7,439 matches
-
neofitul (neinițiatul), care nu „vede“ esența dincolo de coaja aparenței (bătrâna care îi cere un bănuț, calul răpciugos). HarapAlb este eroul supus inițierii, ajungând treptat să acționeze nu la îndemnul calului sau al Sfintei Duminici, ci din imbold interior (după ce se sfătuiește cu gândul). Ultima ipostază, cea a prințului ce va deveni împărat, a inițiatului ilustrează, doar în secvențele finale, arhetipul eroului din basmele populare. ÎNCHEIERE Sintetizând, se poate afirma că Povestea lui HarapAlb ilustrează caracteristicile basmului cult, reprezentând în același timp
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pe la ora 3 acasă foarte obosit, mâncam, fumam o țigară, și pe urmă, îmi luasem obiceiul să mă duc so văd la magazin. Era întotdeauna de la 9 la 1 acolo și de la 3 la 7... Se ocupa foarte serios, își sfătuia clienții în alegere, lăsând fetele să se ocupe numai de mărunțișuri... Studia modelele noi în revistele străine de artă, discuta cu maestrul pe carel aduseseră de la Berlin despre modificări și materiale... Ajunsese foarte pricepută... Când se mira cineva că o
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de a răsturna guvernul dr. Petru Groza. La 10 august 1945, D. L. Steward, împuternicit al Foreign Office-ului pentru probleme europene, scria că "americanii au intervenit prompt în afacerile interne ale României"122. Ministrul de Externe de la Londra l-a sfătuit pe reprezentantul său la București, Le Rougetel, să nu ofere nici un sprijin acțiunilor americane 123. În timpul Conferinței de Pace de la Paris, delegația Bucureștilor a constatat o atmosferă încinsă, datorată numeroaselor divergențe între învinși și învingători, ca și între țările mici
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au impresionat și pe Mihai Antonescu, viceprim-ministrul și ministrul de Externe român 140. România era conștientă că Occidentul și în special Statele Unite priveau implicarea Bucureștiului în război ca fiind accidentală. Roosevelt arătase aceasta, cu siguranță, în ianuarie 1942. El îl sfătuise pe Cordell Hull ca în loc să răspundă declarațiilor de război ale Ungariei, României, Bulgariei și Siamului printr-o declarație similară, să informeze, mai curînd, printr-o scrisoare, Comitetul pentru Afaceri Externe al Camerei Reprezentanților și Comitetul pentru Relații Externe al Senatului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din Comisia Aliată de Control, din București. Pe Truman îl înfuria modul în care erau tratați americanii. Prima sa reacție a fost aceea de a-și retrage toți reprezentanții din România. Însă Joseph Grew, secretarul de stat interimar, l-a sfătuit să n-o facă, argumentînd prin faptul că procedînd astfel, America și-ar fi pierdut și puțina influență pe care o mai avea235. Dîndu-și seama că noul președinte părea dispus să promoveze o politică mai agresivă în relațiile cu România
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să abdice 276. Pe 16 august, Mihai, care, culmea ironiei, tocmai fusese decorat de către Stalin cu Ordinul Victoriei,277 s-a întîlnit cu reprezentanții celor patru partide, pentru a pune la punct lovitura de stat. Toți, cu excepția comuniștilor, l-au sfătuit să ceară abdicarea imediată a guvernului Groza 278. Pe 19 august, regele Mihai i-a cerut lui Groza să abdice, însă acesta a refuzat. El spunea că poziția anglo-americană nu are oricum prea multă importanță, de vreme ce Moscova va obține, mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era binecunoscută. În noiembrie 1947, acesta a făcut o vizită în Anglia, pentru a asista la nunta prințesei Elisabeta și a ducelui de Edinburgh. Ambasadorul american Lewis Douglas a avut la Londra o întrevedere cu regele Mihai și l-a sfătuit în mod insistent să nu se mai întoarcă la București 396. O săptămînă mai tîrziu, pe 21 noiembrie, cei doi s-au întîlnit din nou. Regele era conștient că-și pierduse puterea în România. De fapt, nu putea nici să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
instituia o comisie care să supravegheze implementarea prevederilor respective, care se refereau la cursul Dunării, de la Linz pînă la Marea Neagră 470. Pe 15 noiembrie 1948, la patru zile după ce comisia se întrunise pentru prima dată în Galați, România, Statele Unite au sfătuit Uniunea Sovietică să nu recunoască validitatea internațională a Convenției dunărene. Prin acest document se desconsiderau interesele statelor neriverane, se ignora Acordul internațional din 1921, referitor la Dunăre, refuzîndu-se astfel Angliei, Franței, Italiei, Belgiei și Greciei drepturile garantate prin acest acord
