4,171 matches
-
sântă biserică în zilile pre înălțatului d[o]mn Ion Grigore Ghica voivod m[eseț] febr[uarie] 2[4], 7259”". După cum reiese din pisanie, biserica a fost „târnosită” în anul 1751, în timpul domniei lui Grigore II Ghica. Ea a fost sfințită și nu făcută atunci, observație făcută și de cercetătoarea Ioana Cristache-Panait, care indică o vechime mult mai mare pentru acest lăcaș. Trebuie remarcată în acest sens și crucea de piatră din fața intrării, datată anterior, din anul 7231 al erei bizantine
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
construirea a două troițe, astăzi dispărute. În anul 1709, marele medelnicer Ionașcu Isăcescu și soția sa, Alexandra, au început construcția unei mănăstiri la Ilișești. Din cauza războiului ruso-turc din 1710-1711, construcția bisericii s-a prelungit, iar lăcașul de cult a fost sfințit abia la 20 iunie 1714, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1716). Nu se cunosc numele meșterilor. Din ansamblul construcțiilor monahale, se mai păstrează astăzi doar biserica și clopotnița. Biserica are o pisanie cu următorul text în limba română cu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
a fost înscrisă pe Lista monumentelor istorice din 1955, la nr. 3042, conform adresei 1160 din 23 iunie 1955. În anul 1986, în patrimoniul Parohiei Ilișești a fost trecută fosta biserică luterană din sat. Aceasta a fost reabilitată și apoi sfințită în 1990 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, structura de rezistență a bisericii a fost puternic afectată de lucrările de infrastructură la drumul care leagă Suceava de Gura Humorului. Ca urmare a faptului
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
fost în locul „Cracul Munceiului” și era numit „gropiște”. După numai câteva înmormântări, cimitirul s-a mutat pe coasta din fața bisericii până la Râpi. Primul înmormântat în cimitirul actual a fost Dumitrașcu Dănciulescu, un pandur al lui Tudor Vladimirescu. Biserica a fost sfințită în ziua de 15 septembrie 1946 de către marele ecleziah Teofil Niculescu însoțit de arhidiaconul Sacerdoțeanu cu participarea doctorului Aurel Popescu din Turnu Severin.
Biserica Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron din Obârșia-Cloșani () [Corola-website/Science/320514_a_321843]
-
o subscripție publică pentru construirea unei biserici noi în Ipotești. Lângă bisericuța familiei Eminovici a fost ridicată o noua biserică cu hramul Tuturor Sfintilor. Piatra de temelie a fost pusă la 28 iunie 1929, iar lăcașul de cult a fost sfințit la 15 iunie 1939, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la moartea poetului Mihai Eminescu, de către mitropolitul Irineu Mihălcescu al Moldovei. Iconostasul de la Biserica „Sf. Voievozi” din Ipotești a fost conservat și restaurat în anii 2001-2003 de către pictorul restaurator
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
din Odesa, în memoria celor uciși în atentatul din 21 octombrie 1941, la cimitirul din Valea Dalnicului-Vacarjani și la Bereșani; a vizitat 31 unități militare și 20 de spitale de campanie, unde a rostit rugăciuni de vindecare, încurajând răniții; a sfințit bisericile din Jura și Popencu (jud. Râbnița); a asistat la Congresul Studenților Moldoveni din Transnistria, ținut la Tiraspol; a răspuns invitației ”Școlii de cultură românească pentru învățătorii moldoveni”, din același oraș, unde a rostit două discursuri: ”Raportul dintre știință și
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
pe Olga Kobyleanska, viitoarea scriitoare de limbă ucraineană. a fost construită din cărămidă în anul 1865, după proiectul lui Luca și Dumitru Navroțchi. Edificiul a fost ridicat cu sprijinul credincioșilor, în timpul păstoriei preotului paroh Kiril Hamorac (1861-1874). Biserica a fost sfințită la 8/20 noiembrie 1871 de către un sobor de preoți în frunte cu decanul Bucovinei, pr. Teodor Macsimovici, paroh de Cernăuți. Hramul lăcașului de cult a fost stabilit „Sf. Arhanghel Mihail” (sărbătorit în fiecare an la 8 noiembrie), acesta fiind
Biserica greco-catolică din Cacica () [Corola-website/Science/320678_a_322007]
-
credincioși la Hârlău. Aceștia nu aveau biserică, fiind afiliați la Parohia Hălăucești, apoi la Parohia Horlești. În anul 1905, tâmplarul și apicultorul Anton Petz și soția sa, Iosefina, au construit o biserică pe terenul grădinii lor din Hârlău, biserica fiind sfințită la data de 2 octombrie 1905. Ei au avut 16 copii, dintre care doi au devenit preoți romano-catolici: Gheorghe Petz (1894-1974) - fost paroh la Butea și ordinarius substitutus (locțiitor de episcop) al Diecezei Romano-Catolice de Iași (25 mai - 15 noiembrie
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Hârlău () [Corola-website/Science/320688_a_322017]
-
