4,773 matches
-
într-un mod neașteptat din perspectiva teoriei evoluționiste. S-ar putea afirma cu îndreptățire că tocmai evoluția a dus la dispariția a numeroase specii. Așadar, un evoluționist ar putea susține că este firească dispariția speciilor. Desigur, față de un asemenea argument teoreticianul mediului va replica arătând că în prezent dispar specii din cauza omului, iar nu din cauze pur naturale, și că omul are datoria de a menține stabilitatea și diversitatea ecosistemelor. În nișa sa biologică omul își protejează speciile din vecinătatea sa
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sus atunci când am trasat distincția dintre planurile descriptiv și cel normativ în etica mediului. Dacă lăsăm la o parte acest aspect tehnic al derivării unor reguli morale din enunțuri cu caracter universal ale științelor vieții, rămâne atunci de discutat în ce măsură teoreticienii mediului sunt ghidați în construcția teoriei lor de modul de gândire specific științelor vieții. Este evident că științele vieții au adus, așa cum am precizat deja mai sus, o nouă perspectivă asupra fenomenelor naturale, bazată pe conceptele de sistem și de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care asigură unitatea întregului. Conștiința ecologistă asimilează și se bazează pe elemente ale științelor vieții, astfel încât la nivelul cunoașterii comune sunt integrate idei și convingeri specifice, deosebite de acelea specifice unei tradiții fizicaliste și mecaniciste. Ecologia este înțeleasă de unii teoreticieni ai mediului drept o știință fundamentală 145. De fapt, recursul la datele cercetării științifice a devenit o constantă în cele mai multe dintre încercările eticienilor mediului de a-și susține punctele de vedere. Astfel, chiar în construcția argumentului următor, al unei etici
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
anumite presupoziții care sunt și ele contestabile. Dar să presupunem, cel puțin de dragul argumentării, că acest cadru supozițional nu este pus la îndoială, cel puțin pentru moment. Varner 146 respinge ideea că natura ar avea interese pe baza următoarelor argumente: • teoreticienii mediului ajung la anumite concluzii pentru că împărtășesc presupoziția că valorile constau în întregi (specii, comunități biotice, ecosisteme); • numai indivizii (probabil numai indivizii care au conștiință) au interese; • prin urmare, apelul la interesul naturii nu va oferi un temei filosofic pentru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
poziție individualistă, adică exact ceea ce face Varner. În paradigma tradițională interesele sunt definite prin referire la purtătorii lor, adică ființe conștiente și raționale, capabile de deliberare. Această concepție restrictivă după care numai oamenii pot avea interese a fost revizuită de teoreticienii mediului. Aceștia au slăbit criteriile inițiale, deși au păstrat criteriul conștienței, dar relaxarea criteriilor le-a permis să includă mamiferele și păsările. Varner propune o extindere a sferei entităților care au interese pe baza noțiunii de "interes biologic", definită prin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
adaptativă a speciilor, dar ei nu îl folosesc în sensul realist al atribuirii de interese și dorințe deoarece speciile nu îndeplinesc condițiile menționate mai sus, adică orientarea conștientă spre un scop. Totuși, după Varner 153, acest înțeles este presupus de teoreticienii drepturilor animalelor, așa cum ar fi cazul lui Regan sau Frey154. Cred însă că intenționalitatea nu trebuie atribuită doar pe baza analogiei cu schema unui silogism practic aristotelic sau a raționamentului practic așa cum îl concepe Anscombe 155. Am ajunge astfel să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dintre om și natură presupunea o anumită reciprocitate între cele două părți, în sensul că omul primitiv se considera parte a naturii și credea că se află într-o lume a interdependențelor dintre el și natură. Într-adevăr, în literatura teoreticienilor mediului se regăsește această temă a unei viziuni asupra naturii, specifică gândirii omului primitiv, manifestată prin forme precum animismul și totemismul, care s-a disipat apoi pe măsură ce credințele au evoluat spre marile religii monoteiste și au apărut primele încercări de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
într-un câmp de relații, adică o lume a interdependențelor. De asemenea, descompunerea trupului după moarte era înțeleasă ca o reintegrare în natură. Regăsim astfel în această viziune asupra naturii elemente specifice noului mod de gândire pe care îl propun teoreticienii mediului pornind de la datele științelor contemporane ale vieții. Numeroși cercetători se ocupă de analiza modului în care marile religii promovează o anumită atitudine față de natură 178. Dezbaterea este dominată de două teme, una cu privire la o anumită ambivalență a creștinismului privind
