14,383 matches
-
încrederea în lider, în cazul PRM). Aceste rezultate, dar și altele (Comșa, Rotariu, 2005, p. 94-98), susțin doar parțial concluzia stabilită de Drăgan (1998) conform căreia, în România, în perioada 1992-1996, votul de tip structural-statutar (clasă și regiune, în special) tinde să fie tot mai puțin important, tendința fiind una de înlocuire a acestuia cu un vot de tip cognitiv. Într-adevăr, diferențele de natură sociodemografică tind să se atenueze (în prezent acestea explică destul de puțin preferințele de vot) dar ceea ce
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în România, în perioada 1992-1996, votul de tip structural-statutar (clasă și regiune, în special) tinde să fie tot mai puțin important, tendința fiind una de înlocuire a acestuia cu un vot de tip cognitiv. Într-adevăr, diferențele de natură sociodemografică tind să se atenueze (în prezent acestea explică destul de puțin preferințele de vot) dar ceea ce apare nu este doar un vot de tip cognitiv, ci și unul de tip partizan. Foarte probabil, pe măsură ce sistemul de partide se va consolida, iar familia
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
se va consolida, iar familia va avea un rol mai important în transmiterea orientărilor politice ale părinților copiilor, această tendință se va consolida (deși tendința actuală în democrațiile occidentale este una inversă, ponderea partizanilor și mai ales a celor puternici tinzând să scadă; Harold et al., 2004, p. 41; Denver, 2003, p. 74; Dalton, 2002, p. 184). Anexe Grafice și tabele Sursa: BOP, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Tabelul A SEQ Tabelul A \* ARABIC
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
așa cum s-a întruchipat în Arhimede și Platon, în Dante, Leonardo da Vinci, Balzac și Dostoievski, în Marx, Pasteur, Beethoven sau Lavoisier și cum desigur se va mai întruchipa. Și sunt foarte puțin lucru dacă devin fetișurile unei lumi ce tinde a abandona cultura și a nu mai crede în valorile umanismului. Aceste valori riscă să fie date uitării dacă formația profesională a tinerilor tinde la o specializare îngustă, lipsită de perspectivă. Formația profesională nu poate fi despărțită de un orizont
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
desigur se va mai întruchipa. Și sunt foarte puțin lucru dacă devin fetișurile unei lumi ce tinde a abandona cultura și a nu mai crede în valorile umanismului. Aceste valori riscă să fie date uitării dacă formația profesională a tinerilor tinde la o specializare îngustă, lipsită de perspectivă. Formația profesională nu poate fi despărțită de un orizont cultural cuprinzător. Între viață și cultură, respectiv între aspectul practic al existenței și exemplaritatea ei absolută, nu poate fi decât o permanentă osmoză. Producția
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
puțin și contrariul unui fanatic. Avea pasiunea adevărului și considera că a nu-l afirma, de îndată ce crezi că l-ai aflat, e un fel de trădare. Era unul dintre acei oameni care nu pot cu nici un preț răbda neadevărul și tind din toată ființa lor să-l stârpească; ei izbutesc prin stăruința lor necontenită să-l împuțineze efectiv, ceea ce e, de când lumea, biruința perpetuă (și poate singura) a conștiinței umane. Omul acesta a fost un ostaș al generozității. Ca atare era
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
e turnir; oricât ar fi de urbană, ea nu e mai puțin, în strictă accepție, „ostilitate” (polemos = război). Războiul, oribil în sine, poate fi dus în mod onorabil, cu respectul unor reguli, sau prin orice mijloace, după legea junglei, așa cum tinde a se generaliza în ceea ce obișnuit, dar paradoxal se numește „civilizație contemporană”; în definitiv, onorabil sau nu, el e pe viață și pe moarte și țintește lichidarea dușmanului. Polemica literară sau de idei, dusă în public, nu urmărește, desigur, lichidarea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
și nici cu toroipanul. Șicanele mele erau de natura celor numite în limbajul judiciar „incidente”; ele suspendă dezbaterea fondului pentru o cazuistică de amănunte. În cazul nostru cred însă că „incidentele” ridicate de mine nu erau numai șicane proceduriste, ci tindeau la definirea și precizarea câtorva elemente și concepte ce ating fondul disputei. Bineînțeles că dacă ne vom opri de fiecare dată la asemenea detalii, vom ramifica atât de mult discuția, deschizând paranteze în paranteze, încât nu vom mai ajunge niciodată
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
