4,515 matches
-
de nisipuri apar în Oltenia, Câmpia Vestică, lunca Dunării, litoralul Mării Negre. Pe nisip se dezvoltă un relief, în general instabil, cu linii șterse sau estompate, forme plate, cu pante mult reduse. Unde există nisipuri pure și deci permeabile, apar văi seci, care numai în cazul căderii de precipitații atmosferice foarte bogate, prezintă apa în albiile lor. Dacă fundul văilor atinge, datorită adâncirii râurilor o rocă impermeabilă atunci reținerea apei în albii este de durată sau chiar permanentă. În profil transversal văile
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
terase înguste (defileul Dunării, Oltului). Canioanele sunt văi adânci, cu versanți terasați cu umeri litologici sau trepte structurale (canionul Colorado). Cursurile alohtone ca și cele autohtone, când traversează o zonă carstică, pot pierde parțial sau integral apa; iau naștere văile seci sau aproape seci - sohodolurile. Pe ele, de regulă apa se scurge numai în timpul averselor sau al topirii zăpezilor (exemplu: văile Sohodol - afluent al Tismanei, Runcu - Oltenia de nord; Roșia - Munții Apuseni). De asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbușiri pot
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Dunării, Oltului). Canioanele sunt văi adânci, cu versanți terasați cu umeri litologici sau trepte structurale (canionul Colorado). Cursurile alohtone ca și cele autohtone, când traversează o zonă carstică, pot pierde parțial sau integral apa; iau naștere văile seci sau aproape seci - sohodolurile. Pe ele, de regulă apa se scurge numai în timpul averselor sau al topirii zăpezilor (exemplu: văile Sohodol - afluent al Tismanei, Runcu - Oltenia de nord; Roșia - Munții Apuseni). De asemenea în cazul formarii cheilor prin prăbușiri pot rămâne poduri naturale
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
numește Cotul Florești; câmpia este reprezentată prin Șesul Burlei, teren folosit pentru pășune și fânețe, des inundat primăvara; satul Blândești a aparținut din punct de vedere administrativ până in 1864 Ocolului Târgului, Ținutul Botoșani; din 1864 și până spre sfârșitul sec XIX a aparținut de comuna Gorbănești, ca apoi până în anul 1926 să aparțină de comuna Vânători; în 1926 s-a înființat comuna Blândești, care a ființat astfel până în anul 1968. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Blândești se ridică
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
Jos, Alsósebes (magh. ), Unterschebesch. Satul Ruștior, precum și satele Sebiș și Lunca erau sate iobăgești, în cursul istoriei ele au aparținut mai multor familii nobile. Satul Șieut a avut o altă cale de dezvoltare, aici, sașii s-au menținut până la sfârșitul sec. XVII. Populația săsească în mare parte a fost omorâtă și dispersată de trupele generalului Basta, la începultul sec.XVII. Ultimul preot sas G. Schuller, a părăsit satul distrus de invazia turcă, în anul 1661 și a trecut la Dumitrița. Existența
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
au aparținut mai multor familii nobile. Satul Șieut a avut o altă cale de dezvoltare, aici, sașii s-au menținut până la sfârșitul sec. XVII. Populația săsească în mare parte a fost omorâtă și dispersată de trupele generalului Basta, la începultul sec.XVII. Ultimul preot sas G. Schuller, a părăsit satul distrus de invazia turcă, în anul 1661 și a trecut la Dumitrița. Existența îndelungată a sașilor n-a lăsat nici o urmă în toponomia actuală a satului, ceea ce denotă că sașii au
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
și Prislopu Frumuselii, cu Munții: Lespedea sau Bătrână, Dosu Stanigii, Obârșia Strâmbii, Barloaia, Muncelu cu Fata și Dosu, Dialu, apoi Oprisasca cu Fata și Dosu. 16. Ridu Secătura lui Traian, cu: Preluca Ursului, Dialu Bătrân, Valia, Fata și Dosu Văii Seci, Șesurile, Stana Lucoaie, Izvorul Barlii. 17. Ridu Rebra: Sforacele, Isvoru Negrii cu Picioru, Isvoru Alecsii, Rebrisoara cea Mică și Saca (acestea sunt două parae de munte care curg în apă Rebra). 18. Ridu Musinoaele: Picioru Negru, Picioru Casoaei*, Lunca și
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
Telciu, cu lemne de foc și fan pentru toata iarnă. Copiii telcisorenilor merg la școală în Gură Poienii, unde există școala generală de 8 clase (a fost de 10 clase până în 1990). Există școală de 4 clase și în Valea Seaca, a fost până în 1990 și în Valea Lustii (4 clase). Deoarece Comună Telciu este așa de mare, cu 6386 locuitori în 2003, cu 2257 numere de casă și cu o întindere vastă de la Tibles până la Bătrână, Valea Fiadului având 15
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