o mică comunitate catolică. Din rândul acestei comunități a provenit pr. Laurențiu Cucuteanu, născut la 10 decembrie 1962 la Podu Iloaiei. După absolvirea școlii generale de opt clase în localitatea natală (1977), el a urmat studii teologice la Iași, fiind sfințit preot la 29 iunie 1988 de către episcopul Ioan Robu. În anul 1991 a fost înființată Parohia romano-catolică din Târgu Frumos, având filiala Podu Iloaiei. Primul paroh de Târgu Frumos, pr. Maricel Medveș (1991-2002), a început în același an să construiască
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
noua biserică în anul 1995, în prima duminică din Advent, deși lucrările nu erau încă terminate. În ciuda obstacolelor ivite, construcția bisericii din filiala Podu Iloaiei a avansat rapid, iar la 23 octombrie 1997 PS Petru Gherghel, episcop de Iași, a sfințit noul lăcaș de cult cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. La invitația Patriarhiei Române, a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și a Diecezei Romano-Catolice de Iași, cardinalul Christoph Schönborn, arhiepiscop de Viena, a efectuat în perioada 2-8 septembrie 2001 o vizită
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Podu Iloaiei () [Corola-website/Science/320698_a_322027]
-
hram. Alături de episcop au concelebrat pr. Iosif Păuleț (decan de Bucovina), pr. Marius Stanislav Bucevski (vicedecan de Bucovina), pr. Isidor Mocanu (poenitentiarius magnus al Episcopiei de Iași), pr. Iulian Ceobanu (parohul comunității din Moara) și mulți alți preoți. Episcopul a sfințit statueta Maicii Domnului din mica grotă aflată în curtea bisericii, precum și noua casă parohială. La acest eveniment a participat un mare număr de credincioși atât din comunitatea parohială, cât și oaspeți veniți din alte părți. Din comunitatea romano-catolică din Moara
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
Moara provine preotul Jakub Snopkowski, SCJ (n. 26 iulie 1974, Moara), care a intrat ca novice în Congregația Preasfânta Inimă a lui Isus (12 iulie 1998), depunând voturile pe viață în 2004. A studiat la Seminarul din Stadniki (1999-2005), fiind sfințit preot la 28 mai 2005 în biserica parohială din Stadniki de către Jan Zając, episcop auxiliar de Cracovia. A activat ca preot la Romanov-Ucraina (2005-2007) și Zaporoje-Ucraina (2007-2008), vicar la Bełchatów (2008-2010) și preot la Sosnowiec (din iulie 2010). În această
Biserica Sfântul Maximilian Maria Kolbe din Moara () [Corola-website/Science/320726_a_322055]
-
Cristos, Maica Domnului sau Cina cea de Taină iar pereții altarului sunt împodobiți cu scene precum Jerfa lui Avram, Punerea în mormânt, Sfinți Ierarhi, Sf. Petru în timp ce bolta altarului este decorată cu Sfânta Treime, cete îngerești, Maica Domnului cu Pruncul, Sfinți Arhangheli și Evangheliști. Unul din clopotele aflat în clopotnița alăturată bisericii poartă următoarea inscripție: ""Haec campana est fusa in oppidum Retteg, 1761"."
Biserica de lemn din Porumbeni () [Corola-website/Science/320731_a_322060]
-
aniversat 200 de ani de existență a bisericii, la acest eveniment participând episcopul de Iași, Petru Gherghel, pr. Iosif Păuleț, decan de Bucovina, precum și mai mulți alți preoți. Înainte de a oficia Sfânta Liturghie, episcopul Petru Gherghel a dezvelit și a sfințit o placă comemorativă de marmură neagră plasată pe peretele din partea dreaptă a intrării în biserică. Pe această placă se află următoarele inscripții trilingve (română, poloneză și germană): După liturghie, la sediul Forumului German din Gura Humorului a fost organizată o
Biserica Preasfânta Treime din Gura Humorului () [Corola-website/Science/320719_a_322048]
-
a)sele sfi(nției) <sale> / robului lui D(u)mnezeu, Macarie er(o)monah, / tatăl popi(i) lui Ioanu, carii dinătru început / a fost ostenitoriu la zidirea și înfru(mu)/sețarea aceștii beserici; și care du/pă ce s-au sfințitu sfânta beserică / s-au pristăvit și sfi(nțiia) <sa>, la noe(mvrie) în 25 d/e zile, 1778. / Cine va ceti să zică; „D(u)mnezeu să-i iarte”; 1793. Menționăm că numele ctitorului Macarie ieromonahul, se mai putea desluși
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
1640-1650. Datorită cutremurelor în anul 1999 s-au început lucrările de consolidare sub păstorirea pr. Vasilică Irimia prin grija fraților Ioan și Mihai Michiu care din dragoste pt. Hristos au desăvîrșit aceste lucrări în anul 2000, cînd s-a și sfințit la 29 oct. de P.S. Eftimie și P.S. Arhiereu Ioachim Băcăoanul. Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil vor fi ocrotitorii acestui lăcaș istoric de rugăciune spre slava lui Dumnezeu. Veșnică pomenire ctitorilor.”". Biserica „Înălțarea Domnului” din Bozienii de Sus are plan
Biserica Înălțarea Domnului din Bozienii de Sus () [Corola-website/Science/321638_a_322967]
-
bisericilor romano-catolice, proiectul a fost executat de arhitectul vienez Veisman. Pentru construcția ei boierul Panait a invitat din Galiția 300 de negustori armeni, intenționând să facă o biserică catolică dar negustorii armeni nu au venit și atunci ea a fost sfințită ca una ortodoxă. Unul din pictorii care au zugrăvit biserica a fost originar din Bălți - Austafiu. El a pictat iconostasul și o parte din cupole. Aptitudinile sale au fost observate de Potiomkin de Tavria, care la trimis la Academia de
