7,710 matches
-
o sursă cauzală a performanței, dar totodată și performanța reprezintă o sursă cauzală a satisfacției. Putem însă presupune că, în anumite condiții care urmează a fi specificate, un sens este mai puternic decât celălalt. În știință apar, adesea, asemenea răsturnări spectaculoase în ceea ce privește sensul cauzării. În tradiția psihologică și sociologică se postula o relație cauzală între atitudini și comportament. Empiric există o corelație ridicată între aceste două variabile. Sensul cauzării părea evident: atitudinile determină comportamentul. Și aici însă stabilirea empirică a succesiunii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
adus o nouă problemă: distincția dintre modelele explicative teoretice și modelele explicative empirice. Ultimele 4-5 decenii au fost dominate în evoluția sociologiei de eforturile de operaționalizare a conceptelor teoretice, de asediere a acestora cu proceduri de identificare empirică. În ciuda acumulărilor spectaculoase, multe dintre variabilele teoretice ale teoriilor sociologice rămân doar parțial operaționalizabile, iar altele deloc. Hubert Blalock (1969) sugerează termenul de teorie auxiliară pentru a desemna grupul de preocupări distincte de traducere sub formă de indicatori empirici ai conceptelor teoretice. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dominării de clasă. El reprezintă un organism astfel constituit încât să asigure promovarea intereselor economice dominante în guvernarea întregii societăți. Religia, tocmai prin aparența sa de iraționalitate, a reprezentat un teren deosebit de fertil pentru exercițiile de analiză funcțională. Cele mai spectaculoase explicații ale religiei sunt de tip funcțional. Émile Durkheim (1925) consideră că religia are funcția de a sacraliza socialul însuși, de a-i oferi acestuia un plus de autoritate. Normele care conferă coeziune societății, care îl integrează pe individ nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
până la 2,9 dolari pentru un dolar cheltuit). Analizele sociologice de eficacitate/cost/eficiență au obținut până în prezent rezultate destul de modeste. Și, deși e probabil ca nici în următorii ani să nu se petreacă în acest domeniu extrem de complex avansuri spectaculoase, dezvoltarea unor asemenea tipuri de analiză pare să fie vitală pentru progresul societății contemporane. Dezvoltarea cea mai probabilă va fi în sensul amplificării detectării variatelor consecințe funcționale (beneficiul funcțional), al determinării lor cantitative, a înțelegerii resurselor utilizate de către diferite activități
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mult mai ridicată: principiul analizei concret istorice. Un fenomen social nu poate fi analizat abstract, ci în contextul său istoric determinat. Deși o procedură de bază a analizei structurale, analiza contextului structural, nu este de natură să ducă la rezultate spectaculoase. Ea reprezintă ceea ce Gouldner și Peterson numeau un „funcționalism slab”: orice lucru este legat (este „înfuncție”) de o mulțime de alte lucruri (Johnson, 1978). Exigența analizei contextuale nu conține indicații mai precise asupra modului în care are loc interdependența. Compatibilitatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai marcate în Europa decât în SUA). Douăzeci de ani mai târziu, Raymond Boudon (1979) constată că structura mobilității sociale rămâne aproximativ aceeași în respectivele țări, deși între timp a avut loc o importantă creștere economică și, mai ales, o spectaculoasă dezvoltare a învățământului, o largă democratizare a acestuia. Boudon sugerează că ar exista un mecanism structural mai profund de reproducere a stratificării sociale, care este responsabil de această constanță surprinzătoare a mobilității sociale în ciuda variației celorlalte condiții contextuale. În ultimele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
util să determinăm câteva tipuri ale acestei integrări. În mod special mă voi opri asupra a două mari perechi de alternative ale procesului actual de integrare. Integrarea difuză versus specificată. S-ar putea aprecia că, deși mai puțin vizibilă și spectaculoasă, integrarea difuză, nespecificată a cunoștințelor sociologice în masa sistemelor sociale reprezintă, în momentul de față, forma cea mai avansată. O asemenea integrare se plasează la nivelul cognitiv al activității sistemelor sociale practice: cunoștințele și informațiile produse de sociologie, difuzate prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a științei în toate sferele de activitate. Din acest motiv, practicienii de cele mai diferite specialități tind să perceapă aplicarea științelor sociale ca fiind o parte esențială a efortului general de modernizare și dezvoltare, chiar dacă nu se așteaptă la rezultate spectaculoase imediate. Aceasta pare să reprezinte o motivație destul de generală a solicitării sprijinului sociologiei de către specialiștii din diferitele sfere ale activității sociale. Formarea și dezvoltarea capacităților de acțiune. Sistemele sociale dețin capacități empiric constituite de soluționare a diferitelor lor probleme sociale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exemplu instructiv din practica lor. Departamentul de stat al spitalelor de boli nervoase a introdus practica de a solicita lunar de la fiecare spital numărul pacienților cărora li se pune „cămașa de forță”. Rezultatul a fost că numărul acestora a scăzut spectaculos lună de lună, datorită unei mai atente și mai eficace îngrijiri. Feedbackul asupra performanțelor, asupra realizării obiectivelor reprezintă un instrument esențial al dezvoltării și perfecționării sistemelor sociale. El motivează efortul de perfecționare, în lipsa acestuia sistemele neputând să-și estimeze eficiența
