27,141 matches
-
facem spectacol, să aprindem fusta nu știu cărei babe cu lumânări cu chestii din astea ne ocupam sau să bem o bere în seara aia [...]. Ni se părea un spectacol totul, noaptea de Înviere [...]163. Fiind un oraș mic, nu prea era supravegheat zelul religios, dacă erai [credincios] erai, dacă nu, nu164" (P.O.N). Criza anilor '80 nu îi lăsa indiferenți pe copii, deși erau departe de a înțelege dimensiunile ei reale: "eu, imaginile astea o să le țin minte întotdeauna: venea seara
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
compara constant în sinea ei. Ipohondria lui Yourcenar cerea izolare geografică. Este mult mai ușor să te îngrijești și astfel să te bucuri de protecția psihică pe care ți-o oferă ipohondria când ești departe de lumea dezlănțuită unde ești supravegheat. Cu toate acestea, Marguerite și Grace erau mai puțin retrase decât păreau. Marguerite avea nevoie de singurătate pentru a scrie, dar situația ei financiară era cel puțin la fel de gravă: ea și Grace trăiau de azi pe mâine la Mount Desert
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Manguel și, după moartea lui Yourcenar, Marie Louise Archer așteptând în culise. Nu a scris nimic original în engleză, atât de pătimaș i-a fost devotamentul față de limba ei maternă, în care a crezut că sălășluiau adevăratele ei talente. Dar supraveghea cu vigilență asigurarea rapidă a traducerilor în engleză, fiind conștientă că reputația ei va putea fi astfel construită într-o lume preponderent anglofonă. Se străduia să atingă perfecțiunea cu traducătorii ei, comentând fiecare detaliu și nuanță. Dar interpre(ările traducătorilor
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
nu merg așa cum și-ar dori și nu abandonează o activitate, nici atunci când devine dificilă; are bine dezvoltat sistemul motivațional! de pildă, nu face unele activități doar pentru că i-a cerut părintele să le facă sau doar cât cineva îl supraveghează, ci le face pentru că a înțeles că sunt utile pentru propria dezvoltare și îi oferă beneficii; este sigur pe el în majoritatea situațiilor, iar atunci când simte că nu se descurcă, cere ajutorul; se adaptează rapid la situații/ persoane noi; nu
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
pozitive sau negative pe care părinții le exercită asupra acestuia. Cu această ocazie învățătorul poate urmări gradul de sprijin acordat de părinți copiilor în efectuarea temelor de acasă. S-a constatat că un număr restrâns de elevi n-au fost supravegheați în timpul pregătirii lecțiilor, în timp ce un număr destul de mare au fost controlați sistematic de către părinți sau alți membrii ai familiei. Aceștia din urmă aveau caietele ordonate, temele complete și corecte, iar rezultatele lor la învățătură sunt bune și foarte bune. Lectoratele
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
La adăpostul ideii de datorie și de îndeplinire a ordinelor, ei sunt capabili de orice cruzime asupra oamenilor. Pe lângă aceasta, există și problema puterii necontrolate a soldaților din escortă, care nu vedeau niște ființe umane în deținuții pe care îi supravegheau, percepția lor fiind deformată de ideologie. Problema exilului, nu mai puțin importantă în șirul represiunilor, este subiectul părții a șasea, care începe cu un scurt istoric al exilului din Imperiul Rus, reglementat legal în 1648. Scopul acestei incursiuni este de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Totalul acestor bastonașe este măsura imperfecțiunilor mele. Pentru cuvântul "capitalism", pe care nu am prezența de spirit de a-l înlocui imediat cu "avuție", și pentru "a spiona", pe care l-am lăsat să treacă din lene, în loc să spun "a supraveghea", mi-am acordat două bastonașe 393. (trad. a.) Salonul de spital din romanul Pavilionul canceroșilor adună oameni care aparțin unor diferite categorii sociale și profesionale, fapt ce determină varietatea limbajelor. Referindu-se la acest aspect, criticul literar Georges Nivat vorbește
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
directe ale muncii contrainformative propriu-zise. La rândul lor, aceste agenturi se compuneau din echipe: Echipa I-a Contraspionaj era condusă de un șef de echipă și avea în componență un număr de 20 de agenți, ca și informatori sau indicatori. Supraveghea persoanele bănuite ori sesizate, ce acționau în solda serviciilor informative străine. De asemenea, această echipă supraveghea activitatea organizațiilor de orice natură și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a Contraspionaj era condusă de un șef de echipă și avea în componență un număr de 20 de agenți, ca și informatori sau indicatori. Supraveghea persoanele bănuite ori sesizate, ce acționau în solda serviciilor informative străine. De asemenea, această echipă supraveghea activitatea organizațiilor de orice natură și din orice domeniu care, fie legal constituite și acționând „la lumina zilei”, fie acoperite, erau susceptibile de acțiuni de spionaj împotriva statului român. Agenții și informatorii care acționau în Echipa I Contraspionaj erau specializați
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
