5,751 matches
-
nealterată? Unde sunt instituțiile și procedurile care au făcut ca pacea să fie mai sigură decât era înainte ca destinderea să devină cuvântul-cheie al timpurilor noastre? Pacea dintre cele două superputeri nu a fost păstrată prin destindere, ci prin balanța terorii nucleare. Acea balanță a impus constrângeri reale asupra politicilor externe ale ambelor superputeri: putem invoca reticența americanilor de a se implica în Revoluția ungară din 1956 și de a lua măsuri față de ocuparea de către sovietici a Cehoslovaciei în 1968 sau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
creat tensiuni care au anulat multe dintre câștigurile limitate prilejuite de destindere. Fiecare parte o suspecta pe cealaltă că urmărește să poată da prima lovitura, iar actuala cursă a înarmării adaugă un nou factor de instabilitate în prezenta balanță a terorii; așa cum am văzut, această balanță, și nu destinderea a împiedicat în mod real până acum izbucnirea unui război nuclear. Impactul negativ al politicilor interne ale Uniunii Sovietice asupra destinderii reprezintă un alt element evident. Începând cu perioada lui Woodrow Wilson
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Jean du Plessis, duce de - 1585-1642. Om politic francez; a controlat guvernul ca ministru al lui Ludovic al XIII-lea; cardinal al Bisericii Romano-Catolice. Robespierre, Maximilien Marie Isidore - 1758-1794. În calitate de conducător al iacobinilor, un grup republican extremist, a instituit domnia terorii în timpul Revoluției Franceze și a devenit aproape un dictator, înainte de a fi executat. Rousseau, Jean-Jacques - 1712-1778. Filosof francez. Rucellai, Bernardo - 1449-1514. Istoric și diplomat italian. Saint-Pierre, Charles I.C., abate de - 1658-1743. Filosof social francez. În Project of Perpetual Peace (1713
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Nu aceasta este însă accepțiunea mobbing-ului pe care o avem în vedere în acest studiu. Dimpotrivă, în acord cu mulți alți cercetători, credem că prin conceptul de mobbing ar trebui să denumim situațiile de afronturi, atacuri verbale, într-un cuvânt, „teroarea psihică la locul de muncă”. Câteva cazuri concrete, culese din cartea lui Leymann, ne vor creiona și mai bine esența noțiunii de mobbing. Gertrude (desenatoare) Tânără (se apropie de 30 de ani), frumoasă, fostă manechin o vreme, revine la vechea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a fost oare pusă În aplicare pe post de doctrină de guvernare din „zelul compătimitor” al celui mai ilustru dintre elevii lui Rousseau, adică Robespierre? Și, mai important, cum s-a putut ca bunătatea naturală față de semeni să ducă la Teroare? Milă și compasiune: blânda voce Jean-Jacques Rousseau scria, În Discurs asupra originii inegalității Între oameni, că prima legătură dintre aceștia este mila: „Oamenii n-ar fi fost decât niște monștri, dacă natura nu le-ar fi dat mila să le
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
totuna cu conservarea de sine, ne putem Întreba dacă mai rămâne ceva străin În Întâlnirea cu celălalt. O astfel de doctrină morală, religioasă și politică mai permite oare existența cuiva diferit de noi Înșine? Domnia politică a compasiunii: Revoluția și Teroarea Studiul pe care Hannah Arendt Îl consacră revoluțiilor franceză și americană stigmatizează eșecurile compasiunii. Revoluția franceză a pus În practică gândirea lui Rousseau asupra unanimității și asupra milei-compasiune, spre deosebire de Revoluția americană, care a privilegiat libertatea și pluralitatea, singura Revoluție fără
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca o mare crimă” (ibidem, p. 131), iar o Petiție a unei secțiuni a Comunei din Paris adresată Convenției declara: „În numele milei, În numele iubirii de oameni, fiți inumani!” (ibidem, p. 128). Și Arendt Încheie acest tablou al Revoluției preschimbate În Teroare: suferințele semnalate de purtătorii de cuvânt ai maselor nu „au transformat nefericiții În fiare turbate decât atunci când zelul compătimitor ș...ț a Început să glorifice aceste suferințe” (ibidem, p. 160). Revoluția a intrat atunci În faza În care orice limite
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Închiși În Franța În lagăre. Soluție provizorie pentru un vid juridic. Statul-națiune nu concepuse „dreptul de a avea drepturi” decât pentru cetățenii săi. Pe acest vid juridic s-au construit regimurile totalitare, până la instaurarea „cercului de fier” al unei noi Terori. Masa de apatrizi suscită, fără deosebire, compasiune, milă sau ură. Mai exact, suscită un sentiment ambivalent Între milă și ură, compasiunea producând, În mod contradictoriu, indiferență. Această ambivalență este foarte bine descrisă de cuvântul ebraic hesed, care Înseamnă bunătate și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe când Hannah Arendt vede aici semnul eșecului unei umanități private de drepturi și de lume. Și-ar fi putut oare