5,710 matches
-
romane pe care-l propunea și care ar fi putut demonstra mândrului Occident nu numai că putem oferi și noi construcții epice ample, echilibrate, dar că suntem capabili chiar de inovație, În zona atât de dificilă, dar esențială totodată, a tipologiei romanului. Din clipa, din anul blocajului mediatic În jurul Buneivestiri, ’85, izolarea mea În cadrul vechii emigrații a devenit tot mai evidentă. La cenaclul d-lui Mămăligă, unde citisem În vreo două rânduri, fețele au devenit tot mai reci, iar cu timpul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
orice tendință care Întârzie să producă opere viabile rămâne o modă! Eu, În ce mă privește - deoarece memoriile sunt și un bun pretext pentru confesiuni, nu-i așa? -, eu n-am dorit niciodată să afirm autenticitatea În realțiile sau În tipologia umană. Naturalismul francez o făcea magistral, ca și cel românesc, În frunte cu bistrițeanul Liviu Rebreanu. Cine poate fi mai magistral și mai impunător decât un Emil Zola, care descoperă și duce „reflectarea” mediilor și a fiziologiilor umane joase până la
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
creator și optând pentru perspectivele logicii dinamice a lui St. Lupasco, criticul explică prezența contradicțiilor între diverse sectoare ale operei sau între operă și personalitate ca argumente în favoarea ideii de "operă totală", produs al unui "artist total", ba chiar, conform tipologiei lui Durand, al unui "bolnav total". Al doilea cerc dialectic (Universul simultan) studiază modelele cosmologice și gândirea științifică eminesciană, interpretată ca pre-einsteiniană. Cercurile 3 și 4 (Logosul și Tcheng Ming) urmăresc dubla atitudine față de cuvânt în estetica lui Eminescu. Estetica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
destul de dificilă, necesitând utilizarea noțiunii intermediare de unitate statistică. Definirea unităților statistice de observare și analiza este determinată în funcție de scopul cercetării statistice. CAEN permite încadrarea unităților statistice (întreprindere, unitate instituțională, unități locale etc.) într-o activitate. Pe plan european, o tipologie a unităților statistice face obiectul Regulamentului Consiliului Europei nr. 696/1993 din 15 martie 1993 referitor la unitățile statistice de observare și analiza a sistemului productiv din Comunitatea Europeană. Acestea sunt: A. întreprinderea; B. unitatea instituțională; C. grupul de întreprinderi
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
389 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale / 389 4.3. Raportul Tismăneanu: comisionarea politică a adevărului istoric / 390 4.4. Rezistența nostalgică: memoria roșie a comunismului / 396 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic / 405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut / 416 Concluzii generale / 427 Bibliografie / 441 Abstract / 463 Résumé / 465 Lista tabelelor Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) / 51 Tabel 2. Tipologia naționalismelor / 68 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
vicariantă: tânjind după trecutul pre-biografic / 405 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut / 416 Concluzii generale / 427 Bibliografie / 441 Abstract / 463 Résumé / 465 Lista tabelelor Tabel 1. Analiza lexicală a Bucoavnei de la Bălgrad (1699) / 51 Tabel 2. Tipologia naționalismelor / 68 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului / 70 Tabel 4. Planul de învățământ prevăzut de Regulamentul școlilor din Moldova, 1835 / 86 Tabel 5. Situația școlilor urbane din Țara Românească și Moldova / 88 Tabel 6. Evoluția numărului de învățători și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Tabel 50. Aprecierea comunismului în funcție de originea etnică / 411 Tabel 51. Sursele de informare cu privire la comunism /411 Tabel 52. Percepția atitudinilor părinților, respectiv a profesorilor, de către adolescent / 412 Tabel 53. Transmiterea intergenerațională (părinte-copil), respectiv formală (profesor-elev) a atitudinilor / 413 Tabel 54. Tipologia reglării de conturilor între prezent și trecut / 417 Lista figurilor Figura 1. Permutațiile semantice ale conceptului de "națiune" / 32 Figura 2. Geneza și evoluția conștiinței naționale la românii transilvăneni / 39 Figura 3. Producție de carte românească în țările române, 1766-1830
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Geneza și evoluția conștiinței naționale la românii transilvăneni / 39 Figura 3. Producție de carte românească în țările române, 1766-1830 / 48 Figura 4. Evoluția tipografiilor, 1830-1890 / 49 Figura 5. Dinamica manualelor de istorie în perioada 1831-1918 / 54 Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive / 61 Figura 7. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 / 147 Figura 8. Distribuția spațială a științei de carte în 1930 / 199 Figura 9. Modelul apusean de societate națională / 225 Figura 10. Modelul răsăritean de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