cultură și prin civilizație? — Prin civilizație în genere văd că se înțelege confort, civilizație tehnică, profilaxie, ridicarea standardului de viață - iar prin cultură, ansamblul valorilor spirituale. Cei care vor să le apere și să le conserve pe acestea din urmă tind într-un fel sau altul să repudieze, chiar dacă nu le abandonează, formele de viață proprii „civilizației”. Ceilalți sunt așa de epatați de saltul formidabil al tehnicii, trăiesc un fel de exultație, un soi de exaltare (pe care aș numi-o
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Sunt specificate, astfel, mai multe tipuri de reglare cu scopul de a evalua variația internalizării comportamentului de la puternic controlat extern până la cel puternic controlat intern (Vansteenkiste, Lens, & Deci, 2006). „Internalizarea este un proces activ, natural, prin care prin care indivizii tind să transfere cerințele sociale în valori personale și autoreglate” (Ryan et al., 1985 citat de Deci & Ryan, 2000, p. 235). Acest proces este susținut de gradul în care sunt satisfăcute nevoile bazale (Vansteenkiste et al., 2006). Fiecare formă de reglare
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
nu se confirmă pe eșantionul nostru. Analiza datelor arată că relația dintre reglarea externă și orientarea spre sine este nesemnificativă (r= .11, p> .01), variabilele fiind lipsite de corelație. 2. Ipoteza a doua se susține. Participanții puternic reglați prin introiecție tind să fie orientați spre sine (r= .22, p< .01). 3. A treia ipoteză s-a confirmat pe eșantionul nostru. Reglarea prin identificare este relaționată cu orientarea spre sarcină (r= .28, p< .01). 4. Se susține și ultima ipoteză. Există o
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
de orientare pe care aceștia îl adoptă. Atunci când oamenii sunt motivați să participe la o activitate fizică, susținuți fiind de aprobări externe sau interne (comparația cu alte persoane pentru a primi aprobarea lor sau pentru a îmbunătăți propriul ego), ei tind să adopte obiective orientate spre sine (spre comparație socială). Susținerea celei de-a doua ipoteze, în urma analizei statistice a datelor, confirmă legătura existentă între reglarea prin introiecție și orientarea spre sine, promovată fiind și de studiile întreprinse în domeniul altor
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
fizice, dar nu sunt evidente în modelul general al diferențelor pe țară diferențele dintre comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice cu activitatea fizică. Acest lucru poate să pună la îndoială ipoteza că vizionarea de programe TV și alte comportamente sedentari tind să înlocuiască în mod direct activitatea fizică cum de altfel, se susține punctul de vedere prezentat într-o meta-analiză recentă (Marshall, Biddle, Gorely, Cameron, & Murdey, 2004) în care se arată că unele comportamente sedentare și active par să coexiste în
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
orice lectură fiind o pierdere de energie În tentativa dificilă și costisitoare În privința timpului de a stăpâni ansamblul. Înțelepciunea acestei poziții ține În primul rând de importanța pe care o acordă ideii de totalitate, sugerând că adevărata cultură trebuie să tindă către exhaustivitate și nu ar putea să se reducă la acumularea de cunoștințe punctuale. Iar căutarea acestei totalități duce, pe de altă parte, la o privire diferită asupra fiecărei cărți, care Îi depășește individualitatea pentru a se interesa de raporturile
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dă senzația ștergerii oricărei granițe Între lectură și nonlectură. Într-adevăr, câtă vreme orice carte citită Începe fără Întârziere să dispară din conștiință, În așa fel Încât devine imposibil să ne amintim dacă am citit-o, noțiunea Însăși de lectură tinde să-și piardă orice pertinență, orice carte, deschisă sau nu, sfârșind prin a fi echivalentă cu oricare alta. Deși pare exagerată, relația lui Montaigne cu cărțile nu face totuși decât să spună adevărul despre relația pe care noi o Întreținem
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
a felului În care s-a convenit să abordezi o carte, cum e de pildă depășirea graniței dintre imaginar și realitate. Nu știm nimic despre fiecare Tiv În parte - În afară de bătrânul stăpân - și e verosimil ca tocmai coeziunea grupului să tindă să le formeze o părere unitară. Chiar dacă, pentru fiecare cultură, există, totuși, o carte interioară colectivă, există, pentru fiecare, și una interioară, individuală, la fel de activă În receptarea obiectelor culturale, adică Într-un proces de construire, ca și cea colectivă. Țesută
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
sportiv și antrenor și a particularităților dinamice, somatice și coordinative ale sportivului. Juxtapunerea modelului motric corporal pe modelul formal, va scoate în evidență, efectul influenței interacțiunii dintre cei doi actori din spațiul motric și va arăta totodată, direcția spre care tinde aceasta: optimizare, ameliorare, perfecționare, salt calitativ substanțial, performanță ridicată, record, sau dimpotrivă : diferențe semnificative dintre modelul motric și modelul formal, care vor fi amendate, tot de practică, respectiv, insuccesul performanțial, stagnare, regres, eșec. Putem vorbi, în prima situație, de organizare