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și comerciale, inclusiv a exproprierii, neconvertibilității valutei și pagubelor cauzate de războaie și revoluție 1410. În cursul dezbaterilor, pe 27 februarie 1971, Peterson i-a spus președintelui că "nu este momentul oportun" pentru a dezvolta comerțul Est-Vest. El l-a sfătuit să-i determine pe reprezentanții Administrației să "mai tempereze puțin" discuțiile despre extinderea comerțului pînă cînd CPEI va vedea care sînt avantajele economice și cele mai bune compensații politice care pot fi acordate pentru anumite concesii comerciale, de către statele est-europene1411
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Jersey, să declare în Camera Reprezentanților că România este îndreptățită să beneficieze de Clauză 1615. Nu toată lumea a fost, însă, impresionată de președintele român. Bogdan a aranjat o întîlnire între Ceaușescu și senatorul Jackson, la Blair House, și l-a sfătuit pe președintele român să nu ajungă "la chestiuni de detaliu, precum vizele. Discutați despre subiecte mai ample". Președintele nu a urmat, însă, sfatul lui Bogdan și întîlnirea "n-a decurs prea bine". Ceaușescu "avea prea multă încredere în Nixon și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
demonstranților, întorcînd armele împotriva Securității. Întrucît Bucureștiul devenise un adevărat haos, Departamentul de Stat a ordonat evacuarea din Ambasada Statelor Unite a personalului care nu era absolut necesar 2567. Acesta a făcut, de asemenea, și o serie de recomandări de călătorie, sfătuindu-i pe americani să plece din România, iar pe cei ce voiau să intre în țară, să-și amîne călătoria 2568. Administrația Bush și Frontul Salvării Naționale Cînd Ceaușescu și-a făcut apariția la balconul Palatului prezidențial, protestanții au început
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
putem priveghea cu mai multă ușurință, ca și cum ne-am pregătit pentru o slujbă dumnezeiască... Și așa, inima celor ce priveghează să fie deschisă lui Hristos și închisă diavolului...”. Pentru ca toți credincioșii să guste din binefacerile rugăciunii comune, Sfântul Niceta îi sfătuiește pe aceștia să adopte o atitudine demnă în timpul slujbelor și să respecte o anumită rânduială. De pildă, „Când se cântă, toți să cânte; când se roagă, toți să se roage; când se citește, să se facă liniște, ca toți să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a fost întotdeauna dreptarul principal în propovăduirea dreptei credințe. Sfântul Niceta era un foarte bun cunoscător al Sfintei Scripturi. El a folosit-o necontenit, atât în expunerea doctrinei ortodoxe, cât și în combaterea ereticilor, întărindu-i pe credincioși săi și sfătuindu-i să asculte cu atenție atunci când se citesc pasaje biblice și să mediteze asupra lor. Diaconii aveau un rol important la menținerea ordinei în biserică, sfătuindu-i pe credincioși să păzească unitatea în rugăciune și în cântare, în ascultarea lecturilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
expunerea doctrinei ortodoxe, cât și în combaterea ereticilor, întărindu-i pe credincioși săi și sfătuindu-i să asculte cu atenție atunci când se citesc pasaje biblice și să mediteze asupra lor. Diaconii aveau un rol important la menținerea ordinei în biserică, sfătuindu-i pe credincioși să păzească unitatea în rugăciune și în cântare, în ascultarea lecturilor biblice și la îngenunchere. Din cele prezentate mai sus, reiese că Sfântul Niceta cerea credincioșilor săi să participe cu entuziasm la slujba privegherilor de vineri și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
concupiscență conduce către purificarea lui. Această idee se concretizează la Cassian printr-o formulă interogativă: ,,...ceea ce se constată că este înnăscut și crescut în fiecare om, de ce să nu credem că este sădit de voia Domnului, care nu vatămă, ci sfătuiește?”. În concluzie, pentru Cassian concupiscența nu este în sine un păcat ci trebuie privită ca un dar al harului divin ce-l sprijină pe omul căzut și pe care Dumnezeu a sădit-o pentru a ajuta omenirea să se restabilească
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
spiritul aceleiași evaluări pertinente a realităților artistice, duritatea tonului justificându-se prin disprețul față de aceste creaturi "neterminate" care își alocă dreptul la judecăți literare. Este, astfel, scoasă în evidență impostura pentru a servi drept contra exemplu viitorului critic care este sfătuit să-și cunoască mai întâi propriile limite. În acest sens, tonalitatea poemului se schimbă în una mai moderată, făcându-se trecerea de la persoana a III-a a adevărurilor generale la persoana a II-a a intențiilor didactice. Astfel, un critic
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
