5,503 matches
-
început să fie larg acceptat faptul că știrile, prin intermediul cadrajelor folosite, declanșează atât răspunsuri cognitive, cât și emoționale (MacKuen et al., 2010; Valentino et al., 2011), astfel încât investigarea emoțiilor suscitate de cadrajele conflictuale a părut legitimă în contextul acestui studiu. Sintetizând, dincolo de variabilele dependente (cinism, încredere și implicare politică) și de cele independente (cadrajele conflictuale), studiul a investigat posibilitatea existenței, în primul rând, a patru variabile care condiționează impactul cadrajelor conflictuale: cunoștințele politice, dependența de media, eficacitatea politică, aversiunea față de conflict
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
asemenea, rolul frustrării în procesarea informației legate de conflicte și, implicit, în declanșarea anumitor reacții față de cadrajele din știri. Frustrarea diferă de activitățile cotidiene motivate de atingerea unui anumit scop și este intrinsec legată de conflict (Marcus et al., 2000). Sintetizând, anticipăm faptul că informația conflictuală va suscita furie, dezgust și/sau frustrare, care se vor traduce într-o creștere a cinismului și o scădere a încrederii și participării politice. Ipoteza 8: Cadrajele conflictuale vor declanșa furie, dezgust și/sau frustrare
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
măsură expunerii la un conflict necivilizat legat de un subiect cu relevanță personală (intruziv), în timp ce o știre legată de un conflict purtat într-o manieră civilizată nu are aceeași încărcătură afectivă și, deci, nu declanșează același tip de răspuns emoțional. Sintetizând astfel de date, putem spune că știrile legate de conflicte necivilizate, mai ales dacă se leagă de subiecte de preocupare publică, declanșează furie și dezgust la nivelul publicului, emoții care se traduc într-un cinism accentuat față de politică. Legat a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
se explică în literatura de specialitate (Gerber et al., 2011), agresivitatea crește nivelul atenției. Într-un context de agresivitate, devenim mai alerți, mai atenți la stimulii din exterior. Acest lucru se aplică și în contextul expunerii la conflictele din mass-media. Sintetizând, putem spune că cercetarea de față se înscrie în linia studiilor care susțin că predilecția spre informație negativă din știrile politice declanșează un fel de maladie publică, accentuând cinismul și neîncrederea în politicieni (Cappella și Jamieson, 1997; Mutz și Reeves
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
proprie "înțeleg cum trebuie să se implice în politică și au încredere că o pot face, fără să se simtă intimidați de provocările, conflictele sau neînțelegerile care pot apărea pe scena politică" (Valentino et al., 2011, p. 308). Încercând să sintetizăm foarte mult rezultatele cercetării întreprinse, putem spune că, la întrebarea pe care am formulat-o când am pornit în acest demers: "Au conflictele din știri efecte asupra încrederii, cinismului și implicării politice?", răspunsul scurt este DA. Însă doar dacă este
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
ecoul acestora în presa străină. Textele publicate în gazeta ieșeană cuprind și o retrospectivă a evenimentelor care preced declararea Independenței. Evenimentele de pe frontul de luptă din Balcani sunt înfățișate de Eminescu într-o rubrică specială, " De pe câmpul de război", care sintetizează informațiile furnizate de agențiile străine de presă. Jurnalistul acordă atenție și poziției adoptate de marile puteri necombatante, în special politicii Imperiului Austro-Ungar care, deși se erijează în apărător al păcii, sprijină Imperiul Otoman și formulează declarații războinice la adresa României. Preocupat
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dintre stâlpi de cafenele, jucători de cărți și oameni cu darul beției"293, pătura superpusă este favorizată de apariția "formelor noi" și de disoluția vechilor stări de lucruri. e. Concepția despre progres. Adevărata esență a concepției evoluționiste eminesciene poate fi sintetizată în următoarele cuvinte: "Adevăratul progres nu se poate opera decât conservând pe de o parte, adăugând pe de alta"; "adevăratul progres fiind o legătură naturală între trecut și viitor, se inspiră din tradițiunile trecutului, înlăturând inovațiunile improvizate și aventurile hazardoase
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prefacere, iar perioada de tranziție se caracterizează prin contraste și situații nepotrivite, întâlnite la tot pasul. Dezacordul dintre formele noi și fondul local se resimte pretutindeni, căci vechiul nu murise, iar noul nu se consolidase încă. Teoria formelor fără fond sintetizează tocmai această fractură dintre formele noi, introduse în țară prin procesul revoluționar de dezvoltare a capitalismului în România, și fondul autohton preexistent. În ceea ce privește formarea partidelor politice românești, până la jumătatea veacului al XIX-lea, singura concepție politică românească este "să existăm
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
