11,843 matches
-
și altele), nu este îndreptățită la mai mult decât la beneficiile pe care le presupune pur și simplu libertatea de navigație pe Dunăre, stabilită în urma internaționalizării ei și la ceea ce statele riverane au concedat; astfel, insinuarea ei, cu un tupeu tipic, ca stăpână veșnică în această zonă care nu este teritoriul său și nu i-l afectează pe al său, în nici un mod, acest regim care a fost instituit pe Dunăre, vine în contradicție cu regula potrivit căreia internaționalizarea unui curs
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
protectoratul Federației Ruse? Dar, de crearea unei asemenea situații bizare de hocus-pocus, împotriva logicii și a bunului simț nu sunt lipsiți de răspundere așa cum vom arăta mai jos nici guvernanții (cei în drept) din România (care, amețiți de suficiență și tipică mediocritate, se umflă gată să plesnească de atâta îngâmfare că sunt mari, când este vorba de sacra lor menire). Cineva mai glumeț (hâtru) ar putea replica, într-un impuls de înaltă gândire filosofică à la gâgă, afirmând că, pe această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
abordarea în continuare a problemei care ne interesa (menținerea criteriului riveranității pe baza căruia să încercăm scoaterea Federației Ruse din Comisie). A doua grupă de lucru s-a împotmolit însă (rușii au încercat o manevră, în opinia mea, șmecherească, dar tipică în modul lor de a acționa, încercând să acrediteze ideea că problema participanților la Conferința diplomatică a fost deja convenită); redactaseră și protocolul reuniunii în acest sens, spre a mă pune într-o situație fără ieșire. Am respins vehement o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Revizitarea lui confirmă, cu multe surprize plăcute, o poziție canonică neclintită. Destul pentru ca scrierile sale sa fie evergreen-uri oricând reeditate cu succes. Marius Chivu Mai multe note asupra edițieitc "Mai multe note asupra ediției" Sadoveanu a devenit, din păcate, un tipic autor de manual: câteva opere sunt studiate an de an în școală, ajung comentarii pline de locuri comune, apoi subiecte formulate schematic la mai toate examenele, iar după terminarea studiilor, aproape nimeni nu-l mai citește. Conform statisticilor, aceasta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui au schițat un „Hei“. —Dumnezeule, e bestial. Jacqui părea uluită, dar și-a revenit apoi. Nu că ar conta. Poți să ai cel mai arătos bărbat din lume, dar, dacă refuză alunele din partea casei din cauza unei fobii de microbi tipică Mângâietorului Delicat, adio! — O să mănânce alunele, am zis prompt și m-am oprit pentru că tocmai apăruse. M-a sărutat, s-a strecurat lângă mine și a salutat-o pe Jacqui, dând din cap. —Pot să vă aduc ceva de băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
se consola, trase concluzia că avantajele maternității depășeau neplăcerile ei trecătoare. În chip de pedeapsă, Mohamed îi interzise cu strășnicie s-o mai primească iarăși în propria sa casă pe „otrăvitoarea aia de Sira“ - îi șuiera numele cu acel accent tipic din Granada pe care avea să-l păstreze toată viața și care-l făcea să rostească numele mamei Silma, pe al concubinei Wirda, să numească ușa „bib“ în loc de „bab“, orașul „Ghirnata“, iar palatul sultanului „Alhimra“. Timp de câteva zile, avu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-i mai era teamă. Mâinile lui delicate se mișcau hotărât. Deschise traista și scoase din ea o legătură pe care o puse pe masă, în fața focului; apoi alinie mai multe flacoane, borcănașe, săculeți din pânză și din piele și instrumentele tipice profesiei sale. Scoase dintr-un săculeț o mână de frunze uscate, ceru un vas, le mărunți și turnă peste ele apă caldă. — Mai întâi să punem capăt durerii. Dintr-un flacon adăugă câteva picături, pe care le numără cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
maestru Proculus, gladiatorul Titus etc. Romanul, ce prezintă eroismul individual și o dramă colectivă, se bazează pe o cercetare istorică riguroasă, urmând cu precizie desfășurarea evenimentelor din anul 69 d.Hr., în cadrul cărora au loc întâmplările individuale ale personajelor. Trăsătura tipică a romanului constă în relatările cu privire la armată și gladiatură. Aspectele lor caracteristice reflectă realitatea epocii, descrisă cu precizie datorită amplei documentări în domeniul arheologiei experimentale, al cercetării istorice și iconografice. În roman, în extraordinara aventură a lui Valerius sunt redate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