înscrise pe flamura lui, fără să știe, cuvintele "scrie și nu cerceta". Noi care suntem din punct de vedere al glasului interior, niște surdo-muți, compensăm totuși uneori acest defect printr-o modestă conștiință care deși lipsită de competență oraculară, ne sfătuiește să facem cât putem mai bine, ne amintește că lucrările noastre trebuie să fie cât mai lipsite de cusur (ca ispășire pentru lipsa noastră de inspirație) și care, pe scurt, ne face să pierdem o groază de timp. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
momentul în care a descoperit cu adevărat ceva el însuși. Sunt apreciate astfel modestia și asiduitatea, calități pe care Pound le proiectează și asupra creatorului de poezie, vizând în această ordine de idei o direcție clasică. În ceea ce privește utilizarea simbolurilor, Pound sfătuiește adoptarea, și în acest caz, a unei anumite moderații care să împiedice obscurizarea totală a sensurilor. Simbolurile alese trebuie să poată fi percepute și de cei care posedă o gândire mai puțin conotativă. Se manifestă aici o dorință clară de
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a făcut cunoscut altceva decât că El este Domnul purtării de grijă al tuturor”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. IV, XVIII, în PSB, vol. 15, p. 113) „Și a sfătuit Domnul Dumnezeu pe Adam (Fac. 2, 16). Iată că și aici Scriptura folosește aceleași cuvinte ca mai sus: Domnul Dumnezeu, pentru ca prin repetarea acestor cuvinte să primim o învățătură precisă și să nu suferim pe cei care îndrăznesc să împartă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de Domn, după cum este Domn și Fiul, tot așa nu îndepărtăm nici pe Fiul de la numele de Dumnezeu, după cum Dumnezeu este Tatăl”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XX, p. 204) „Și a sfătuit Domnul Dumnezeu pe Adam (Fac. 2, 16). Iată că și aici Scriptura folosește aceleași cuvinte ca mai sus: Domnul Dumnezeu, pentru ca prin repetarea acestor cuvinte să primim o învățătură precisă și să nu suferim pe cei care îndrăznesc să împartă
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Toate acestea au trecut. Ele nu ne lasă decât acest foc spre o moștenire rămasă pentru toți vecii. Dreaptă e judecata lui Dumnezeu! Nu vom înceta să spunem niciodată aceleași lucruri. Am fost chemați și n-am ascultat. Am fost sfătuiți și n-am luat aminte. Eram învățați în fiecare zi despre aceleași pedepse ce ne așteaptă și disprețuiam cele spuse. Nu ne-au întristat câtuși de puțin cuvintele despre acestea. Căci altfel nu ne-ar întrista acum aceste lucruri atât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unul dintre noi (Romanescu) mulți ani la rând); copilul suferea de sechele jacksoniene ale unei meningite; astăzi, ca adult, recurge la aceeași metodă terapeutică, fiind rezistent la chimioterapie. Alți șase bolnavi care au fost antrenați în această practică au fost sfătuiți să procedeze astfel, reușind să-și întrerupă unele accese. Uneori, în nordul Moldovei, se practică înțeparea lobului urechii în cazuri de epilepsie cu crize de același gen și, mai cu seamă, în migrene. Pentru crizele de migrenă metoda pare a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
oficiosul din Petersburg. Condeierul asigura pe ziaristul de la Timpul că jertfele aduse de România pe teatrul de război sunt neînsemnate comparativ cu ale Rusiei: Nu voim să relevăm întrebarea care din cele două state e datornic celuilalt; dar i-am sfătui pe confrații noștri din București să n-o reveleze nici ei." E aici o altă amenințare, oglindită în neacceptarea României la negocieri, ca parte beligerantă, și refuzul de a i se oferi despăgubiri de război, toate cuvenindu-i-se, firește
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să-i învingă, numai pagubă are. Aceasta-i foarte natural, pentru că românii nu sunt popor cuceritor, de aceea și apără ce-i al lor cu îndărătnicie, pentru că ce au cu drept au și al lor este."112 Turcii înșiși îi sfătuiau pe sultani să nu facă război cu românii, dat fiind că războaiele cu ei n-aduc nici un folos, "ci pier numai o mulțime de turci în zadar". Eminescu reține replica sultanului (Sbiόr pisarzόw polskich, sec. II, tom. V, Warszawa, 1828
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
la Praga nu spre a-l ajuta pe Dubček, ci pentru a-l "intoxica". Pregătirea invaziei era consecința directă a "doctrinei Brejnev", cristalizată cu acest prilej și pusă în practică. Dacă sprijinul iugoslav a fost formal și ambiguu (Tito îl sfătuia pe Dubček că nu e bine "să ofenseze pe celelalte țări socialiste", Mihai Retegan), Ceaușescu a vizitat Praga pe 15-16 august 1968, încheind tratatul de sprijin reciproc, în tradiția anilor 1919 și 1938 al Acordului de la München. Ezitant, în conjunctură
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]