11,582 matches
-
Germania, atât bărbații, cât și femeile stabilesc contactul comunicativ dând mâna; în Franța și România, domnii sărută mâna doamnelor; în timp ce în Europa Occidentală bărbații nu se salută între ei pupându-se pe obraz, rușii fac frecvent acest gest; în cultura spaniolă gestul sărutului pe obraz este frecvent, folosit uneori ca rutină și în întâlnirea dintre necunoscuți, în timp ce în cultura română este restrâns la persoane care se cunosc, se află într-un relativ grad de intimitate; în Europa Occidentală indivizii se sărută
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
comunicarea interculturală Situațiile de comunicare interculturală; Șocul cultural; K. Oberg; fazele șocului cultural; CAPITOLUL 5 CULTURA ROMANA Specificul culturii române Valori ale dimensiunilor de variație culturală; grafice comparative între cultura română și cultura greacă, turcă, austriacă, ungară, germană, franceză, italiană, spaniolă, portugheză, bulgară, rusă, americană; CUPRINS Comunicarea 1. Comunicarea prin limbă 2. Nivelurile comunicării în societate 3. Variabile care modelează comunicarea interpersonală 4. Structura interacțiunii verbale 5. Mecanisme comunicative Exerciții. Aplicații Cultura 1.Definiția antropoloigcă a culturii 2. Metaforele culturii 3
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru acest cuvînt-stimul a fost indicat un cuvînt-reacție (altfel spus, nu există reacții "0"). Gheorghe POPA, Ala SAINENCO Referințe bibliografice: 1. Costăchescu, Adriana, Iliescu, Maria, Vocabularul minimal al limbii române curente cu indicații gramaticale complete tradus în germană franceză italiană spaniolă, București, Editura Demiurg, 1994. 2. Graur, Alexandru, Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, București, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1954. 3. Juilland, Alphonse G; Edwards, P M H, Juilland, Ileana, Frequency dictionary of Rumanian words, The Hague, Mouton
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
care unii dintre filosofii Evului Mediu au exercitat-o asupra lui a fost indirectă, neexistând temeiuri pentru a susține că filosoful le-a studiat opera. Cu toate acestea, Jean-Luc Marion susține că Descartes le-a cunoscut ideile prin intermediul scrierilor teologului spaniol Francisco Suarez (1548-1617): „Nu e necesar să se pretindă că Descartes i-ar fi citit direct pe Sfântul Thoma, Duns Scot, Ockham, sau pe alții; pentru a pretinde ca le-a cunoscut temele esențiale, intermedierea lui Suarez și Învățătura dominantă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
punct de echilibru Între echivocitate și univocitate, cât și de dorința de a prezenta cât mai multă analogie posibilă Între cei doi termeni, Dumnezeu și res. O astfel de supralicitare a metodei o Întâlnim la Francisco Suárez (1548-1617), teolog iezuit spaniol, ale cărui scrieri, conform lui Jean-Luc Marion, Îi erau cunoscute lui Descartes. Suárez remarcă faptul că simpla comparare a două raporturi nu este suficientă pentru a constitui o analogie. El susține că, pentru ca o analogie În general să fie posibilă
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
textului masoretic. Întrucât această a doua ediție a Bibliei rabinice nu urmează cu strictețe un manuscris anume, putem spune că avem de-a face cu un text eclectic. Bibliștii au demonstrat că, deși se bazează în principal pe un manuscris spaniol, textul se abate adeseori de la el, putând fi ușor deslușite influențe ale unor texte Ben Naftali și ale versiunilor Ma’arbae (apusene) și Madinhae (răsăritene). Alte Biblii rabinice apărute la Veneția în 1546-1548, 1568 și 1617-1619 prezintă tot textul Bibliei
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Corections in the Text of the Old Testament”, JthS 1, 1899-1900. Barr, J. „Review of BHS”, JSS 25 (1980). Barrera, Julio Trebolle, The Jewish Bible and the Christian Bible. An Introduction to the History of the Bible, traducere din limba spaniolă de Wilfred G.E. Watson, Brill Eerdmans, Leiden, 1998. Barthélemy, D., „Histoire du texte hebraïque de l’Ancien Testament”, în Etudes d’histoire du texte de l’Ancien Testament, Orbis Biblicus et Orientalis 21, Editions Universitaires Fribourg, Suisse, Vandenhoeck & Ruprecht Göttingen
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Tradus, Eminescu devine aproape caraghios, oricum teribil de minor și învechit”. Iată fascinația anonimatului și a ratării, ilustrată de limba în care se regăsește, fără a mărturisi explicit că se și recunoaște. „Dacă ar fi fost englez, neamț sau măcar spaniol, ar fi fost una din marile figuri ale poeziei” (11 februarie 1975 Ă 263). Altundeva: „Limba noastră e cea mai poetică din câte cunosc sau intuiesc. Ce noroc și totuși ce nenorocire. Un popor condamnat la izolare” (27 noiembrie 1976
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