orală. Oricâte dificultăți întâmpinam în realizarea acestor deprinderi, ele vor fi răsplătite de menținerea unui status parodontal cât mai satisfăcător, având în vedere că, în absența preocupărilor de igienă orală este greu, daca nu chiar imposibil de stăpânit evoluția leziunilor. Sintetizând constatările studiului nostru, putem spune că esențială este menținerea unei preocupări constante privind igienă orală, la care se adaugă întotdeauna terapia efectuată de medicul stomatolog. Această preocupare trebuie să aibă un caracter stabil, condițional. Menținerea unui status parodontal corespunzător este
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
nu poate fi atribuită la fel cu alte proprietăți; 2) nu se poate deduce de la concept la realitate; 3) utilizând același tip de raționament cum este cel al argumentului ontologic pot fi susținute teze absurde. Argumentul lui Anselm poate fi sintetizat astfel: 1) construim termenul A = "ceva decât care altceva mai mare nu poate fi conceput"; 2) termenul "A" poate fi înțeles de către oricine, chiar și de către ignorant; prin urmare, A (înțelesul termenului " A") există în intelect; 3) ceea ce există atât
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Hartshorne a realizat în operele sale o analiză lingvistică și conceptuală. Vom încerca să vedem dacă capitolul III din Proslogion poate fi formalizat din perspectiva logicii modale către un argument valid care să ateste existența necesară a unei ființe perfecte. Sintetizând, vom urmări și vom încerca să prezentăm principalele reformulări, apărări și critici emise în cadrul filosofiei analitice în legătură cu posibilitatea dovedirii existenței lui Dumnezeu printr-un argument ontologic. Vom încerca să vedem dacă se poate într-adevăr vorbi de un argument valid
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
principal: pentru suflet acesta este gândirea, pentru corp întinderea, iar pentru Dumnezeu, nu poate fi vorba decât de perfecțiunea supremă. Se pune mai departe problema în ce constă perfecțiunea acestei ființe 108. Graham Oppy, un critic contemporan al argumentelor ontologice, sintetizează argumentul lui Descartes astfel: 1. Posed ideea unei ființe perfecte în mod suprem. 2. Ideea unei ființe perfecte în mod suprem include ideea existenței și anume ideea că o ființă perfectăexistă în mod suprem. 3. Ideea unei ființe perfecte în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
înțeleasă ca exprimând ceva despre conceptul F și anume că are cel puțin o instanță. Russell spunea de asemenea că existența este în mod esențial o proprietate a funcțiilor propoziționale. Richard Mendelsohn consideră că se pot exprima două principii care sintetizează concepția lui Frege și Russell despre existență: (1) a spune că "Fs există" înseamnă a spune că "acolo sunt Fs" și a nega că "Fs există" înseamnă a spune că acolo "nu este nici un Fs"; (2) • "x există" nu este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
posibil (dacă-l găsim într-o lume) îl găsim în toate lumile posibile, deși ar putea să aibă nume diferite. Încearcă să se arate că oricare ar fi lumea posibilă, Dumnezeu există în lumea aceea. Construcția lui Leibniz poate fi sintetizată în felul următor: 1. Dacă o ființă necesară nu este posibilă, atunci nici o ființă nu este posibilă (supoziție). 2. Dacă definiția unui concept este necontradictorie, atunci o ființă ce exemplifică conceptul este posibilă (supoziție). 3. Există instanțe de definiții de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Dar nu există nici o contradicție sau absurditate în conceptul de Dumnezeu. 7. Prin urmare, Dumnezeu există cu necesitate 277. Malcolm argumentează că nu există decât două posibilități pentru existența unei ființe nelimitate: ori este necesară, ori este imposibilă. Charles Hartshorne sintetizează argumentul lui Malcolm astfel: 1) Dacă Dumnezeu nu există, existența sa este imposibilă. 2) Dacă Dumnezeu există, existența sa este necesară. 3) Existența sa este ori imposibilă, ori necesară. 4) Existența sa nu este imposibilă. 5) Rezultă că existența sa
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cauza, iar dacă o "ființă factual necesară" este necauzată atunci nu are rost să ne întrebăm de ce o astfel de ființă există 292. 4.6. Modalități de re și modalități de dicto După această incursiune în semantica lumilor posibile, vom sintetiza una dintre contribuțiile majore pe care Plantinga aduce argumentului ontologic: susținerea modalităților de re și încercarea de a oferi o regulă generală prin care modalitățile de re să poată fi exprimate cu ajutorul modalităților de dicto. În "Natura necesității", Plantinga realizează
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pornind de la critica kantiană: existența nu este un predicat. Argumentul din capitolul II a fost un argument ușor de criticat, iar acest lucru a fost recunoscut de cei mai importanți apărători ai argumentului ontologic. Principiul din Proslogion II poate fi sintetizat astfel: a exista înseamnă mai mult decât a nu exista. Hartshorne numește acest principiu, principiul anselmian slab. Principiul anselmian puternic, prezentat în Proslogion III poate fi sintetizat astfel: a exista fără alternativă imaginabilă de a nu exista este mai mult
