7,322 matches
-
luminile intermitente, roșu cu albastru, se vedeau dinspre Central Park West, zona în care casa lui Rhyme era localizată. Ei, haide, încercă ea să se liniștească, de vină e doar imaginația ta, alimentată de amintirea imaginii acelui Arlecchino sinistru de pe steagul de la intrarea în cortul Cirque Fantastique din parc, a actorilor mascați și a ororilor săvârșite de Magician. Toate astea o făceau să fie puțin paranoică. Înfricoșător... Las-o baltă. Mutând sacoșa cu mâncare cubaneză foarte condimentată dintr-o mână în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
mașinilor de intervenție afară și a pompierilor încercând să-și croiască drumul în interior probabil îi tulburase pe unii din clienți. Apoi Sachs auzi o serie de pocnituri la poarta principală. Recunoscu sunetul din ziua precendentă: era sunetul pe care steagul cu Arlecchino din commedia del’arte îl făcea atunci când vântul bătea mai tare. Probabil cei aflați în acel moment la ieșire au crezut că sunt împușcături și s-au întors panicați spre interior, în căutarea altor ieșiri. Aproape instantaneu, incinta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
când în când din cauza durerii pe care o resimțea la rinichiul drept. Ajutase zeci de oameni să iasă din învălmășeală și găsise într-un final acest loc pentru a-și trage sufletul. Arlecchino se holba în continuare la ea de pe steagul în alb și negru de deasupra ei, pocnind la fel de tare din cauza vântului. I se păruse sinistru cu o zi în urmă; acum, după panica din cort - pe care chiar el o cauzase - părea respingător și grotesc. Reușise să evite în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
instrumente cu tăiș de orice dimensiuni - cunoaște „Oglinda în Flăcări”, un truc foarte periculos și rareori interpretat de iluzioniști Cirque Fantastique începea să se trezească la viață. Mai era doar o oră până la spectacolul din acea seară. Kara trecu de steagul cu Arlecchino și zări o mașină de poliție parcată. Rhyme dăduse dispoziție ca o patrulă să rămână acolo în permanență, după cele întâmplate în acea după-amiază. Simți un sentiment de fraternitate care o lega de ei, căci ea însuși era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de polițiști vor împânzi parcul. Cu un aer preocupat, își scoase telefonul și se prefăcu a telefona la pompieri, strecurându-se către trotuar. Cu toate acestea, nu se putu abține să nu facă încă o pauză. Privi în urmă spre steagurile uriașe din fața cortului, pe jumătate ascunse de fum. Pe unul dintre ele se mai vedea un Arlecchino cu mască aplecat înainte, cu palmele goale deschise în sus. Priviți, onorată audiență, nu am nimic în mână. Numai că, parcă pictorul însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
de conducere (n. t.ă Cele mai cunoscute mărci de cafea de pe piața din Statele Unite Inițiatoarea primei afaceri în domeniul tehinicilor de slăbit (n.t.ă În traducere liberă, titlul înseamnă „Stele și Fâșii pentru Totdeauna” și face referire la steagul Statelor Unite ale Americii Marcă de bere de ghimbir din Statele Unite ale Americii (n. t.ă Săli faimoase din Statele Unite, unde au loc concerte și spectacole ale artiștilor foarte renumiți (n. t.ă ADA (Americans with Disabilities Actă este o lege din Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Însemna miile de refugiați chinezi care mureau de holeră În lagărele de la Pootung și capetele Însîngerate ale soldaților comuniști Înfipte În țepi de-a lungul Bundului. Într-un război adevărat, nimeni nu știa de partea cui era și nu existau steaguri, comentatori sau Învingători. Într-un război adevărat, nu existau inamici. În contrast, viitorul conflict dintre Anglia și Japonia, despre care fiecare om din Shanghai se aștepta să izbucnească În vara anului 1942, ținea de domeniul zvonurilor. Vasul de aprovizionare atașat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
chinezi. Șirul de mașini se mișca greoi prin punctul de control, purtînd grupuri de americani și europeni care Întîrziaseră deja la petrecerea de Crăciun. Yang trase Packard-ul aproape de barieră, fluierînd speriat. În fașa lor era un Mercedes turistic, Împodobit cu steaguri purtînd semnul zvasticii, plin de tineri germani impacientați. Dar japonezii controlară interiorul mașinii cu aceeași atenție. Mama lui Jim Îl apucă de umăr. — Nu acum, dragul meu. S-ar putea să-i sperie pe japonezi. — Asta nu-i va speria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
