4,154 matches
-
Imperiului German, Arthur Zimmermann, în data de 16 ianuarie 1917, ambasadorului german din Mexic, Heinrich von Eckardt, când Primul Război Mondial era în plină desfășurare. Aceasta îl instruia pe ambasador cum să înainteze guvernului mexican propunerea unei alianțe împotriva Americii. Telegrama a fost interceptată și decodată de englezi, conținutul ei înlesnind intrarea Americii în Primul Război Mondial. Mesajul lui Zimmermann includea propunerea alianței cu Mexicul, în timp ce germanii încă încercau să păstreze statutul de neutralitate cu S.U.A.; dacă aceasta cădea, telegrama sugera
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
Americii. Telegrama a fost interceptată și decodată de englezi, conținutul ei înlesnind intrarea Americii în Primul Război Mondial. Mesajul lui Zimmermann includea propunerea alianței cu Mexicul, în timp ce germanii încă încercau să păstreze statutul de neutralitate cu S.U.A.; dacă aceasta cădea, telegrama sugera guvernului mexican să facă front comun cu Germania și să încerce să atragă și guvernul japonez în noua lor alianță, și să atace apoi S.U.A.. Germania promitea suport financiar și restaurarea fostelor teritorii mexicane ale Texasului (care în 1836
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
anglo-saxonă între granițele sale, iar Germania nu ar fi fost în stare sa aprovizioneze armele necesare pentru ostilitățile care s-ar fi creat. Carranza a respins propunerea lui Zmmermann pe 14 Aprilie, dar până atunci America deja declarase război Germaniei. Telegrama a fost interceptată și decodată datorită abilităților criptologiștilor Nigel de Grey și William Montgomery ai Unității Serviciului Secret Britanic Naval, Camera 40, sub conducerea amiralului William R. Hall. Aceasta a fost posibilă datorită codului folosit de ministerul de externe german
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
de externe german ce fusese parțial decriptat folosind, printre altele, mesaje textuale capturate și un set de coduri dintr-o versiune mai veche luate de la Wilhelm Wassmuss, un agent german care lucra în Orientul Mijlociu. Guvernul britanic, care dorea să demaște telegrama incriminatoare, se confrunta cu o dilemă: dacă ar fi făcut publică telegrama, germanii ar fi suspectat ca le-a fost spart codul; dacă ar fi păstrat tăcerea, ar fi pierdut o mare oportunitate de a atrage S.U.A. în război - mesajul
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
capturate și un set de coduri dintr-o versiune mai veche luate de la Wilhelm Wassmuss, un agent german care lucra în Orientul Mijlociu. Guvernul britanic, care dorea să demaște telegrama incriminatoare, se confrunta cu o dilemă: dacă ar fi făcut publică telegrama, germanii ar fi suspectat ca le-a fost spart codul; dacă ar fi păstrat tăcerea, ar fi pierdut o mare oportunitate de a atrage S.U.A. în război - mesajul fiind trimis în perioada când sentimentul antigerman în America era în creștere
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
în război - mesajul fiind trimis în perioada când sentimentul antigerman în America era în creștere din cauza pierderii a aproximativ 200 de vieți americane în atacurile submarinelor germane. În plus, mai era o problema - ei nu puteau nici să arate confidențial telegrama guvernului american. Din cauza importanței sale, mesajul fusese trimis din Berlin, ambasadorului german din Washington, Johann von Bernstorff, pentru a-l trimite ambasadorului din Mexic, von Eckardt, pe trei rute diferite. Englezii au obținut-o pe una din aceste rute. Americanii
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
diplomatică a altor țări (de asemenea, spre deosebire de Anglia, S.U.A. nu aveau capacitatea de a sparge coduri). Cablul telegrafului mergea din Ambasda S.U.A. din Berlin, în Copenhaga și apoi via Anglia (unde era monitorizat) pe cablu submarin către S.U.A.. Arătarea sursei telegramei ar fi însemnat recunoașterea interceptării conversațiilor diplomatice americane. Guvernul britanic a intuit că ambasada germană din Washington a trimis mesajul Ambasadei din Mexic prin telegraful comercial, și astfel ar fi existat o copie în oficiul telegrafic din Mexic. Dacă ar
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
Spre bucuria spărgătorilor de coduri englezi, mesajul a fost trimis de Ambasada germana din Washington Mexicului, folosind cifruri mai vechi din cheile de coduri și astfel a putut fi complet decodat - probabil ambasada germană din Mexic nu deținea ultimele chei. Telegrama a fost trimisă de amiralul Hall, către ministrul de externe englez, Arthur James Balfour, care în schimb a contactat ambasadorul american din Anglia, Walter Page, și a trimis-o pe 23 Februarie. Două zile mai târziu, el a dezvăluit-o
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