erau specializați pe domenii precum contraspionaj economic, contraspionaj militar, contraspionaj politic etc. Echipa a II-a Supraveghere Ministere avea aceeași încadrare ca și echipa precedentă (un șef și 20 de agenți, ca și informatorii aferenți). Misiunea acesteia consta în a supraveghea „activitatea persoanelor suspecte din departamentele armatei, pe furnizorii armatei, personalul ministerelor și cel al instituțiilor armatei”, altele decât unitățile operative. Erau vizate, îndeosebi, acele persoane care erau susceptibile de activități potrivnice intereselor statului, în general, între care și spionajul în favoarea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
material sinoptic și grafic (fișe, tabele, histograme, hărți). Consilierul tactic era, de regulă, un ofițer de carieră, specializat în activitatea contrainformativă, având misiunea de a elabora planurile acțiunilor informative/contrainformative și de a valorifica materialele procurate de agentură. Compartimentul agenturii supraveghea toate întreprinderile industriale militarizate, care produceau pentru înzestrarea armatei, precum și pe acelea civile, care contribuiau la realizarea planului de dotări al Ministerului Apărării Naționale. Acest compartiment supraveghea îndeaproape activitatea din obiectivele economice și semnala tentativele de spionaj, sabotaj, acte de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acțiunilor informative/contrainformative și de a valorifica materialele procurate de agentură. Compartimentul agenturii supraveghea toate întreprinderile industriale militarizate, care produceau pentru înzestrarea armatei, precum și pe acelea civile, care contribuiau la realizarea planului de dotări al Ministerului Apărării Naționale. Acest compartiment supraveghea îndeaproape activitatea din obiectivele economice și semnala tentativele de spionaj, sabotaj, acte de subversiune, distrugeri, angajarea unor elemente suspecte etc. În același timp, erau supravegheați îndeaproape furnizorii armatei, compartimentul semnalând cazurile suspecte, nerespectarea clauzelor contractuale, alte tentative de subminare sau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
acelea civile, care contribuiau la realizarea planului de dotări al Ministerului Apărării Naționale. Acest compartiment supraveghea îndeaproape activitatea din obiectivele economice și semnala tentativele de spionaj, sabotaj, acte de subversiune, distrugeri, angajarea unor elemente suspecte etc. În același timp, erau supravegheați îndeaproape furnizorii armatei, compartimentul semnalând cazurile suspecte, nerespectarea clauzelor contractuale, alte tentative de subminare sau dereglare a producției destinate domeniului apărării. Spre deosebire de agentura Grupei I Contrainformații, agentura Grupei a II-a Industrii includea un număr de patru echipe: 1. Echipa
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
II-a Industrii includea un număr de patru echipe: 1. Echipa I-a Industrii ale armatei și instituții de stat în legătură cu apărarea națională avea un șef de echipă și se compunea din agenți, indicatori și informatori. Ea culegea informații și supraveghea personalul, urmărind prevenirea divulgării secretelor de serviciu și tehnice legate de producția de apărare. Se acționa și pentru preîntâmpinarea infiltrărilor de persoane suspecte, potențiale elemente ale agenturilor de spionaj străine și pentru eliminarea pericolului producerii unor acte de sabotaj sau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
subsumate efortului național-strategic de apărare. Industriile vizate din acest punct de vedere erau: metalurgia, electrotehnica, chimia, producerea materialelor de construcție, extractivă, alimentară, textilă pielărie. 4. Echipa a IV-a Evidența furnizorilor armatei avea aceeași încadrare ca și echipele precedente. Ea supraveghea activitatea furnizorilor armatei și avea misiunea de a semnala defecțiunile care surveneau și elementele suspecte, potențiali producători de acțiuni vizând atingerea intereselor de stat în domeniul respectiv. Echipa a IV-a avea ca misiune aplicarea măsurilor de prevenire, iar în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
teritoriile cedate au fost retrase în interior în vara anului 1940. Datorită importanței câmpurilor petrolifere din România și a căii navigabile pe Dunăre, în iunie 1940 au fost înființate două agenturi: - Agentura „P” (Ploiești) și - Agentura Turnu Severin. Agentura „P” supraveghea regiunea petroliferă pentru preîntâmpinarea acțiunilor de sabotaj, ce se puteau produce prin acțiunile agenților britanici sau sovietici. Ea era încadrată cu 37 de agenți care, spre sfârșitul anului 1940, au fost dublați de o agentură germană. Agentura Turnu-Severin avea un
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lui Moruzov cu Canaris”. Eugen Cristescu l-a declarat cel mai bun ofițer analist profesionist dintre toți cei pe care i-a avut S.S.I.-ul de-a lungul timpului. Au fost adunate în această secție elementele filogermane, pentru a fi supravegheate mai ușor. Cuprindea trei birouri și două agenturi: - Biroul 1 (contact permanent cu un birou specializat al Abwehr-ului); - Biroul 2 (legături cu serviciile italiene) și - Biroul 3 (lucrări de registratură și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