succes să recupereze cutiile cu coduri. Curînd după ora zece, japonezii redeschiseră Bundul și mii de chinezi speriați și europeni neutri fură Împinși de-a lungul cheiului. Priveau În jos, la echipajul rănit al navei Petrel, și stăteau tăcuți, În timp ce steagul Țării Soarelui Răsare era Înălțat pe catargul vasului american Wake. Tremurînd lîngă tatăl lui În soarele rece de decembrie, Jim se uita În sus, la ochii lipsiți de expresie ai chinezilor strînși laolaltă pe chei. Erau martori la totala umilire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
acoperișul pergolei de trandafiri, un pistolar stînd sus În plopii din spatele terenului de tenis, un infanterist alergînd pe pajiște cu pistolul cu aer comprimat, căzînd Împușcat În straturile de flori și ridicîndu-se din nou ca să atace stîncile artificiale de sub catargul steagului. De la adăpostul chioșcului de vară, Jim se uită În sus spre ferestrele verandei. Un avion care trecu pe deasupra lui Îl făcu să-și spună că nu trebuia să alerge prea brusc pe pajiște. Deși neclintită, grădina părea că Întunecată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
corpul masiv al crucișătorului Idzumo. Era ancorat la vreo patru sute de metri depărtare de chei, cu vechile coșuri proaspăt vopsite, cu turelele tunurilor acoperite cu pînze care fluturau. La mică distanță În amonte, se afla nava americană Wake, purtînd acum steagul Soarelui-Răsare și avînd imprimate caractere japoneze În culori vii la prova și la pupa. O ceremonie complicată de botez se desfășura În fața clubului Shanghai. Zeci de civili japonezi importanți, În redingotă, alături de germani și italieni În uniforme fasciste extravagante urmăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Repulse și Prince of Wales. Poate că, după terminarea războiului, avea să intre În rîndul Forțelor Aeriene Japoneze și va purta semnul Soarelui-Răsare brodat pe umeri, ca piloții americani care zburaseră cu Tigrii Zburători și purtaseră pe gecile de piele steagul Chinei naționaliste. Deși Își simțea picioarele grele, Jim continua să stea În spatele cabinei șoferului, În timp ce goneau spre porțile lagărului de concentrare de la Woosung. În mintea lui, imaginea avionului japonez din cîmpia Yangtze se confunda cu certitudinea că avea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
va putea bizui pe Jim. Refuzînd cu Încăpățînare să coopereze, Jim ședea pe cutia lui de lemn, gîndindu-se la domnul Maxted, În timp ce arhitectul se clătina lîngă el. MÎinile lui palide, roase atîta Împins la cărucior, atîrnau În lături ca două steaguri albe. Oasele Îi erau ținute laolaltă mai mult de amintirile despre barurile și piscinele din perioada cînd era mai tînăr. Domnul Maxted era lihnit de foame, ca mulți dintre bărbații și femeile din procesiune. Dar Îi amintea lui Jim de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
putea vedea pe fațada de cretă a stadionului și pe pielea de groapă de var a locotenentului Price. Gonind muștele cu un exemplar din Life, Jim ședea pe șasiul unui camion. Studia o fotografie a unor marinari americani care ridicau steagul În vîrful muntelui Suribachi, după bătălia pentru Iwo Jima. Americanii din aceste reviste au luptat Într-un război eroic, desprins din cărțile cu benzi desenate pe care Jim le citise În copilărie. Chiar și morții erau Înfrumusețați, reflectînd ideea celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
clasoare cu timbre lipsite de orice valoare, răsare paltonul mult râvnit, gri Închis, aproape spre negru, din stofă groasă și fină. Nou-nouț. Cu târguială mare ajunge În brațele tale pentru numai o sută cincizeci de lei, Împachetat Într-un ziar Steagul Roșu vechi, din vremea când echipa Steaua se numea C.C.A. și a făcut un turneu În Anglia. Meci nul cu Arsenal. Cu banii economisiți de la tramvai, taică-tu mai completează și Își cumpără un rom mic de la Bufetul talciocului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
se mai păru că un stol de vrăbii sau prigorii, ce or fi fost, se zvârcoleau În zbor deasupra și prin norul de praf alburiu. Cum i se mai păru că vede cum răsare un soare imens, roșu incandescent, ca steagul Japoniei, dar numai i se păru. În realitate, În văzduhuri și spații se forfecau fără milă iernile, cumplitele ierni. Se nimiceau pur și simplu În zbor. Pentru cincizeci de lei, pe vremea aceea, Compania TAROM făcea zboruri de agrement deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