mare pentru guvernul american și Wilson propunea întreruperea căutărilor până la noile alegeri din Mexic, când un nou guvern ar fi fost ales și o nouă constituție promulgată (o convenție constituțională, care a adoptat Constituția din 1917 pentru Mexic). Aflarea conținutuilui telegramei a intensificat tensiunile dintre S.U.A. și Mexic, pentru că o posibilă alianță cu Germania ar fi îngreunat alegerea unui guvern mexican mai prietenos intereselor Americii. Pe 1 Martie, guvernul american a dat conținutul telegramei presei. Inițial, publicul american credea telegrama a
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
Constituția din 1917 pentru Mexic). Aflarea conținutuilui telegramei a intensificat tensiunile dintre S.U.A. și Mexic, pentru că o posibilă alianță cu Germania ar fi îngreunat alegerea unui guvern mexican mai prietenos intereselor Americii. Pe 1 Martie, guvernul american a dat conținutul telegramei presei. Inițial, publicul american credea telegrama a fi o farsă menită să-i aduca în război alături de Aliați. Opinia aceasta a fost susținută de diplomații Germaniei, Mexicului și Japoniei, și de asemenea de pacifiști americani și partide pro-germane, care toți
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
conținutuilui telegramei a intensificat tensiunile dintre S.U.A. și Mexic, pentru că o posibilă alianță cu Germania ar fi îngreunat alegerea unui guvern mexican mai prietenos intereselor Americii. Pe 1 Martie, guvernul american a dat conținutul telegramei presei. Inițial, publicul american credea telegrama a fi o farsă menită să-i aduca în război alături de Aliați. Opinia aceasta a fost susținută de diplomații Germaniei, Mexicului și Japoniei, și de asemenea de pacifiști americani și partide pro-germane, care toți au declarat telegrama ca fiind un
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
publicul american credea telegrama a fi o farsă menită să-i aduca în război alături de Aliați. Opinia aceasta a fost susținută de diplomații Germaniei, Mexicului și Japoniei, și de asemenea de pacifiști americani și partide pro-germane, care toți au declarat telegrama ca fiind un fals. Printr-o mișcare neașteptată, Zimmermann a confirmat autenticitatea telegramei la data de 3 Martie și din nou într-un discurs din data de 29 Martie 1917. Discursul intenționa să explice partea lui în această situație. El
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
război alături de Aliați. Opinia aceasta a fost susținută de diplomații Germaniei, Mexicului și Japoniei, și de asemenea de pacifiști americani și partide pro-germane, care toți au declarat telegrama ca fiind un fals. Printr-o mișcare neașteptată, Zimmermann a confirmat autenticitatea telegramei la data de 3 Martie și din nou într-un discurs din data de 29 Martie 1917. Discursul intenționa să explice partea lui în această situație. El a început zicând că nu i-a scris o scrisoare lui Carranza, dar
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
nu trebuiau urmate decât în cazul în care S.U.A. ar fi declarat război și credea că instrucțiunile lui erau „absolut loiale în privința Americii”. De fapt, el a condamnat pe președintele Wilson pentru ruperea relațiilor cu Germania „cu atâta brutalitate” după ce telegrama fusese interceptată, și prin urmare ambasadorului german „nu i s-a dat ocazia sa explice atitudinea Germaniei, și guvernul american a refuzat să negocieze”. Era un ton de onestiate în discurs pentru că Zimmermann avusese timp să se gândeasca la impactul
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
și prin urmare ambasadorului german „nu i s-a dat ocazia sa explice atitudinea Germaniei, și guvernul american a refuzat să negocieze”. Era un ton de onestiate în discurs pentru că Zimmermann avusese timp să se gândeasca la impactul și efectele telegramei între timp, dar era hotărât să-și apere ideile originale. Oricum, el a dezvăluit și faptul că a fost informat greșit în legătură cu raportul de forțe dintre America și vecinul ei sudic, dar aceasta fusese greșeala Serviciului Secret German. Chiar dacă telegrama
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
telegramei între timp, dar era hotărât să-și apere ideile originale. Oricum, el a dezvăluit și faptul că a fost informat greșit în legătură cu raportul de forțe dintre America și vecinul ei sudic, dar aceasta fusese greșeala Serviciului Secret German. Chiar dacă telegrama începea declarând că Germania era interesată în păstrarea neutralității Americii, în timp ce îi ataca navele, această confirmare a unei dușmănii sigure a produs o izbucnire a sentimentului antigerman. Wilson a răspuns acestei manifestări germane ostile către americani, cerând Congresului să armeze
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
germane. Câteva zile mai tarziu, pe 2 Aprilie 1917, Wilson a cerut Congresului să declare război Germaniei. Pe 6 Aprilie 1917, Congresul a adus S.U.A. în Primul Război Mondial. Submarine nemțești atacasera mai înainte nave americane lângă Insulele Britanice, așa că telegrama nu a fost singura cauză a intrării S.U.A. în război, dar a avut un rol hotărâtor în influențarea opiniei publice americane. Aceasta a fost percepută în special necinstită deoarece mai întâi telegrama fusese transferată din ambasada americană din Berlin în