plopi se înălțau către Dumnezeu” (I, 332). Iar sentimentul acesta, că Dumnezeu există, că fericirea există, îi amintesc de eșecul unei încercări de sinucidere. În parcul Luxembourg, pe care deseori îl detestă pentru mulțimile care rătăcesc prin el, fredonează refrene spaniole atât de tare încât ceilalți îl cred probabil nebun. „Era una din acele crize în care exaltarea e mai puternică decât deprimarea” (II, 112-113). Ei bine, acum retrăiește “întreagă, noaptea aceea de la Talamanca, atunci când, pe la ora trei sau patru, m-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Filozofia imaginilor, traducere de Muguraș Constantinescu, Ediție îngrijită și postfață de Sorin Alexandrescu, Editura Polirom, Iași, 2004. II. DICȚIONARE CUZA, Vlad, Dicționar poliglot, Editura Grammar, București, 1994. CIORĂNESCU, Alexandru, Dicționarul etimologic al limbii române, Ediție îngrijită și traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți și Magdalena Popescu Marin, Editura Saeculum I.O., București, 2002. CHEVALIER, Jean Chevalier/GHEERBRANT, Alain, Dicționar de simboluri, Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori, numere, vol. I, II, III, București, Editura Aramis, 1994. DEX, Dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
neam al lui casă, înțeles cu care, figurat era folosit și clasicul domus."(p.26) 48 Vlad Cuza, Dicționar poliglot, Editura Grammar, București, 1994, p. 741. 49 Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, Ediție îngrijită și traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți și Magdalena Popescu Marin, Editura Saeculum I.O., București, 2002, p. 154. 50 * * *, Noul Dicționar Universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2006, p. 204. 51 Gaston Bachelard, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
îi corespund produse artistice (muzicale) tot atât de complexe și variate. Secvența 4: 15 minute Se analizează următoarea schemă: A doua oră Resurse didactice: CD-uri cu muzică din diverse epoci, CD player, fișe de lucru. Audiții: sangvin: Piotr Ilici Ceaikovski Dans spaniol din Lacul lebedelor coleric: Ludwig van Beethoven Scherzo din Simfonia a IX-a flegmatic: P. I. Ceaikovski Capriciu Italian melancolic: Franz Schubert Serenada pentru violoncel si orchestră Secvența 1: 20 minute Se vor propune spre audiție patru fragmente din lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
să se grupeze în Grupul Socialist. Acesta își schimbă numele în Confederația Partidelor Socialiste în 1973, denumire sub care a activat până în 1992. În acest an, gruparea adoptă denumirea actuală. Cele mai numeroase delegații naționale sunt cele ale socialiștilor francezi, spanioli, germani și britanici, în timp ce Ciprul și Letonia nu sunt reprezentate. Opțiunea pro-europeană a socialiștilor s-a conturat încă din anii ’70, când aceștia s-au pronunțat pentru o Europă supranațională, care implică, pentru fiecare țară, abandonarea unei părți din suveranitatea
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
Europeană. În 1994, sub numele de Gruparea Confederația Stânga Unită Europeană (CSE), s-a încercat regruparea forțelor stângii nesocialiste, din care făceau parte partide din Franța, Italia, Spania, Grecia și Portugalia. din martie 1977 (dintre liderii comuniști francez, italian și spaniol) punând bazele eurocomunismului. Cotate cu peste 10% din voturile alegătorilor țărilor membre, partidele de extremă stânga europene și-au înjumătățit ponderea la nivelul Parlamentului European, fiind incapabile să se adapteze pe fondul declinului comunismului în Centrul și Estul Europei. Gruparea
Parlamentul European Evoluție. Structură politică. Alegeri europarlamentare by Ionel Boamfă, Ana-Elena Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1786_a_3170]
-
S. Deleanu, "Considerații cu privire la clauza penală", în Pandectele române nr.1/2003 Supliment, p. 121; Ph. Delebecque, F.-J. Pansier, Droit des obligations. Responsabilite civile-Contrat, Editions Litec, 1998, p. 179. O asemenea concepție este întâlnită în sistemele de drept german, spaniol, italian. De asemenea, Convenția Benelux asupra clauzei penale adoptată la Haga la 26 noiembrie 1975 consacră natura duală a clauzei penale, art. 1 prevăzând că: ,,este considerată clauză penală orice clauză care stipulează că debitorul, în cazul neîndeplinirii obligației, va
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
de cazarmare a numeroaselor contigente străine dislocate temporar în Irak, printre care și cele românești etc.). Totodată, vor fi luate în calcul și bazele permanente situate în teritorii dependente sau cu statut politico juridic special din cuprinsul spațiului arabofon (bazele spaniole din posesiunile Ceuta și Mellila, bazele marocane din Sahara Occidentală), care, prin natura raporturilor istorico-militare, au relevanță în evaluarea tabloului de forțe străine din arealul arab. La nivelul întregului spațiu arabofon funcționează în prezent un număr de 56 baze militare străine
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
arab. La nivelul întregului spațiu arabofon funcționează în prezent un număr de 56 baze militare străine permanente amplasate pe teritoriul a 14 state, dintre care 43 sunt baze americane, 3 baze britanice, 3 baze franceze, 3 baze marocane, 2 baze spaniole, 1 bază rusă și 1 bază germană (fig. 171). De menționat că Marocul este singura țară arabă ce dispune de baze militare în afara teritoriului său oficial recunoscut, respectiv în Sahara Occidentală. Angajamentul militar extern în spațiul arabofon se cuantifică prin numărul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