găsi acolo. Acțiunea a creat o „proastă impresie în cercurile germane”, încât în urma investigațiilor lor, serviciile germane și Legația au înțeles amestecul „personal al d-lui Mareșal Antonescu”, care a mai ordonat și „amânarea acestui proces de acuzați”. Serviciile germane supravegheau informativ și pe foștii oameni politici români, investigau activitățile lor trecute și curente, îi observau pe funcționarii superiori, dacă cumva erau ori nu simpatizanți ai Reich-ului, pe cadrele tehnice din industria românească. În acest sens, o notă informativă din 11
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
care, probabil, erau agenți: inginerul N. Caranfil și șeful lui „British House”, Fred Pow. Ministrul englez a lăsat și un „reprezentant al său”, P. Buhagiar. Acesta a fost secretar adjunct al atașatului economic al Legației și lucra ca agent acoperit. Supraveghea „starea economiei românești”și trimitea note și rapoarte informative la Istanbul, locul „unde se va instala Centrala de Informații (S.O.E. 3) a fostelor Legații engleze din Balcani”. Serviciul de informații al Legației britanice, înainte de ruperea relațiilor diplomatice anglo-române
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
se afle, cu cea mai mare urgență, dacă în Grecia „au debarcat trupe britanice și unde”, câte „avioane engleze operează în zonă și unde sunt bazele lor” și care este „situația exactă a armatei italiene”. IV. 4. c. Problemele de supravegheat informativ În chestionarele transmise de la București rezidențelor din zona conflictului, se insista să se informeze în mod strict asupra următoarei problematici: - dispozitivul trupelor grecești pe frontul din Albania; - unitățile elene dislocate spre frontiera iugoslavă, bulgară și turcă, precum și valoarea lor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în timpul guvernării Antonescu șef al Serviciului Cifru la Ministerul de Externe și pentru a contracara eventualele deconspirări, după propulsarea sa ca urmare a participării la actul din 23 august 1944, dar și pentru a-și plăti polițele, pentru că fusese îndeaproape supravegheat de SSI, Niculescu-Buzești i-a convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe pe col. Ion Lissievici și lt. col. Traian Borcescu, foștii adjuncți ai lui Eugen Cristescu. Aici, pe un ton autoritar, le-a cerut să-i pună la dispoziție „tabelul tuturor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cu numele de „Vișin”. Șeful Subcentrului nr.1 de Informații era locotenentul în rezervă Simion Ghișa. Participase în campania antisovietică și acționase, în perioada 1 mai 1942-15 iunie 1944, ca șef al Centrului Informativ din Lemberg (Lvov-ul de azi), ce supraveghease informativ unitățile operative maghiare și zona lor de ocupație pe Frontul de Răsărit, având un spațiu delimitat de orașele Lemberg și Minsk. A comandat și Subcentrul de Informații de la Beiuș în perioada 12 iunie 1941- 30 aprilie 1942. Era ajutat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ilegalitate, se manifesta mai degrabă ca o „bază operațională” pentru acțiuni de spionaj și diversiune. Din aceste motive, instituțiile statului român, abilitate pentru menținerea ordinei și apărarea siguranței sale, precum Direcția Polițiilor și Siguranței Statului, Serviciul Special de Informații etc., supravegheau și monitorizau cu mult zel informativ/contrainformativ Partidul Comunist, ce își desfășura activitatea în clandestinitate. Scopul vădit era acela de a preveni din fașă orice acțiuni „revoluționare” ale comuniștilor, ce puteau să producă convulsii sociale, implicit înlăturarea ordinii de drept
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
celelalte componente ale lui, de la spionaj tactic la contraspionaj. Pe plan intern, urmărea întreg aparatul de stat al Românei, începând de la „Palatul Regal până la firmele de comerț”. Fără a acționa într-un regim strict de poliție politică, era împuternicit să supravegheze, de sus până jos și „în regim de agentură”, întreaga viață socială românească, toți oamenii politici, miniștri și înalții funcționari de stat, inclusiv misiunile altor state și toate societățile străine sau autohtone. Beneficiind de o agentură penetrantă pe plan extern
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
numai din privatizarea rapidă și pe scară largă a întreprinderilor, dar și din liberalizarea prețurilor, pe de-o parte, și, pe de altă parte, minimaliștii, care văd o tranziție mai lungă, unde privatizarea precede liberalizarea prețurilor și convertibilitatea monedei, totul supravegheat de Statul care-și asumă rolul de supraveghetor mai ales în domeniul social. În ceea ce privește tranziția, primii se aseamănă cu apărătorii utilitarismului benthamian, iar ceilalți, cu susținătorii colbertismului francez, chiar dacă discursul lor, marcat de fascinația dezbaterii economiei occidentale, se referă cînd
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]