nu era un act de cruzime, ci - într-o epocă în care nu exista un alt mod de a dovedi moartea cuiva - o mărturie necesară și indispensabilă că persoana respectivă era într-adevăr moartă. Divide et impera: divide și stăpânește. Tipică tactică politică a romanilor. Dolabra: un fel de târnăcop, a cărui parte anterioară seamănă cu o secure, iar partea posterioară - cu o sapă lungă. Dolabra îi permite soldatului să taie sau să rotunjească pari, să sape pământul și chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Era cea mai importantă sărbătoare a anului - adesea de o veselie deșănțată -, în timpul căreia oamenii își ofereau unul altuia daruri, lumânări de ceară și statuete de lut, ce făceau trimitere la vechile sacrificii umane. Scissores: luptător derivat din secutor, adversarul tipic al rețiarului. În locul marelui scut concav, scissor-ul poartă pe antebrațul stâng o plasă metalică având la capăt o semilună cu ajutorul căreia poate să-și agațe adversarul și, dacă o trage în sens contrar, să-i sfâșie carnea. Scissores sunt amintiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sclav costa în jur de 1.000 de sesterți. Cu 1.000 de sesterți se putea cumpăra un iugăr de pământ pentru cultivarea viței-de-vie (1 iugăr = 2.523 m²). Sica supina: dagă curbată, asemănătoare ciocului unei păsări răpitoare. Este arma tipică a tracului de tip B - cel specializat în lupta împotriva mirmilonului, care este „țiparul ascuns între stânci”. Sica supina devine un fel de deschizător menit să învingă rezistența pasivă a adversarului. De altfel, tracul B are ca simbol o creastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
ochi, aidoma unui elefant roz printre cioclii înecați în, păcat care se furișau pe lângă pereții de culoarea sângelui. Tipii ăștia îți lăsau impresia că vorbesc fără să dea din picioare. Chiar atunci, un șmecher uscățiv, de vârstă mijlocie - eu înfățișarea tipică a starului de operă, amețit de bani și dragoste maternă - trecu, târând după el o roșcată cu părul incandescent, pe lângă masa noastră, masa noastră bună, spre care Fielding fusese condus imediat, cu slugărnicie. Fielding își ridică privirea. Făcu o pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
distractive reclamele alea Toți eram de părerea asta — Mulțumesc, Martin, am spus. Se ivi și chelnerița cu farfuria mea bine îndesată și aburindă. Tot ea luă și comanda lui Martin. M-a surprins și de data asta cu preferința Lui tipică mocofanului standard - ouă, șuncă și cartofi prăjiți. Nu, nu cred că scriitorii câștigă prea bine. — Pită? întrebă fata, care făcea parte din contingentul italian, deși tenul ei fusese în întregime pigmentat de sporii de la bucătărie. Nu, mulțumesc, nu vreau pâine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
au fost de părere că sunetele lui sunt mai plăcut colorate decât ale celestei sau 21 xilofonului. Ar fi interesantă o confruntare între cristalofon și uitatul eufoniu al lui Chladni. II.5.4. Plăci sonore. Talgerele sau cinelele sunt exemple tipice de plăci utilizate pentru a da sunete prin lovire sau, mai precis, în cazul de față, prin „întrelovire". Vibrațiile obținute sunt complicate, astfel că frecvențele plăcilor nu mai pot fi stabilite prin formule simple ca acelea ale coardelor sau tuburilor
ACUSTICÃ MUZICALÃ. In: Acustică muzicală by Aurora Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/343_a_615]
-
iar un bazin de scăldat pentru păsări era piesa centrală a camerei. Niște păuni pășeau țanțoși pe podea. Dar nu toate păsările erau vii. Creaturi împăiate odihneau în vitrine de sticlă peste tot prin jur, imobilizate pe vecie în scene tipice vieții lor: păsări mâncând, păsări curtându-se, păsări împerechindu-se și clocind, păsări în zbor, păsări murind, păsări atacând alte păsări, toate într-o serie șocantă de peisaje nemuritoare. Iar pe pereți stăteau agățate portrete de păsări, un dezmăț naturalist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
profesiei de asistentă medicală calificată pentru femei, supranumită Lady of the Lamp î„Doamna cu lampa“). A fost infirmieră în Războiul din Crimeea și a fondat la Londra prima școală de asistente din lume - Nightingale School for Nurses. Casă rusească tipică, folosită ca reședință de vară. Joc de cuvinte: în engleză game înseamnă „joc“, dar și „vânat“. Versuri din poemul Kubla Khan de Samuel Taylor Coleridge î1772-1834). Aluzie la legenda lui Chanakya, despre care se spune că îi dădea zilnic otravă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
dădea senzația de echilibru. Stând între ele și privind în sus, o doză de adrenalină era garantată: în egală măsură, senzații de claustrofobie și de excitație amețitoare. Ultima pe lista preferințelor mele era o uriașă femeie goală. A dracului de tipică pentru toți bancherii ăștia. Pentru a fi un echilibru, ar fi putut să comande și un bărbat gol care să se uite la ea, împodobit cu plăntuțe în jurul coapselor. Am dat ocol la ceea ce pe timp de iarnă era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