militar extern ar include cca. 75-78% baze americane și 5-6% baze britanice (aproximativ egale cu cele actuale), cca. 9-10% baze franceze (față de 5,4% în prezent), cca. 15% baze rusești (1,8% în prezent), cca. 3% baze germane, 5-6% baze spaniole. Practic, S.U.A. și Marea Britanie își vor diminua prezența militară cantitativă, dar își vor menține ponderea acesteia, Franța ar putea să și crească ponderea prezenței, dar cu menținerea numerică la nivelul actual, iar Rusia ar putea înregistra o revenire atât ca
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
confruntat cu chestiunea agrară o problemă permanentă a națiunii italiene. Poate mai mult decît în Franța, demarcația dintre socialism și sindicalism va fi clară, acesta din urmă fiind din ce în ce mai puternic influențat de sindicalismul revoluționar pe măsură ce se apropie anul 191426. Socialismul spaniol oferă, cel puțin la începuturile sale, cîteva analogii cu omologii săi italian și rus, poate că și datorită anumitor asemănări cu situația din Rusia, așa cum s-a afirmat adesea: dezvoltarea inegală a forțelor productive, eșecul repetat al revoluției burgheze, gravele
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
POB este foarte rezervat față de mișcarea comunistă, ca de altfel și socialiștii olandezi, care în timpul acestei perioade nu vor ajunge la putere. Urmînd exemplul Partidului Laburist, socialismul din Europa de Nord va influența decisiv destinele politice ale ISM, în timp ce socialiștii italieni și spanioli, aflați în dispută cu dictaturile lui Mussolini și a lui Primo de Rivera au o influență politică mult mai limitată, cel puțin în perioada acestui deceniu: lucrurile se vor schimba după 1933, avînd în vedere uriașa amenințare a fascismului, devenită
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
și egalitatea drepturilor pentru China, autonomia poporului hindus pentru India, independența completă a Egiptului, Siriei și Irakului, cerînd ca aceste ultime două țări să intre în Societatea Națiunilor. Pentru coloniile "cu civilizație dezvoltată" (coloniile Coroanei britanice, cele franceze, italiană și spaniolă, Java, Madagascar), aceasta revendică: "un grad autonom de administrație... libertatea băștinașilor de a se organiza în vederea cuceririi și exercitării acestei autonomii (reprezentarea poporului ales de toată națiunea, administrația locală și regională încredințată oamenilor locului cu dreptul asupra minorităților non indigene
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
nu mai trebuie astăzi demonstrată. În timpul acestor luni decisive, politica ISM se caracterizează printr-un cuvînt: neintervenție, în timp ce ajutorul adus de regimurile fasciste: Germania hitleristă, Italia lui Mussolini va cîntări greu și va permite în cele din urmă victoria franchiștilor spanioli. Pe toată durata acestui război, datorită profundelor sale divizări interne, ISM se dovedește a fi inaptă de a interveni ca organism, chiar și în situația în care socialiștii spanioli și francezi se află la putere. Din 28 iulie 1936, birourile
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cîntări greu și va permite în cele din urmă victoria franchiștilor spanioli. Pe toată durata acestui război, datorită profundelor sale divizări interne, ISM se dovedește a fi inaptă de a interveni ca organism, chiar și în situația în care socialiștii spanioli și francezi se află la putere. Din 28 iulie 1936, birourile ISM și cele ale Federației Sindicale Internaționale se reunesc la Bruxelles "pentru a examina posibilitățile de ajutor acordat clasei muncitoare spaniole în lupta împotriva agresiunii fasciste". Caracterizînd cauza Spaniei
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Sindicale Internaționale se reunesc la Bruxelles "pentru a examina posibilitățile de ajutor acordat clasei muncitoare spaniole în lupta împotriva agresiunii fasciste". Caracterizînd cauza Spaniei, ca fiind cea a "democrației universale", ISM și FSI se alătură în întregime "muncitorilor și țăranilor spanioli în lupta lor temerară pentru democrație și Republică". Ele denunță responsabilitatea Statelor fasciste care susțin pe rebelii spanioli și cheamă clasa muncitoare internațională de a acorda tot "sprijinul material și moral" de care au nevoie țăranii și muncitorii spanioli. Totuși
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
țăranilor spanioli în lupta lor temerară pentru democrație și Republică". Ele denunță responsabilitatea Statelor fasciste care susțin pe rebelii spanioli și cheamă clasa muncitoare internațională de a acorda tot "sprijinul material și moral" de care au nevoie țăranii și muncitorii spanioli. Totuși, această solidaritate este subordonată unei abordări diplomatice a problemei, așa cum o arată următoarea declarație: "A cere tuturor statelor democratice ca, urmînd regulile constante de drept internațional, guvernul stabil și legal al Spaniei să poată obține mijloacele necesare apărării sale
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]