două axe: a) axa verticală constă dintr-un continuum între text și context; b) axa orizontală are la un pol abordarea constructivistă, iar la cealaltă extremă abordarea critică. Mai jos este redată schema întocmită de autori: Figura 6. Cadrul și tipologia analizei discursive Sursa: N. Phillips și C. Hardy (2002, p. 20) Câteva mențiuni sunt necesare pentru clarificarea schemei de mai sus. În ceea ce privește axa verticală text-context, diferența constă în gradul de focalizare a investigației pe texte individuale vs. centrarea mai pregnantă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalist". De două veacuri, conștiința identitară a românilor, precum și conștiința lor istorică, șed sub semnul ideii naționale. Acesta este motivul pentru care memoria colectivă a românilor nu poate fi înțeleasă decât inspectată prin optica evoluției doctrinei naționalismului. Construind pe baza tipologiei și modelui teoretic al dinamicii naționalismului elaborate de L. Greensfeld (1992) și M. Hroch (1985), secțiunea ce urmează va examina memoria istorică prin prisma tipului de naționalism predominant în conștiința colectivă românească. Desigur, ideea naționalistă nu poate fi decuplată de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
către modernitate, L. Greenfeld (1992) identifică trei tipuri-ideale de naționalism, care se configurează în spațiul ideologic definit de axa verticală individualism-colectivism și de axa orizontală civic-etnic. Schematic, cele trei formule clasice ale naționalismului se prezintă în felul următor: Tabel 2. Tipologia naționalismelor Civic Etnic Individualist-libertarian tipul I Colectivist-autoritarian tipul II tipul III Sursa: L. Greenfeld (1992, p. 11) Tipul I, naționalismul individualist-libertarian de factură civică, și-a făcut apariția în Anglia secolului al XVI-lea, fiind ulterior transportat, via Locke, în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
arată tabelul imediat următor, în care teoria trifazică a lui Hroch (1985) a fost împreunată cu idei izvorâte din concepția lui C.J.H. Hayes (1960), la care am adus completări de rigoare.5 Tabel 3. Devenirea tri-stadială a naționalismului Faza structurală Tipologia naționalismului Evoluția religioasă a naționalismului faza A naționalism cultural profetism național al proorocilor națiunii faza B naționalism politic teologia naționalistă a intelectualilor faza C naționalism popular mitologia naționalistă a maselor Sursa: M. Hroch (1985) și C.J.H. Hayes (1960) Modelul triptic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționalism popular mitologia naționalistă a maselor Sursa: M. Hroch (1985) și C.J.H. Hayes (1960) Modelul triptic al dinamicii mișcărilor naționale se potrivește în mare cazului românesc, însă doar dacă acesta din urmă este forțat înăuntrul Patului lui Procust reprezentat de tipologia lui Hroch. Ideea națională românească a parcurs un traseu istoric mult mai sinuos, cu coborâșuri și urcușuri succesive. Simplificând la maximum, evoluția naționalismului românesc poate fi transpusă în următoarea cascadă: a) patriotism civic pre-naționalist, specific luminismului românesc, localizat temporal de la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
păduri s-au organizat militar și îi atacau regulat pe cotropitorii romani; iii) prin răscoalele populare împotriva stăpânirii romane, care, împreună cu rezistența generală a populației dacice asuprite va determina în cele din urmă evacuarea Daciei. Este construită astfel o adevărată tipologie a luptei de eliberare dacică, expresie a tensiunilor inerente sistemului sclavagist instaurat de romani. Tranziția de la sensul politic către o semantică exclusiv economică a noțiunii de independență este elocvent ilustrată de cazul luptei de la Posada din 1330 a lui Barasab
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Comunist, care anunța că "o stafie umblă prin Europa - stafia comunismului", se dovedește a fi profetică în contextul societal românesc actual, la un sfert de secol de la prăbușirea ordinii comuniste: o stafie bântuie România contemporană, stafia nostalgiei comuniste. 4.6. Tipologia reglării de conturi între prezent și trecut Nu putem pune punct acestei analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și asemănările soluției românești în raport cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a acestuia ca urmare a trecerii timpului, a istoricizării, contextualizării și înțelegerii lui într-o manieră comparativă. Tabloul de mai jos prezintă într-o modalitate mult mai detaliată formele și caracteristicile diverselor strategii de administrare a moștenirii trecutului. Tabel 54. Tipologia reglării de conturilor între prezent și trecut Tipul de strategie în administrarea trecutului Tipul de politici angajate în administrarea trecutului Tipologia formelor specifice de administrare a trecutului Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prezintă într-o modalitate mult mai detaliată formele și caracteristicile diverselor strategii de administrare a moștenirii trecutului. Tabel 54. Tipologia reglării de conturilor între prezent și trecut Tipul de strategie în administrarea trecutului Tipul de politici angajate în administrarea trecutului Tipologia formelor specifice de administrare a trecutului Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