celei de-a 98-a aniversări a nașterii lui V.I. Lenin a avut loc la Casa prieteniei româno-sovietice din Capitală adunarea festivă organizată de Comitetul municipal București al P.C.R. Pe fundalul scenei, chipul lui Lenin se află așezat pe un steag purpuriu, iar alături, datele comemorative 1870 - 1968. În prezidiul adunării au luat loc tovarășii Gheorghe Rădulescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului general al A.R.L.U.S., Dumitru Popescu, membru al C.C. al P.C.R., redactor-șef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
coboară din modul pe solul lunar, adormi, și clipa aceea urmărită de milioane de oameni ție nu-ți dezvirginează retina căci dormi, moțăi, ești plecat din lume, și tresari, dar americanii sunt deja pe lună, se vântură pe acolo cu steagul ăla care pare a fi făcut din fier și pierzi momentul istoric și vorbele acelea minunate, un pas Înainte, doi pași Înapoi, ptiu! drace, un pas mic pentru om, un pas mare pentru umanitate, de asemenea pierzi și stofa pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și a partenerului meu. Gabor își ridică privirea din carnețel. —Asta-i tot, am scrâșnit eu. Unde v-ați născut? Percep un vag accent. Percepi un accent vag, doctore? Tu vorbești, cu felul tău cântat de a vorbi, ca un steag ungar fluturând în vânt. Nu am întâlnit încă un compatriot de-al tău care să se fi descotorosit de această cadență. Accentul mă dă și mai puțin de gol. Nu chiar german, spun oamenii când încearcă să mă identifice. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
și purici și încovoiat de frică. Avocatul avea dreptate în scrisoare. Acel Peter van Pels murise la sfârșitul războiului. M-am întors și l-am urmat pe Otto pe coridor, intrând în sală odată cu restul spectatorilor. Scaunul judecătorului, flancat de steaguri naționale și de stat, se zărea la capătul celălalt. Alexander Hamilton și Dwight D. Eisenhower și Averell Harriman se uitau în jos cu severitate, din ramele lor aurite. Păreau serioși și onești. Găseam atmosfera încurajatoare. M-am așezat în spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
și ar Începe o eră nouă. Ca În copilărie: un puști acru, cu o minte ca briciul, care nu avea altă plăcere mai mare decât să vâneze greșelile de limbă sau de exprimare ale adulților. Să-i oblige să Înalțe steagul alb. Câte un oaspete folosea, spre exemplu, expresia „marea majoritate a poporului“ - iar tu remarcai senin că „marea majoritate“ nu reprezenta decât 25,1%, adică o minoritate, nu o majoritate. Tatăl tău spunea, de exemplu, că Ben Gurion e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
meu vorbind. Am să mă retrag. O să te duc cu mașina. XXVIItc "XXVII" Saltultc "Saltul" Fratele meu conducea Studebaker-ul prea mare pentru ulicioara aceea, îl mâna prin poiene flancate în dreapta și în stânga de pereți de stâncă. Din marginile tăioase țâșneau steaguri albe de apă și, de la vacanța de vară, când familia călătorise de la B. împreună cu Onkel Curt la hotelul montan, împrejurimea nu se schimbase aproape deloc. Pârâul de munte curgea larg și liniștit printre arini, arțarii alpini se ridicau cu trunchiurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
purtat, nu? — Da, cu un polar pe deasupra, pe care ai refuzat să-l dai jos, deși era înăbușitor de cald în restaurantul ăla. În timp ce noi ne ciondăneam în legătură cu cadourile, Danny scotocea căutând jocul. Ieși purtându-l triumfător ca pe un steag al regimentului inamic. Nu ar fi mai bine să plec eu acasă și să rămâneți voi doi singuri? am sugerat înainte ca Maria să sugereze ceva mai puțin diplomatic. Dar Danny era hotărât. — Nu, hai să jucăm doar un joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
să pară că pricepe rostul vizitei mele și începu să mă descoase, dacă răposatul îmi este neam de aproape, cum îl cheamă și unde stă... „Mi-a murit băiatul”, - plânsei liniștit. Și, la vreo două ceasuri după ce plecai de acolo, steagul negru fâlfâia la poarta casei mele. Ușile de la intrare și zidul dimprejur erau cernite. Mahalaua năvălise prin odăi ca să caute și să vadă mortul. Răposatul însă, nicăieri. „Cine a murit, domnule Zaharia?”, mă întrebă croitorul de peste drum. „Băiatul”, zisei liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
îi revenea nișa din stânga. Căci atât mai pot să spun ca circumstanță atenuantă: nu am fost doar un țânc al Jungvolk-ului în uniformă, care se străduia să mărșăluiască în pas cu ceilalți și în același timp să cânte „Ne poartă steagul nostru înainte“, ci și un băiat căruia îi plăcea să șadă în casă, care-și gospodărea cu grijă comorile din nișa lui. Chiar și aliniat în formație rămâneam un solitar, dar care nu sărea în ochi din cale-afară; unul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]