7 km, Valea Telcisorului având 15 km, putem spune că de la ultima casă de pe Fiad și până la ultima casă de pe Telcisor sunt 37 km, fără să mai punem pe cei ce locuiesc pe Rebra, la încă 10 km din Valea Seaca. În prezent, Comuna Telciu are în componență să 4 sate: Telciu, Telcisor, Bichigiu și Fiad. La recensământul din 2002, sătul Telcisor, avea o populație de 1151 locuitori. Școala din Gură Poienii, Telcisor s-a înființat în anul 1949-1950 inchiriindu-se
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
conducerea învățătorului Paramon Anuta. Școala se gaseste într-o locuința particulară. Din 1974 aici s-a înființat și Grădiniță de copii iar prima educatoare a fost Ana Bulz- suplinitoare. În anul 1951 a fost înființată o școală și în Valea Seaca dar din lipsă efectivului de copii în cele din urmă s-a desființat. Ideea înființării unei biserici și în satul Telcisor a apărut în anul 1964, cănd credincioșii întocmesc un memoriu pentru înființarea Parohiei Telcisor. La 20 martie 1965, organele
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
și pe suprafețe mici, porumbul, grâul, orzul, legumele, pomii fructiferi. Despre localitatea Leșu se pomenește pentru prima dată, după cum afirma profesorul Anton Coșbuc, unul din fiii de seamă ai acestei așezări, în studiul său intitulat " Obârșia satului Leșu", la începutul sec. al XVII-lea. Este vorba despre catastifele de dare ale orașului Bistrița pe anul 1603, în care găsim consemnat și numele satului Leșu. Au existat în decursul timpului și alte puncte de vedere cu privire la vechimea satului Leșu. Astfel, preotul Anton
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
mici. Suprafața rezervației este alcătuită din arboret tânăr. La marginea rezervației de tisă, pe izlazul Bolohani se găsește un exemplar de ienupăr care a fost schilodit de ciobani prin tăiere. Izolat, în pădure se mai află câteva exemplare de stejar sec. În prezent, în comuna Tudora funcționează trei școli cu 6 localuri amenajate corespunzător cerințelor actuale ale învățământului modern, cu 3 laboratoare de fizică și chimie, 2 laboratoare de informatică, 9 cabinete, 1 atelier de tricotaje, 1 atelier de tâmplărie, 1
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
timpuriu, avea un turn vestic și cor poligonal. În 1495 biserica a fost fortificată, ocazie cu care turnului i s-a adăugat un cat de apărare din lemn, iar bisericii corul și nava. În cursul lucrărilor de restaurare de la începutul sec. al XIX-lea au fost demolate bolțile bisericii, care se aflau în pericol de prăbușire, dar turnul a fost păstrat în forma sa medievală. Zidul de incintă a fost prevăzut inițial cu trei turnuri de apărare, din care două se
Meșendorf, Brașov () [Corola-website/Science/300954_a_302283]
-
și-au ridicat, pe locul celei vechi, o biserică de piatră acoperită cu șindrila și care avea hramul "Înălțarea Domnului". În vremea aceea slujeau Pr. Gheorghe Radovici care era și duhovnic, fiind mai bătrân, si Pr. Gheorghe Bogdanovici. La începutul sec. al XX-lea, la 15 mai 1912, credincioșii din Purcăreni încep lucrările la actuala biseirca, nu se cunosc motivele, si la 13 august 1913 este terminată construcția. Cea de a treia biserică a fost construită, cu binecuvanratea Mitropolitului Ardealului Ioan
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
care este înnorat, nu-și va vedea umbra și nu va mai intra în bârlog deoarece va începe primăvara. Tot în luna februarie la „sfinți”, dacă bate vântul dinspre răsărit va fi un an sărac, secetos, cu vânturi reci și seci de la răsărit. Dacă în aceeași zi bate vântul de la apus, va fi un an bogat(Floarea Bolojan). In ultima săptămână din „câșlegi”, numită săptămâna albă, bătrânii mâncau numai lapte și brânză. La „lăsatul secului” se organizează „hidede”. In prima săptămână
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sărac, secetos, cu vânturi reci și seci de la răsărit. Dacă în aceeași zi bate vântul de la apus, va fi un an bogat(Floarea Bolojan). In ultima săptămână din „câșlegi”, numită săptămâna albă, bătrânii mâncau numai lapte și brânză. La „lăsatul secului” se organizează „hidede”. In prima săptămână din postul Paștelor, este Sântoaderul. In ajun se face curățenie generală în gospodărie, aruncându-se „gozul” spre apus. Fetele își spală capul cu flori de corn, să le crească părul frumos. Taie puțin din