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dezvoltă mai mult forțele de producție ale oamenilor și, prin urmare, relațiilor lor sociale” (Marx și Engels, 1968, p. 414). În acest sens, istoria omului este determinată în mod fundamental de istoria forțelor sale productive. Aici continuitatea este necesară. Salturi spectaculoase nu se pot face. Toate celelalte sfere ale vieții sociale se organizează în funcție de această sferă care este într-un fel dată. Dar nu numai sfera economicului reprezintă un proces obiectiv, desfășurat în timp, ci și prin numeroasele sale implicații ea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin comparație cu Virgil Mazilescu N. pare de-a dreptul minor. Altminteri, într-o Scrisoare către cititor pusă în fruntea volumului Vox populi, vox Dei (1979), ține să-și asigure, ironic, cititorul că „munca poetului nu e cu nimic mai spectaculoasă decât o muncă de rând”, răspunderea morală a celui care scrie fiind însă „extraordinară”. Nonconformist, pus pe șotii, „caraghiozlâcuri” și „pezevenglâcuri”, el este totodată împotriva lucrului poetic „sofisticat”, fatalmente „perisabil”, supus „dezavuării” publice. Poetica lui e fantezistă și parodică, dinamitând
NICOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
, revistă apărută la București, săptămânal, între 14 octombrie 1927 și 28 mai 1934. Publicația e interesată strict de dimensiunea spectaculoasă a cotidianului românesc și internațional, pe care îl prezintă preponderent prin imagini fotografice și foarte puțin prin articole de analiză. Rubrici: „Săptămâna”, „Moda”, „Actualitatea în caricatură”, „Jocuri”, „Sporturile”, „Pagina femeii”, „Pagina cinematografică”, „Notițe științifice”. Interes literar prezintă traducerile din prozatori
OGLINDA LUMII. WELTSPIEGEL. LE MIROIR DU MONDE. VILÁG TU˝KRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288512_a_289841]
-
micromonografia E. Lovinescu propune o interpretare în multe privințe inedită asupra marelui critic. Pentru prima dată N. explică aici câteva dintre contradicțiile evoluției spirituale a lui E. Lovinescu, identificând în „simbolism” sâmburele originar al criticii sale. Dar volumul cel mai spectaculos din deceniul al optulea rămâne Un roman epistolar (1978), cuprinzând corespondență cu Radu Stanca și unde, pe lângă subtilele pasaje referitoare la un singular amor intelectualis din literatura română, abundă fragmente de o formidabilă eclatanță intelectuală. Cele mai vii și mai
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
pastorală, fostul secretar al domnului își cântă, în latinește, românește și ungurește, fericirea simplă, în mijlocul naturii, oricând de preferat măririlor lumești. În fine, se intonează un cântec bahic și apoi, în românește, un Testamentum Bacchi. După o scenă de un spectaculos naiv, în care sfetnicii uneltitori sunt luați de un demon înveșmântat în flăcări, în încheiere se face o urare împărătesei Maria Tereza, împăratului Iosif al II-lea și episcopului Grigore Maior. Așadar, piesa e mai mult o improvizație ca de
OCCISIO GREGORII IN MOLDAVIA VODAE TRAGEDICE EXPRESSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288505_a_289834]
-
scopul urmărit de noi e diferit de cel urmărit de istoria contemporană sau de jurnalism. Voi explica aceasta făcând o analogie cu fotbalul. Jurnalistul înregistrează evenimentele zilei, informându-ne cine a pierdut și cine a câștigat, cine a marcat golurile spectaculoase și cine a făcut greșeli prostești. Istoricul ne-ar putea relata despre evenimente similare desfășurate într-o anumită perioadă de timp. Comentatorul ar putea remarca faptul că acesta a fost un an bun pentru fotbalul românesc și pentru fotbaliștii români
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ieri va fi o zi există un grupaj de scrieri insolite, într-o formulă care, pe lângă priza sigură la public, avea avantajul de a servi evazionismul și eschiva în fața regulilor circumspecte ale cenzurii. Textele din grupaj nu ies în mod spectaculos din formula - întâlnită și la Mircea Eliade - a evadării din timp și a circulației pe niveluri temporale eterogene. Modelul pare să se afle însă mai curând în prozele SF ale lui Ovid S. Crohmălniceanu, care nu iau foarte în serios
NEDELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288398_a_289727]
-