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
mai înainte nave americane lângă Insulele Britanice, așa că telegrama nu a fost singura cauză a intrării S.U.A. în război, dar a avut un rol hotărâtor în influențarea opiniei publice americane. Aceasta a fost percepută în special necinstită deoarece mai întâi telegrama fusese transferată din ambasada americană din Berlin în ambasada germană din Washington, înainte de a ajunge în Mexic. Din momentul în care publicul american a crezut că telegrama era adevarată, intrarea S.U.A. în Primul Razboi Mondial devenise inevitabilă. În Octombrie 2005
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
opiniei publice americane. Aceasta a fost percepută în special necinstită deoarece mai întâi telegrama fusese transferată din ambasada americană din Berlin în ambasada germană din Washington, înainte de a ajunge în Mexic. Din momentul în care publicul american a crezut că telegrama era adevarată, intrarea S.U.A. în Primul Razboi Mondial devenise inevitabilă. În Octombrie 2005, a fost dezvăluit că un exemplar original descifrat al Telegramei Zimmermann a fost recent decoperit de un istoric anonim care cerceta și pregătea o istorie oficială a
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
germană din Washington, înainte de a ajunge în Mexic. Din momentul în care publicul american a crezut că telegrama era adevarată, intrarea S.U.A. în Primul Razboi Mondial devenise inevitabilă. În Octombrie 2005, a fost dezvăluit că un exemplar original descifrat al Telegramei Zimmermann a fost recent decoperit de un istoric anonim care cerceta și pregătea o istorie oficială a Centrului Guvernamental de Comunicații al Marii Britanii (GCHQ). Documentul este crezut a fi exact veritabila telegramă arătată ambasadorului american în Londra în 1917. Marcat
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
fost dezvăluit că un exemplar original descifrat al Telegramei Zimmermann a fost recent decoperit de un istoric anonim care cerceta și pregătea o istorie oficială a Centrului Guvernamental de Comunicații al Marii Britanii (GCHQ). Documentul este crezut a fi exact veritabila telegramă arătată ambasadorului american în Londra în 1917. Marcat cu scrisul amiralului Hall deasupra documentului, sunt aceste cuvinte: „Aceasta este prim-înmânată domnului Page și expusă președintelui”. Cum multe din documentele secrete din această perioadă au fost distruse, se presupunea că
Telegrama Zimmermann () [Corola-website/Science/300565_a_301894]
-
frunte, după cum se pretindea, pe endocrinologul Victor Kogan-Iasnîi (primul medic din URSS care a trata diabetul cu insulină, salvând viețile a mii de pacienți). Au fost arestați 36 de „complotiști”. Albert Einstein, Winston Churchill și alte personalități internaționale au trimis telegrame de condamnare Ministerului sovietic al afacerilor externe și au cerut deschiderea unei anchete. În 2003, un grup comun de istorici americani și ruși a publicat părerea lor, că înaintea morții lui Stalin i s-a administrat varfarină, o otravă puternică
Complotul doctorilor () [Corola-website/Science/300650_a_301979]
-
și s-au îndreptat spre Vardø unde au ajuns pe 13. Ei au fost întâmpinați acolo de Hans Mohn, autorul teoriei derivei polare, care se întâmpla să se afle în oraș. Lumea a fost în scurt timp informată printr-o telegramă de întoarcerea lui Nansen, dar încă nu exista nicio veste despre "Fram". Luând vaporul poștal săptămânal spre sud, Nansen și Johansen au ajuns la Hammerfest la 18 august, unde au aflat că "Fram" fusese văzut. Ieșise dintre ghețuri la nord
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
După câteva săptămâni, încă rămas în Anglia ca oaspete al regelui la , Nansen a aflat vestea că Eva este grav bolnavă de pneumonie. La 8 decembrie a plecat spre casă, dar înainte să ajungă la Polhøgda a aflat dintr-o telegramă că Eva murise. După o perioadă de doliu, Nansen s-a întors la Londra. Fusese convins de guvernul său să-și amâne demisia până după vizita de stat a regelui Edward în Norvegia în aprilie 1908. Retragerea sa oficială din
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
Paul Verne, declară că acesta a tras asupra scriitorului pentru a atrage atenția asupra acestuia și a-i înlesni intrarea în Academia Franceză. Gaston Verne va rămâne închis până la moartea sa, survenită pe 13 februarie 1938. Robert Godefroy trimite o telegramă la casa familiei Hetzel, dar Louis-Jules Hetzel se află la Monaco, la căpătâiul tatălui său, care avea să moară pe 17 martie. Rana îi lasă lui Jules Verne o claudicație permanentă. Pe 15 februarie 1887 decedează mama sa, Sophie Verne
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]