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
de munci sub supraveghere . Într-o zi de joi, la 7 mai 1992 din inițiativa redacției ziarului local Curierul de Nord, în lunca Răutului, unde s-a descoperit osemintele foștilor lagăr de concentrare de pe teritoriul Combinatului de Blănuri, a fost sfințită o troiță. Crucea din lemn de brad a fost meșterită de Pavel Curatu și Maxim Odagiu. La ceremonie au fost prezenți atât foști deținuți rămași în viață, cât și rudele celor care nu s-au mai întors din lagăr . La
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
30 mierțe bucate”. Biserica din Bărăi, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, a fost ridicată în anul 1879, pe locul unei biserici mici, tot din lemn. Biserica, construită din lemn, pe temelie de piatră, acoperită cu draniță, a fost sfințită provizoriu de Vasile Roșescu, protopop al Clujului. În anul 1941 biserica a fost tencuită, iar acoperișul refăcut din țiglă, pentru că, din pricina vechimii, dranița s-a spart și ploua atât în biserică, cât și în clopotniță. Contribuția a fost făcută de
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
refăcut din țiglă, pentru că, din pricina vechimii, dranița s-a spart și ploua atât în biserică, cât și în clopotniță. Contribuția a fost făcută de preotul Ioachim Pop, al șaptelea slujitor al altarului și de credincioșii din Bărăi. Biserica a fost sfințită în ziua de 8 noiembrie 1941 de către Î.P.S. Nicolae Colan, Arhiepiscop al Clujului. În anul 1965, biserica și clopotnița au fost acoperite cu tablă de zinc, datorită faptului că biserica a crăpat atât înăuntru, cât și în afară, din cauză că
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Călinești-Cuparencu este o biserică construită între anii 1791-1798 de către mazilul Mihalachi Cuparencu în satul Călinești-Cuparencu din comuna Șerbăuți (județul Suceava). Ea a fost sfințită în anul 1805. La această biserică a slujit ca dascăl Vasile Eminovici, bunicul poetului Mihai Eminescu (1850-1889). În cimitirul bisericii a fost amenajată o casă memorială a familiei Eminovici, având în față un bust al marelui poet român. Până la construirea
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
de titlu tipărită, cu mențiunea „Cernăuți 1890”. După unele opinii, dascălul Vasile Eminovici, bunicul lui Mihai Eminescu, care a venit în sat în anul 1804, a fost cel care a insistat și l-a convins pe preotul Nicolae Săvescu să sfințească biserica. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, moșia satului Călinești-Cuparencu a fost cumpărată de Adolf Heinrich Marin (1795-1859), inginer ținutal din Cernăuți, de origine austriacă. El a construit un conac înconjurat de un parc cu stejari și alți
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
de preoți în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, după două sute de ani de la momentul primei târnosiri. Înaltul ierarh a dezvelit bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în curtea bisericii, realizat de sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu, și a sfințit Casa documentară Vasile Eminovici. În acel an, satul Călinești-Cuparencu a fost inclus în circuitul Festivalului Literar „Mihai Eminescu”. Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Călinești-Cuparencu este construită din piatră, având formă de cruce greacă. Clopotnița bisericii s-a aflat
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
ctitorilor cei de la început. Și s-a început și s-a înălțat în zilele dreptcredinciosului domnului nostru Io Ieremia Moghilă Voevod și Elisabeta Doamna, în anul 7113 (=1605) aprilie 26. Și s-a săvârșit la august 20 și s-a sfințit cu mâna Tot Sfântului Kir Agaton episcopul Romanului."" În secolul al XVIII-lea, satul Dulcești devine proprietatea boierilor din familia Sturdza. Ei au construit în apropierea bisericii un conac, unde se adunau revoluționarii de la 1848, ce militau pentru realizarea Unirii
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Dulcești () [Corola-website/Science/321733_a_323062]
-
figurează încă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul deși aceasta nu a mai putut fi salvată și restaurată în situ. Recuperându-se prea puține elemente din vechea biserică, utilizându-se materiale noi, a fost reconstruită la Târgu-Mureș, fiind sfințită în anul 2001. Adusă conform tradiției din localitatea Laslăul Mare, biserica a fost folosită de comunitatea ortodoxă după ce vechiul lăcaș de cult cu hramul Sf. Arhanghel Mihail a fost atribuit minorității unite în urma conscripției generalului Buccow. Informații despre construirea bisericii
Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Sub Pădure () [Corola-website/Science/320861_a_322190]