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de mesteacăn și se pune în grajd, aproape de intrare, zicându-se: ,Așe și ptiarî relili di la grajd, cum ptieri mustu dân mesteacăn“. Se dau apoi oile în „cotare”, constituindu-se turmele care vor fi păzite de păstori până la lăsatul secului de toamnă. Bătrânii spun că înainte Sânjeorjul era cunoscut ca sărbătoarea slugilor, deoarece acum se angajau copiii ca slugi pe simbrie, pentru un an de zile, la cei înstăriți. Simbria consta în câteva „rânduri” de haine pentru vară și iarnă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
a tăiat coasa glasul. Oamenii cred că din acest moment această pasăre se transformă în uliu.( Ioan Brândaș) La Sânpetru, dacă tună, nu vor fi în acel an nuci și alune, deoarece tunetul le-a stins rodul și vor cădea seci. In ziua de Sf.Ilie nu se lucrează la fân ca să nu se răzbune Ilie care umblă pe cer cu carul de foc. La această dată trebuie să fie gata ,făcut” fânul. Cu Schimbarea la față, se face trecerea la
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Jos are în vecinătate următoarele sate: Ucea de Sus în sud, Corbi în est, Arpașul de Jos în vest și Feldioara în Nord. Prin Ucea de Jos trece râul Olt, râul Ucea și alte cursuri de apa: Corbul Vistei, Corbul Sec, Racoviță, Corșor. Satul Ucea de Jos dispune de alimentare cu apă potabilă, gaze naturale, energie electrică și telecomunicații (telefon, internet, tv) prin conexiuni fixe (cablu) și mobile. Satul Ucea de Jos este situat în Țara Făgărașului pe șoseaua națională Brașov-Făgăraș-Sibiu
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
magistrul lor, Marcel împreună cu nobilul Osvald din Calnic la satul Feldioara, unde aceștia au convocat vecinii și megieșii, de jur împrejur și în prezența lor s-a constatat hotarele „după semnele vechi și adevărate"). Satul este atestat încă de la începutul sec. al XIII-lea sub numele oficial unguresc de Főldoar, ceea ce înseamnă în românește teren fortificat, (de la ruinele castrului român din apropiere), păstrându-și această numire până la Marea Unire a Transilvaniei cu Regatul României din 1 Decembrie 1918, când i s-
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
cca 30 km. nord de orașul Roșiori de Vede. Comunele din imediata apropiere: Siliștea-Gumești (localitatea natală a lui Marin Preda) la est, Dobrotești la sud, Mirosi (satul Surdulești) la nord. Localitatea este străbătuta de pârâul Burdea, care în perioadele secetoase seaca aproape complet, dar care în perioadele cu multe ploi se revarsă, devenind un adevărat rău. Numele satului este pomenit într-un document sârbesc din sec. al XIII-lea, în care este menționat cneazul Balacico din Balaci. Localnicii se mândresc cu
Comuna Balaci, Teleorman () [Corola-website/Science/301783_a_303112]
-
pe dealul unde în prezent se află cimitirul. Pe locul unde era altarul a fost așezată o cruce. În sec. al XIX-lea este amintit preotul dascăl Vasile Vaida, iar înspre anii 1900, bătrânii vorbeau de preotul Ungur Ioan. Începutul sec. al XX-lea îl găsește ca paroh pe preotul Dragoș, care, în anul 1900, zidește actuala casă parohială, care este cel mai vechi edificiu din sat. In 1908, potrivit Schiței monografice a Sălagiului, Criștelecul avea "132 fumuri cu 778 suflete
Criștelec, Sălaj () [Corola-website/Science/301789_a_303118]
-
Luminișul, 1966 Luminișu. Localitatea poartă numele de "Luminișu" din anul 1964, nume posibil datorat faptului că satul este așezat într-o zonă înconjurată de păduri și livezi. Localnicii folosesc des vechea denumire a satuluiSăcătura. Denumirea de "Săcătura" provine de la cuvântul "seci", "secătura", referire la o porțiune de pădure tăiată sau uscată. Datorită faptului că zona era înpădurită, primi locuitori ai satului foloseau o tehnică prin care curățau scoarță copacilor care în timp se uscau și apoi erau tăiați iar locurile rămase
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
în grai local satul continuă să fie numit Fogădauă sau Vașcapău. Conform datelor recensământului din 1930 localitatea Vașcapău număra 448 locuitori, dintre care 419 ortodocși, 14 mozaici, 13 reformați, 1 greco-catolic și 1 romano-catolic. Școala confesională este semnalată la începutul sec. al XIX -lea. Primul preot și învățător cunoscut era Ioan Curea, 1866 - 1876, după care a urmat până în anul 1909, dascălul Ioan Pop. Puținii elevi ce frecventau școala, învățau în casele unor localnici, care aveau cel puțin o cameră mai
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Năvodari este un sat în comuna Seaca din județul Teleorman, Muntenia, România. Până în anul 1965, localitatea s-a numit Cioara si a fost comună de sine stătătoare. Satul Năvodari din comuna Seaca, este situat la nord de Dunăre la aproximativ 5 - 6 km, și la răsărit de
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]