imagina Rousseau că viața În sine Însuși, purtată de discursul politic al compasiunii, va da naștere cercului de fier al Terorii? Poate că a presimțit-o ă el care, așa cum remarca François Mauriac Într-o prefață la Confesiuni, Înlocuise exigența morală a datoriei cu exprimarea sincerității emoțiilor și senzațiilor inimii sale. Cu siguranță, elevul și discipolul său, Robespierre, a știut-o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Rousseau: „Vă conjur să pătrundeți cu toții În adâncul propriei inimi”, iar Întâlnirea cu aproapele, sub forma milei și compasiunii, nu produce decât o reflectare de sine. Atunci când interioritatea compătimitoare se transformă În doctrină politică, ea devine cerc de fier al terorii din care nu se mai poate ieși, căci În acest cerc, sălbaticul, adică omul modern, continuă să trăiască În sine Însuși. Interioritatea inimii este echivalentă cu nelimitarea sa sau cu o logică a ambivalenței. Astfel, compasiunea, care este un sentiment
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un Tată ce veghează asupra fiecăreia dintre făpturile sale. El le iubește pe toate și pe fiecare În parte. Cum să facem să nu se mai ajungă la ceea ce, În istoria noastră, a fost un eșec redutabil, iar În epoca Terorii a purtat numele de „zel compătimitor”? Cum să ieșim astăzi În Întâmpinarea celor mai săraci și mai lipsiți de cele necesare dintre locuitorii Pământului? Ca o enigmă În fața noastră, o enigmă asupra căreia suntem invitați să reflectăm, textul Bibliei (Vechiul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din Montesquieu. Ceea ce distinge statul totalitar și acțiunea sa este strivirea politicii: ca mișcare de opinii, ca acțiune, ca activitate rațională și ca exercitare a libertății. Totalitarismul, conform lui Hannah Arendt și așa cum ne amintește Miguel Abensour, are drept natură teroarea și drept principiu ideologia. El instituie un raport Între oameni și Între oameni și lume pe care Hannah Arendt Îl numește dezolare. Izolarea și deșertificarea legăturilor umane sunt În primul rând rezultatul lagărelor. Societatea totalitară este un univers concentraționar. Lagărele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În dinamica socială. Ce exercițiu de forță, dictatura proletariatului! Exemplul stalinist a arătat deriva acesteia Înspre gulaguri, pentru disidenții tratați În mod fals drept psihopați, paraziți sociali sau criminali Înrăiți. În lumea acelor vremi, războiul rece ă bazat pe echilibrul terorii nucleare ă nu a exclus conflictele locale. Înscriindu-se În această descendență hegeliano-marxistă și fenomenologică, Sartre recunoaște confruntarea Înscrisă În realitatea pentru-sinelui ca proiect de nimicire a celuilalt. Conflictul este pentru el sensul original al ființei-pentru-celălalt. Aceste teorii globalizante nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cunoștințelor, a gusturilor, a bunelor maniere fără experiența subiectivă a suferinței. Însă putem vorbi despre violență dacă nu există constrângere explicită? Atât violențele contestatare (greve, ocuparea unor spații publice, asasinarea de lideri politici), cât și manifestările coerciției de stat (represiune, teroare, tiranie, puciuri) țin de domeniul politicului. Culme a arbitrarului, puterea unui regim totalitar exercită teroarea Închizându-și sau suprimându-și oponenții (spânzurătoare, ghilotină, gulag), practicând o justiție expeditivă față de simpli suspecți, interzicând reuniunile, răspândind neîncrederea și delațiunea printre cetățenii urmăriți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
violență dacă nu există constrângere explicită? Atât violențele contestatare (greve, ocuparea unor spații publice, asasinarea de lideri politici), cât și manifestările coerciției de stat (represiune, teroare, tiranie, puciuri) țin de domeniul politicului. Culme a arbitrarului, puterea unui regim totalitar exercită teroarea Închizându-și sau suprimându-și oponenții (spânzurătoare, ghilotină, gulag), practicând o justiție expeditivă față de simpli suspecți, interzicând reuniunile, răspândind neîncrederea și delațiunea printre cetățenii urmăriți de poliție sau de miliție până și În viața privată. Ceea ce a imaginat George Orwell
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
1984 a pus În practică Pol Pot În Cambodgia. Ca răspuns la terorismul de stat, În secolul al XIX-lea s-a elaborat o ideologie anarhistă și nihilistă reprezentată, printre alții, de Auguste Blanqui și Mihail Bakunin, care exercită o teroare diferită de cea tradițională a bandiților eroici, gauchos sau armeni. În plus, un mare pericol pentru democrații Îl reprezintă războaiele civile (Africa de Vest, America Centrală la Începutul acestui secol) și amplificarea criminalității ă sau cel puțin a sentimentului de nesiguranță, pentru că statisticile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au analizat, la rândul lor, În mod excepțional brutalitatea la nivelul claselor populare În Anglia și În orașele de tranzit din Franța exclușilor. Nivelurilor de violență nu le corespund În mod necesar niveluri măsurabile de indignare, de teamă sau de teroare. Nu e mai puțin adevărat că industria de pază și protecție a bunurilor și persoanelor, precum și asigurările se dezvoltă tocmai din cauza fricii de criminalitate. O lungă istorie Pentru istoric, comunitatea tăcută a Evului Mediu nu este neapărat o comunitate pașnică