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ci și a solidarității umane. Natura apare într-un mod cu totul clar ca mediul prin care omul poate face bine sau rău semenilor săi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuși din punct de vedere etic sau spiritual"181. Teoreticienii mediului și, mai cu seamă, reprezentanții "ecologiei profunde", au considerat că atitudinea față de natură promovată de religiile orientale este mult mai adecvată dezvoltării pe această bază a unei concepții ecologiste. Despre toate acestea mă ocup pe larg în capitolul dedicat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
îl reprezintă un set de legi, și anume, legea diversității, legea interdependenței și legea resurselor finite. Puterea unui ecosistem constă în diversitatea lui, toate speciile sunt interdependente și în dezvoltarea unei specii într-un ecosistem există anumite limite. După acești teoreticieni, un arbore din specia sequoia este mai sfânt decât o icoană, iar supraviețuirea unui cactus poate fi mai importantă decât conservarea unei piramide. Un argument insolit este dezvoltat de un ecologist radical, Christopher Manes, într-o etapă mai târzie, în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vorbi despre o succesiune de comunități biotice în interiorul unui ecosistem. Ideea lui Aldo Leopold a fost interpretată unitar, cu mici abateri în funcție de anumite accente conceptuale. Cred că reconstrucția cea mai riguroasă și cea mai apropiată de spiritul și litera textului teoreticianului american este aceea elaborată de J. Baird Callicott 193. Gândirea lui Aldo Leopold combină diverse filoane teoretice, dar, în ceea ce îi dă structura și orientarea, își are sursele în tradiția britanică reprezentată de David Hume și Adam Smith, pe de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Aldo Leopold este un vizionar, el prefigurează discuția actuală despre modele alternative de dezvoltare. Toate aceste contribuții îndreptățesc aprecierea că Aldo Leopold este autorul primei paradigme în etica mediului. Propunerile sale teoretice sunt în prezent reevaluate în mod favorabil de către teoreticienii mediului. În climatul social și politic de după Al Doilea Război Mondial interesul față de scrierile lui Aldo Leopold a scăzut pentru o vreme. Este perioada în care țările dezvoltate ale lumii sunt devotate creșterii economice și construirii societății de consum, iar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
vor putea fi cântărite diferit, inclusiv printr-un sistem de drepturi. Aceasta nu înseamnă însă că ființele individuale sunt egale fiindcă ar avea o valoare intrinsecă. Așadar, deși Singer este considerat inițiatorul discuției cu privire la drepturile animalelor, el nu este un teoretician al drepturilor animalelor. Această teză a distincției dintre eliberarea animalelor, așa cum o înțelege Singer, și problema drepturilor animalelor, așa cum o înțeleg teoreticienii mediului, este dezvoltată în detaliu de Varner 207. Distincția ține de angajamentele filosofice profunde ale celor două teorii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
avea o valoare intrinsecă. Așadar, deși Singer este considerat inițiatorul discuției cu privire la drepturile animalelor, el nu este un teoretician al drepturilor animalelor. Această teză a distincției dintre eliberarea animalelor, așa cum o înțelege Singer, și problema drepturilor animalelor, așa cum o înțeleg teoreticienii mediului, este dezvoltată în detaliu de Varner 207. Distincția ține de angajamentele filosofice profunde ale celor două teorii. Singer este un utilitarist și nu poate fi un teoretician al drepturilor animalelor deoarece, în general, utilitarismul și teoria drepturilor morale sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
animalelor, așa cum o înțelege Singer, și problema drepturilor animalelor, așa cum o înțeleg teoreticienii mediului, este dezvoltată în detaliu de Varner 207. Distincția ține de angajamentele filosofice profunde ale celor două teorii. Singer este un utilitarist și nu poate fi un teoretician al drepturilor animalelor deoarece, în general, utilitarismul și teoria drepturilor morale sunt incompatibile. Dacă acordăm cuiva un statut moral, atunci acceptăm că putem deosebi între tratamente bune sau rele față de acel individ, dar mai cu seamă, înseamnă că îi acordăm
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sunt greșite sau rele prin ele însele, fără a le raporta la consecințe, ceea ce înseamnă că drepturile morale trebuie să elimine asemenea acțiuni sau lucruri. Există limite ale acțiunilor chiar dacă obținem beneficii, în sens utilitarist, la nivelul societății. Corespunzător, un teoretician al drepturilor animalelor va susține că anumite tratamente aplicate animalelor sunt greșite sau rele chiar dacă ele aduc beneficii, ceea ce înseamnă că, pentru a nu intra într-o contradicție, ele nu ar trebui să fie justificate nici în mod utilitarist. Contradicția
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