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
cei mai importanți apărători ai argumentului ontologic. Principiul din Proslogion II poate fi sintetizat astfel: a exista înseamnă mai mult decât a nu exista. Hartshorne numește acest principiu, principiul anselmian slab. Principiul anselmian puternic, prezentat în Proslogion III poate fi sintetizat astfel: a exista fără alternativă imaginabilă de a nu exista este mai mult decât a exista având această alternativă. Există o incompatibilitate între ființa perfectă și posibilitatea ca o astfel de ființă să nu existe. Conceptul adecvat unei ființe perfecte
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o schimbare profundă a ideilor legate deposibilitatea de schimbare a lui Dumnezeu. Acesta se schimbă în ceea ce privește cunoașterea unei lumi în schimbare, iar acest lucru nu scade cu nimic din perfecțiunea sa. Întreaga filosofie teologică de la Platon la Whithead poate fi sintetizată în următoarele trei teze: 1. Lumea este schimbătoare și contingentă. 2. Baza tuturor posibilităților acestei lumi este o ființă necesară și neschimbătoare . 3. Ființa necesară, Dumnezeu, are o cunoaștere completă a lumii. Aristotel, Spinoza și secta sociniană au considerat că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
a cărei instanțe trebuie să fie conectate printr-o "identitate genetică" sau ordine personală; 10) perfecțiunea este bună prin existența sa pentru toate scopurile legitime 400. Argumentul ontologic a lui Hartshorne înglobează această perspectivă asupra perfecțiunii. Argumentul său a fost sintetizat prea simplu și fără a se ține cont de perspectiva neoclasică de concepere a divinității: dacă perfecțiunea are sens sau poate fi concepută, atunci Dumnezeu trebuie să existe în mod necesar, deoarece existența contingentă este auto-contradictorie401. Un argument ontologic solid
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sau nu trebuie să existe deloc, și dacă mai ținem cont și de perspectiva lui Kant că nu există fapte ale existenței logic necesare, atunci se va ajunge la concluzia că nu există nici un Dumnezeu 412. Paradoxul lui Findlay este sintetizat astfel de către Michael Palmer: a) o ființă contingentă nu ar merita să fie venerată; b) o ființă necesară este o absurditate logică. În acest context, cerințele religiei sunt subminate de logică. Dacă este logic posibil ca Dumnezeu să nu existe
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că în cazul în care propoziția "Dumnezeu există" este adevărată în toate stările de lucruri, atunci aceea ființă, și anume Dumnezeu, există. În acest caz, modalitățile de dicto și de re coincid. Contribuțiile lui Hartshorne în legătură cu argumentul ontologic pot fi sintetizate astfel: a arătat că există două argumente în favoarea existenței lui Dumnezeu în capitolele II și III din lucrarea Proslogion, iar textul din capitolul III este mult mai valoros decât textul din capitolul II vorbind de "existența necesară" a lui Dumnezeu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Șandru și P.Poghirc, în lucrarea, , Repartiția geografică a populației județului Iași”(1978), analizează factorii naturali, economici, istorici și social-politici,ce condiționează procesul de populare a unui teritoriu, în care se regăsește și comuna Șipote. In teza de doctorat, ce sintetizează aspecte uman-economice ale Câmpiei Moldovei intitulată „ Câmpia Moldovei studiu geografico-economic”(1985), V. Nimigeanu analizează, în timp, complexitatea fenomenelor geografice și o serie de probleme majore economico -sociale, realizând un studiu de prognoză geografico- economică. Populația Moldovei în ultimele două sute
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
luni, în condițiile în care s-ar screeninza 100 de pacienți timp de 2 ani, cu evidențierea unei singure recurențe care s-ar încadra în criterii de curabilitate, s-ar ridica la mai mult de 100.000 de USD [58]. Sintetizând datele disponibile și indicațiile care reies din ghiduri și consensuri se pot defini grupurile populaționale susceptibile pentru a fi recrutate în programul de screening și supraveghere (tabelul 36) [6, 11, 13, 61-64]. Se pot adăuga încă două categorii populaționale cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92139_a_92634]
-
noi. Este suficient uneori să facem lucrurile familiare Într-un mod nou, cu care nu suntem obișnuiți. 4. Imaginația este facultatea umană cea mai importantă din punctul de vedere al creativității. Ea poate fi definită ca fiind capacitatea de a sintetiza mental diverse imagini, creând cu ajutorul acestora imagini complet noi. 5. Elementul distinctiv pentru conceptul de creativitate Îl reprezintă noutatea. Dacă aceasta nu există, nu se poate vorbi de creativitate. 6. Pentru a fi cu adevărat o creație originală, valoroasă, lucrul
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]