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui atacator, cei care se apără se coalizează. Progresul tehnic crește eficiența armelor de distrugere. După războiul total al totalitarismului nazist, Încheiat prin utilizarea bombei atomice, Între noii inamici ă Vestul Împotriva Estului ă s-a instaurat un „echilibru al terorii” tradus printr-o opoziție față de escaladarea nucleară, pentru a scăpa de spectrul exterminării reciproce. Pacificarea s-a produs mai curând prin epuizarea unuia dintre adversari decât pentru că disputa s-ar fi Încheiat, dar violența poate duce atât la zdrobirea inamicului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ca evreu n-avusese dreptul la școală. Avusese dreptul la țeava pistolului lipită de fruntea sa de copil care nu voia să spună unde se ascunde tatăl, acuzat că ar fi ajutat la uciderea lui Horia Sima. Cu pecetea acestei terori ca moștenire din copilăria românească, băiatul s-a îmbarcat, alături de părinți, pe vasul evreilor în derivă, în căutarea unei patrii de împrumut. A fost să fie Franța. În țara de adopție, Marin Karmitz și-a construit viața și, odată cu ea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Amintirile mele din copilărie înseamnă peisaje, străzi, mirosuri... Și mai ales zăpadă. Zăpada cu tot ce are ea nostalgic. Îmi amintesc natura învăluită în zăpadă și multe sănii. Un amestec de ambianță senină, prin această zăpadă, și apoi multă violență, teroare, spaimă. V-ați născut la București în 1938. Au urmat ani teribili în România... Au fost ani teribili mai ales pentru evrei. În 1941 a avut loc masacrul de la Iași. Era o atmosferă de teroare și de frică. Prin comparație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
zăpadă, și apoi multă violență, teroare, spaimă. V-ați născut la București în 1938. Au urmat ani teribili în România... Au fost ani teribili mai ales pentru evrei. În 1941 a avut loc masacrul de la Iași. Era o atmosferă de teroare și de frică. Prin comparație, zăpada era cu totul altceva. În ce împrejurări s-au hotărât părinții să plece din România? Decizia n-a fost pripită, pentru că a obține pașapoartele dura foarte mult. În schimbul pașapoartelor, partidul comunist cerea evreilor să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
Mi-au făcut un serviciu! Dar mișcarea din ‘68? Ați participat? Asta a fost cu totul altceva. O mișcare generoasă, plină de voioșie și de dorința de a schimba lumea. De unde aveți această energie revoluționară? Cred că e legată de teroarea care domină în timpul războiului și pe care am simțit-o. Cred că acest fapt poate declanșa două situații posibile: una care înseamnă să te lași învins de teamă, să te lași nimicit de frică. Li se întâmplă multor oameni să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
simțit-o. Cred că acest fapt poate declanșa două situații posibile: una care înseamnă să te lași învins de teamă, să te lași nimicit de frică. Li se întâmplă multor oameni să nu reușească să iasă toată viața de sub această teroare. Cealaltă soluție este să spui nu, să intri în rezistență. Și toată viața, în tot ceea ce faci să-ți creezi situații și să ai această tendință de a spune „nu“. Să fii „rezistent“. Ați spus de multe ori nu în fața
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
o scriu cei aflați la putere. Martirii închisorilor comuniste sau ai lagărelor de muncă forțată, cenzurați din cărțile de istorie, au răbufnit după 1989 din gropile lor comune pentru a trezi conștiința păcatului într-o societate anesteziată de ideologii totalitare, teroare sau tăcere. Niciodată apoftegma lui Löwith nu a fost mai adevărată: "Pentru credincios, istoria nu este un domeniu autonom al străduințelor umane și al progresului, ci tărâmul păcatului și al morții, și de aceea are nevoie de mântuire 66. Primul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
antice, de către monarh sau preot, pentru a regenera lumea în care trăiau. Marele Timp al marilor cicluri cosmice este însoțit de mitul vârstelor succesive, al "vârstei de aur", aflată la începutul ciclului. Această ciclicitate reprezintă răspunsul omului culturilor tradiționale la "teroarea istoriei" prin chiar refuzul acesteia, prin abolirea permanentă a creației, el trăind astfel fără încetare în momentul atemporal al începuturilor 1. Pentru grecii antici, preocupați de descoperirea principiilor prime ale universului, de ceea ce este esențial, imuabil și etern, a căuta
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]