trebui să fie justificate nici în mod utilitarist. Contradicția nu poate fi însă evitată dacă suntem consecvenți în raport cu punctele de pornire de natură principială ale celor două teorii. Dar Singer este un utilitarist, prin urmare el nu poate fi un teoretician al drepturilor animalelor. Este neîndoielnic că în articolul Eliberarea animalelor Singer optează pentru un utilitarism hedonist. El asociază fericirea cu absența durerii și susține implicit. ideea maximizării plăcerii ca principal beneficiu. Ulterior, în Practical Ethic, Singer 208 va discuta în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în funcție de complexitatea lor biologică, au interese cu privire la viață 228. Unii critici încearcă o mai bună delimitare teoretică a problemei drepturilor animalelor prin trasarea unor distincții între diverse abordări sau prin critica presupozițiilor asumate de o asemenea discuție. După Varner 229, teoreticienii drepturilor animalelor susțin o etică individualistă, fiind astfel în conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții sălbatice ca ecosistem. De aici rezultă atitudini diferite față de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
o mai bună delimitare teoretică a problemei drepturilor animalelor prin trasarea unor distincții între diverse abordări sau prin critica presupozițiilor asumate de o asemenea discuție. După Varner 229, teoreticienii drepturilor animalelor susțin o etică individualistă, fiind astfel în conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții sălbatice ca ecosistem. De aici rezultă atitudini diferite față de chestiuni manageriale de mediu, așa cum ar fi vânătoarea. Distincția antropocentrism/non-antropocentrism nu
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor distincții între diverse abordări sau prin critica presupozițiilor asumate de o asemenea discuție. După Varner 229, teoreticienii drepturilor animalelor susțin o etică individualistă, fiind astfel în conflict cu teoreticienii mediului, cei care acceptă presupoziții holiste. De exemplu, în cazul teoreticienilor mediului vom întâlni un discurs despre salvarea vieții sălbatice ca ecosistem. De aici rezultă atitudini diferite față de chestiuni manageriale de mediu, așa cum ar fi vânătoarea. Distincția antropocentrism/non-antropocentrism nu ne-ar fi de folos în teoria mediului, dar ar fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
față de chestiuni manageriale de mediu, așa cum ar fi vânătoarea. Distincția antropocentrism/non-antropocentrism nu ne-ar fi de folos în teoria mediului, dar ar fi importantă pentru o discuție despre animale domestice, captivitate și animale sălbatice. Din această perspectivă, consideră Varner, teoreticienii mediului și teoreticienii drepturilor animalelor ar găsi o platformă comună pornind de la individualismul moral al intereselor. Voi reveni puțin mai încolo asupra acestei distincții dintre abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de mediu, așa cum ar fi vânătoarea. Distincția antropocentrism/non-antropocentrism nu ne-ar fi de folos în teoria mediului, dar ar fi importantă pentru o discuție despre animale domestice, captivitate și animale sălbatice. Din această perspectivă, consideră Varner, teoreticienii mediului și teoreticienii drepturilor animalelor ar găsi o platformă comună pornind de la individualismul moral al intereselor. Voi reveni puțin mai încolo asupra acestei distincții dintre abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un nivel maximal de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
animale sălbatice. Din această perspectivă, consideră Varner, teoreticienii mediului și teoreticienii drepturilor animalelor ar găsi o platformă comună pornind de la individualismul moral al intereselor. Voi reveni puțin mai încolo asupra acestei distincții dintre abordarea propusă de apărătorii drepturilor animalelor și teoreticienii mediului. O critică a presupozițiilor la un nivel maximal de acuratețe este întreprinsă de Schulman 230. Potrivit acestuia, susținătorii drepturilor animalelor se bazează pe două presupoziții care pot fi respinse, Cele două presupoziții sunt: • Ființele umane nu sunt diferite de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de maximă generalitate pe care le împărtășesc în comun. Este vorba, pe de o parte, de aceia care aderă la mișcarea de eliberare a animalelor și ajung până la revendicarea de drepturi pentru animale, și, pe de altă parte, de acei teoreticieni ai mediului care iau în considerare întreaga comunitate biotică în sensul cel mai larg cu putință. Apărătorii drepturilor animalelor, așa cum ar fi Singer sau Regan, susțin o morală individualistă și favorizează egalitarismul biocentric, adică susținerea tezei că toate organismele sunt
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care iau în considerare întreaga comunitate biotică în sensul cel mai larg cu putință. Apărătorii drepturilor animalelor, așa cum ar fi Singer sau Regan, susțin o morală individualistă și favorizează egalitarismul biocentric, adică susținerea tezei că toate organismele sunt egale, pe când teoreticienii holiști ai mediului sunt interesați în primul rând de păstrarea stabilității și echilibrului ecosistemului ca întreg. Teoreticienii mediului consideră că merg mai departe decât apărătorii drepturilor animalelor. Doar extinderea sferei moralității astfel încât să cuprindă entități de toate genurile naturale asigură
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]