui axa centrală a concluziei cărții, ca și a concluziei operei. Cheia se află în primele patru pagini manuscrise ale Memoriei colective, adăugate mai tîrziu ca o nouă introducere, prin mitul singurătății la Londra. Acest mit este analog celui al sclavului amnezic din Cadrele. Dacă în Cadrele sociale era vorba despre o memorie a faptelor, în Memoria colectivă este vorba despre o memorie a valorilor, a acelor valori care permit păstrarea între-gii "lumi a memoriei", după o expresie a lui Halbwachs
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
actuală, bogăția constă, în mare parte, în averile din bănci, depozite și împrumuturi 180 (V177) (care delimitează) drepturile, adică puterea de a acționa în spațiu 181 (V178) adică societatea consacra o stare de fapt în care anumiți stăpîni posedau anumiți sclavi 182 (V179) (uitat) condiția 183 (V180) și cu o asemenea intensitate... 184 (V181) sub un regim industrial și comercial, cînd progresele tehnice (sînt rapide) bulversează condițiile de producție 185 (V182) ar fi aflat (descoperit) singuri 186 (V183) ei nu pot
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
provizii, cum se spune în familie. Iată cum se merge după marile provizii 88. ▪ 1.3. În fragmentul de mai sus, extras din E. Labiche, analizați trecerea de la "tu" la "dumneavoastră" și de la "dumneavoastră" la "tu". 1.4. În Insula sclavilor de Marivaux (1725), sclavii iau locul stăpânilor, iar stăpânii pe cel al sclavilor. Identificați locutorii care se adresează unii altora cu tu și locutorii care își vorbesc cu "dumneavoastră", în diferitele etape ale piesei, încercând să extrageți principiile care stau
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
88. ▪ 1.3. În fragmentul de mai sus, extras din E. Labiche, analizați trecerea de la "tu" la "dumneavoastră" și de la "dumneavoastră" la "tu". 1.4. În Insula sclavilor de Marivaux (1725), sclavii iau locul stăpânilor, iar stăpânii pe cel al sclavilor. Identificați locutorii care se adresează unii altora cu tu și locutorii care își vorbesc cu "dumneavoastră", în diferitele etape ale piesei, încercând să extrageți principiile care stau la baza acestor întrebuințări. Acest lucru vă va facilita analiza semnificației comediei. ▪ 1
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mersul, ținuta, gesturile diferitelor personaje pe care le interpreta; era rând pe rând furios, potolit, trufaș, rinjit. Când [imită] o fată care [plînge], și [face] asta cu toată grația afectată, când [devine] preot, rege, tiran, amenința, poruncea, [se mânie], [este] sclav, [se supune], [se potolește], [deznădăjduiește], [jelește], [rîde]; păstrând totdeauna tonul, măsura, sensul cuvintelor și caracterul ariei. Șahiștii își lăsară jocurile și se strânseră în jurul lui; trecătorii, atrași de zarvă, se îngrămădeau la ferestrele cafenelei. Rîdeau toți de se cutremurau pereții
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
exterminat pe cele din America, au trebuit să reducă la sclavie pe cele din Africa, pentru a se folosi de ele la desțelenirea atâtor pământuri. Zahărul ar fi prea scump, dacă planta care îl produce nu ar fi cultivată cu sclavi. Cei despre care este vorba sunt negri din cap până în picioare, iar nasul le este atât de turtit, încât îți este aproape imposibil să-i compătimești [...]160. În scrisorile de la 4 la 10 din Provincialele lui Pascal, întregul dispozitiv enunțiativ
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
taină, fără zestre, deoarece părinții ei se împotriviseră deoarece soțul nu era om de rang. Domnul de la Tour își lăsă soția pe insulă, la Port-Louis, și plecă mai departe spre Madagascar, cu speranța că va reuși să cumpere acolo câțiva sclavi negri și că se va întoarce cât de curând ca să-și formeze un cămin. Debarcă în Madagascar tocmai în preajma anotimpului ploios, care începe cam pe la jumătatea lunii octombrie; și, în scurtă vreme după sosirea lui, se prăpădi răpus de ciumă
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
o biată moralistă de virtute ne cheamă, ci la deplina libertate, la condiția de onoare. Și totodată, cum zice Fericitul Augustin, răpindu-ne îngrijorării căreia îi cedase Marta, ne duce la Bucurie. ("Marta trebăluia, iar Maria benchetuia"). De la condiția de sclav trecem la aceea de om liber. De la trudă și agitație la liniște și ospăț. La onoare ne invită creștinismul, nu la onoarea de comandă și ceremonie, ci la neînfricata asumare a calității de om înzestrat cu duh divin. Nobless oblige
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
orice riscuri. Alții însă au ales calea mai ușoară, dar mai umilitoare. Au cedat, au stat cocoșați în fața Securității. Și o spune clar monahul Nicolae: "O singură cedare este suficientă pentru a-l inocula și din acea clipă el rămâne sclav virtual". VII.5. Notele, suport pentru o reconstituire biografică? În secțiunea Ce înseamnă cu adevărat era suspiciunii, George Ardeleanu scrie: "Iată de ce n-am fi de acord cu dl. Stelian Tănase, în opinia căruia astfel de note informative, zilnice, ar
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]