fete, nu? Bravo ție! Am auzit că s-au mai cumințit față de zilele rebele ale adolescenței. —Adolescență rebelă? am repetat. —A, obișnuiau să se dezbrace de tot și să danseze în cluburi de noapte în timp ce-și deviau septul, tipic pentru fetele de bani gata, draga mea. Oricum, tăticul lor pare a fi teribil de mulțumit, ceea ce e mult mai important. Trebuie să vorbim de o expoziție. Ce-ai zice să luăm prânzul luni? Poți? Super! Am plecat, dulceață, ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ai venit în mașina aceea, dar să mă și atingi pe scări, am șuierat. Chiar trebuie să plec. M-am grăbit la dubiță și m-am urcat înainte ca el să mai insiste. „Bărbații ăștia“, mă gândeam în timp ce mă îndepărtam. Tipic. Când te au, se plâng că lucrurile sunt foarte dificile, și când nu te au, s-ar da și peste cap să te aducă înapoi pentru ca apoi să se plângă din nou de cât de greu este totul. Și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
sustrase apăreau ca prin farmec, la distanță de cîteva luni, În vreun ungher Îndepărtat al casei ori Îngropate În grădină. De regulă nu se mai găseau niciodată. Lui don Ricardo, toate aceste Întîmplări i se păreau simple superstiții și prostii tipice pentru oamenii chivernisiți. După părerea lui, o săptămînă pe stomacul gol i-ar fi lecuit familia de spaime. Ceea ce nu mai vedea atît de filosoficește erau furturile e podoabelor soției sale. Mai bine de cinci servitoare au fost concediate cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
femei care confundă lumina soarelui cu păcatul capital. Mă duceam la serviciu cu părul strîns Într-un coc, nemachiată. În ciuda acestor tertipuri, Sanmartí continua să mă perie cu insinuările lui, Întotdeauna impregnate de acel zîmbet alunecos și cangrenat de dispreț, tipic eunucilor samavolnici care atîrnă ca niște cîrnați umflați din Înaltul statelor de funcții ale oricărei Întreprinderi. Am avut două sau trei Întrevederi În perspectiva altor locuri de muncă, Însă, pînă la urmă, dădeam peste o altă variantă de Sanmartí. Creșteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În domeniul creației comice, numeroase elemente identificate și în piesele caragialești sunt concentrate în Trei crai de la răsărit. Jupân Dumitrache ne apare în chipul băcanului bucureștean Hagi-Pană, conservator și zgârcit la culme. Opiniile politice și le rezumă printr-o expresie tipică: „doi pepeni într-o mână nu pot ține” (vorbind despre partidul liberal și conservator). Tânărul Jorj, aspirând la mâna fiicei băcanului, Marița, o viitoare Zița cu studiile făcute la „pensionatul” doamnei Firundțvanțig, seamănă cu Rică Venturiano prin limbajul liberal și
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
candidatului dorit de Ministerul de Interne. Semănând cu Pristanda, unul dintre alegători, cu o casă de copii, Simeonovici, aprobă pe cei mari și pe prefect. La fel ca cetățeanul turmentat el este dezorientat politic, dar are de apărat niște interese. Tipic caragialești sunt scenele de la început (citirea și comentarea unui articol din gazetă) și din finalul comediei, care aduce împăcarea celor două tabere printr-o soluție de compromis. Exemplul de mai sus ne arată cât de dificil, dar promițător a fost
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
o relație pe care o definește și pe baza căreia se definește”<footnote Popa, Marian, Homo fictus, București, E.P.L., 1968, p. 11. footnote>. Din faptul că personajul este o sinteză de general și particular s-a dedus tipicitatea personajelor. Personajul tipic are, pe lângă trăsăturile caracteristice categoriei sociale pe care o reprezintă, și însușiri proprii, particulare. Problema tipicului și realizarea lui a fost comentată în moduri diferite. Tipicitatea a fost considerată ca o trăsătură a literaturii cu posibilități riguroase de descripție. Referindu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
care este conceput, Marian Popa aduce în discuție remarca făcută de unii critici privitor la dublul aspect al imaginii artistice în legătură cu ceea ce se va numi mai târziu realismul critic: „realismul implică, după mine, în afară de adevărul detaliului, redarea veridică a caracterelor tipice în circumstanțe tipice”<footnote Ibidem, p. 161. footnote>. De asemenea, precizează că e necesar ca individualizarea pregnantă a caracterelor să se facă în așa fel încât fiecare să fie un tip, dar totodată și un anumit individ, un acesta. Pornindu
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]