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
nimic perfect, care să nu cuprindă și anumite neajunsuri sau deficiențe: „Inima cea mai iubitoare are asprimile ei”; „Cel mai bun vin are drojdia lui” etc.) Cu ochii altora poți să-ți vezi mai bine defectele. Pentru că, de unii singuri, tindem să le trecem cu vederea sau să le privim cu Îngăduință.) „Este firesc să Își atribuie prea mult cine nu se compară cu nimeni.” (Quintilian) De n-ar fi vaietele, bolnavul n-ar fi bolnav. (N-am Înțelege ce Înseamnă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pierde mai mult suplețea judecății În raport cu unele lucruri și dorința de a le schimba, la nevoie. Μ Dacă un anumit om folosește prea des, În relațiile cu alții, cuvintele: „numai așa”, „precum am zis” etc., Înseamnă că acel om nu tinde spre o armonie cu alții. Μ Sunt oameni la care, mai mult decât la alții, imaginea sufletului poate fi citită cu ușurință din fizionomia lor. Aceștia sunt cei care știu să se bucure de trăirile lor. Μ Deși atât de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
adoptați și de instigatorii fasciști, care se amestecă cu revoluționarii verbali (verbalismul poate duce însă și la acțiune, mai ales când o mitizează), și reprezentăm o mască perfectă nu doar din punct de vedere fizic - curgerea și unduirea noastră dezordonată tind să omologheze toate fețele -, ci și din punct de vedere cultural: într-adevăr, o subcultură de Dreapta poate fi confundată foarte bine cu o subcultură de Stânga”. Am înțeles așadar că limbajul părului lung nu mai exprima „lucruri” de Stânga
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
el se produce sunt cele în care știința este „aplicată”; altfel spus, sunt locurile pragmatismului pur. Tehnicienii vorbesc între ei într-un jargon de specialitate, ce-i drept, dar cu rol strict, eminamente comunicativ. Canonul lingvistic ce funcționează înăuntrul fabricii tinde apoi să se răspândească și în afara acesteia: este limpede că aceia care produc vor să aibă cu aceia care consumă un raport de afaceri absolut clar. Există un singur caz de expresivitate - dar de expresivitate aberantă - în limbajul pur comunicativ
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
viziuni multiple, magmatice, religioase și raționale a vieții, ne apare ca o lume a morții. Dar este posibil să prevezi o lume atât de negativă? Este posibil să prevezi un viitor ca „sfârșit a toate”? Cineva - ca mine, de exemplu - tinde să o facă, din disperare: iubirea pentru lumea în care ai trăit și pe care ai experimentat-o te împiedică să te gândești că ar putea exista o alta la fel de reală sau că s-ar putea crea alte valori analoage
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
înlătură orice judecată sau o transformă cu ingenuitate într-una apocaliptică. Restaurarea sau reacțiunea reală începută în 1971-1972 (după momentul 1968) este, de fapt, o revoluție. Iată de ce ea nu restaurează nimic și nu reprezintă o întoarcere la nimic; dimpotrivă, tinde să șteargă literalmente trecutul, cu „părinții”, cu religiile, cu ideologiile și cu formele sale de viață (reduse astăzi la o simplă supraviețuire). Această revoluție de dreapta, care a distrus înainte de orice dreapta însăși, s-a produs în mod activ, pragmatic
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
noua cultură de masă și de noul raport instituit de tehnologie - cu perspective de-acum seculare - între producție și consum, iar vechea burghezie paleoindustrială cedează locul uneia noi, care înglobează tot mai mult și tot mai profund și clasele muncitorești, tinzând în final spre identificarea burgheziei cu umanitatea. Puterile de stânga acceptă această stare de fapt deoarece nu există altă alternativă a acceptării decât aceea de a rămâne în afara jocului. De aici și un optimism general al lor, o tentativă vitală
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
merg și mai departe cu această iluzie (aroganți și triumfaliști cum sunt), atribuind acestei noi forme de istorie create de către civilizația tehnologică un potențial miraculos de răscumpărare și de regenerare. Ei sunt convinși că acest plan diabolic al burgheziei care tinde să reducă întregul univers, inclusiv muncitorii, la sine însăși va duce în final la explozia unei entropii astfel construite, iar ultima scânteie a conștiinței muncitorești va fi capabilă în acel moment să facă să renască din propria-i cenușă lumea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]