imaginea satului produsă de celelalte instituții, organizații, grupuri, persoane. O istorie de câteva decenii a unui sat, realizată În manieră socioantropologică, În care vizita sociologilor ar fi privită și prin prisma altor grupuri, categorii ale mediului rural, ar aduce rezultate spectaculoase despre impactul real al intelectualilor sau tehnicienilor asupra unei unități sociale. Abordarea culturii interbelice prin istoria socială modernă, pe filiera Școlii gustiene, Înseamnă o mutație nu numai În sensul deplasării accentului de la oficial, de la evenimențial la informal, la cotidian, ci
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
autori, cele mei bune articole, cei mai mulți cititori și să nu realizeze deficite financiare care să ducă la sistarea publicării de către presa universității. Strategia aleasă de redactori a fost una caracteristică perioadelor de criză: reactualizarea statutului și discursului revistei. Cea mai spectaculoasă transformare a avut loc sub redacția lui Everett Hughes și Helen Hughes, În anii ’50. În locul practicilor editoriale care la Începuturile apariției jurnalului au fost prea puțin profesioniste, intervin politici editoriale - Începând din anii ’50 au publicat În AJS (Abbott
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cele mai ridicate. Descoperirea această a creat o serie de aparate extrem de sofisticate, precum și o serie de tehnici care mai de care mai fanteziste, menite să scruteze practic orice element anatomic și funcțional al corpului uman. Notam aici experiențe îndrăznețe, spectaculoase cum ar fi primele injectări de substanțe de contrast pe organe de cadavru și mai apoi pe omul viu, spectaculoasă experiență al lui Forsmann, care și-a introdus o sondă până în inimă, făcându-și astfel o radiografie care a semnat
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
de care mai fanteziste, menite să scruteze practic orice element anatomic și funcțional al corpului uman. Notam aici experiențe îndrăznețe, spectaculoase cum ar fi primele injectări de substanțe de contrast pe organe de cadavru și mai apoi pe omul viu, spectaculoasă experiență al lui Forsmann, care și-a introdus o sondă până în inimă, făcându-și astfel o radiografie care a semnat certificatul de naștere al cateterismului cardiac. Au apărut aparate destinate secțiunilor prin corp, precum tomografele, si multe alte tehnici și
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a introdus o sondă până în inimă, făcându-și astfel o radiografie care a semnat certificatul de naștere al cateterismului cardiac. Au apărut aparate destinate secțiunilor prin corp, precum tomografele, si multe alte tehnici și aparate cu raze X. Această evoluție spectaculoasă pe plan tehnic a permis în zilele noastre crearea în domeniul informaticii a unor computere performanțe, radiologia fiind cea care a beneficiat în domeniul medical în cea mai mare măsură de facilitățile ei. Informatică în radiodiagnostic constituie în zilele noastre
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
provincial în care distopicul se insinuează progresiv într-o atmosferă cehoviană. De pildă, în Preview/Previziune, lui Lori i se descoperă în clasa a șasea o miopie gravă, și băiatul e nevoit să poarte ochelari. Nu faptul în sine e spectaculos, ci consecința lui: ochelarii îl împiedică pe Lori să-și mai exercite harul divinatoriu de care dispunea, iar întreaga sa existență se va desfășura ca o alternanță de view (cu ochelari) și preview (fără ochelari). De altfel, specificul acestor proze
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
alese pentru a evoca lumea satului. Narațiunea este eliptică, fără amănunte și fără un fir epic bine definit, iar personajele sunt vagi, în orizontul ales punându-se accentul când pe fenomenul „școlarizării la sate”, când pe întâmplări erotice unde predomină spectaculosul: castrări, violuri, pedepsirea femeilor adultere etc. De multe ori textul este un monolog prin intermediul căruia se încearcă ilustrarea mentalității țărănești: „niciodată nu piere omu’ cu scaun la cap”. Prozatorul, altfel capabil să imprime instantaneelor sale un ritm alert și să
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
locul marelui ocrotitor al creștinismului și al locurilor sfinte poate fi luat de un alt mare stăpânitor, glorificat în acest chip de Gavriil Protul în Viața patriarhului Nifon, unde era declarat „ctitor a toată Sfetagora”. Se poate afirma că sclipirea, spectaculoasă, din tema iconografică a lui Ștefan cel Mare (Cavalcada Sfintei Cruci pictată la Pătrăuți, reluată la Bălinești și la Arbore) și-a aflat în Învățături... o extensie profundă și mai ales durabilă. Ideea cruciadei antiotomane prinde astfel substanță, în primul
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
seamă în Alergarea copacului roșu (1985), care cuprinde și texte în proză, unele dintre ele de mare petulanță imagistică, aparent absurdă, de fapt criptat-expresivă, uneori cvasiurmuziene (în fond enigmatic-alegorice). Esențială este deschiderea religioasă, mai pronunțată în timp, însă fără prefaceri spectaculoase de strategii expresive. Numeroase versuri se referă la transcendență și redempțiune, iar unele titluri sunt în sine edificatoare (Vine lumina, A venit cuvântul, Semnele Tale, Vestirea). Mistica vizând marile chestiuni ontologice e dublată de o „mistică” a poemului, a captării
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]