oportunitate", arată cine sînt aliații și cînd elitele sau deținătorii puterii politice sînt vulnerabili [Tarow, 1994, 18]. Ținînd cont de faptul că mișcările colective atacă, inevitabil, instituțiile, este posibil, avînd în vedere structura diversă a oportunităților politice, să elaborăm o tipologie, așa cum apare în tabelul 3.2. Tabel 3.2. Tipologia raporturilor mișcări / instituții Nivelul de opoziție față de instituții parțial total conflictual Mișcări expresive Mișcări integraliste Tipuri de raporturi cu instituțiile pacific Mișcări reformiste Mișcări comunitare Sursă: Tarrow [1996, 108] Legăturile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
puterii politice sînt vulnerabili [Tarow, 1994, 18]. Ținînd cont de faptul că mișcările colective atacă, inevitabil, instituțiile, este posibil, avînd în vedere structura diversă a oportunităților politice, să elaborăm o tipologie, așa cum apare în tabelul 3.2. Tabel 3.2. Tipologia raporturilor mișcări / instituții Nivelul de opoziție față de instituții parțial total conflictual Mișcări expresive Mișcări integraliste Tipuri de raporturi cu instituțiile pacific Mișcări reformiste Mișcări comunitare Sursă: Tarrow [1996, 108] Legăturile dintre energiile eliberate de mișcări, cererile lor și răspunsurile sistemului
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
guvernul să fie format dintr-un singur partid sau dintr-o coaliție de partide mai mult sau mai puțin amplă. Oricum, chiar și atunci cînd la guvernare se află o coaliție de partide, numele generic rămîne "guvernare de partid", dar tipologia se diversifică. Aceste probleme merită atenție atît pentru funcționarea lor, cît și pentru consecințe doar parțial analizate în teoria formării și transformării coalițiilor. În al treilea rînd, diferențele între diversele guvernr de partid se referă la natura membrilor coalițiilor, la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
formularea normelor care supraveghează crearea și funcționarea structurilor de autoritate și a înseși autorităților. Sînt, așadar, politici relativ rare, mai ales în contexte politico-instituționale relativ stabilizate, cum sînt, de obicei, regimurile democratice care funcționează. Politici simbolice Unii autori au criticat tipologia lui Lowi pentru că nu ar fi în măsură să sublinieze importanța și să conștientizeze politicile publice simbolice, care nu distribuie resurse și nu reglementează comportamente, dar ajută la întărirea și/sau schimbarea identității colective, a sentimentelor de apartenență, a legăturilor
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
întărirea și/sau schimbarea identității colective, a sentimentelor de apartenență, a legăturilor între cei care dețin puterea politică și cetățeni. Mai mult decît o critică, este vorba despre o propunere de completare ce poate fi ușor aprobată, afectînd puțin eleganța tipologiei lui Lowi. Și fără această utilă completare se observă că Lowi a reușit să clasifice și să analizeze destul de bine politicile publice, insistînd asupra raporturilor între actori. În mod special, Lowi subliniază probabilitatea și relevanța intervenției mai mult sau mai
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Capano 1993, 558]. Evident că autoritățile vor fi mai puțin interesate de coerciție și mai puțin dispuse să recurgă la ea în cazul politicilor simbolice, care, prin conținutul și prin obiectivul lor, pretind un consens amplu și liber dobîndit. Din tipologia lui Lowi, corect înțeleasă, iese la lumină o lecție de neuitat: o politică publică, orice politică publică, este rezultatul intervenției autorității publice. De altfel, lui Lowi i se datorează faimoasa și exploziva afirmație că modalitățile prin care se realizează politicile
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
de insatisfacția față de cea elaborată de Almond. Comportamentul elitelor Fără a abandona criteriul culturii politice, politologul olandez Arend Lijphart a subliniat rolul comportamentului elitelor, considerat a fi de o importanță crucială de către mulți autori, și a alcătuit o mai amplă tipologie a regimurilor democratice, tipologie prezentată în tabelul 10.3. Astfel, Lijphart a reușit să plaseze în mod adecvat siste-mele politice anglo-saxone, caracterizate printr-o cultură politică omogenă și un comportament concurențial al elitelor politice, sistemele politice continentale (Franța, Germania, Italia
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
elaborată de Almond. Comportamentul elitelor Fără a abandona criteriul culturii politice, politologul olandez Arend Lijphart a subliniat rolul comportamentului elitelor, considerat a fi de o importanță crucială de către mulți autori, și a alcătuit o mai amplă tipologie a regimurilor democratice, tipologie prezentată în tabelul 10.3. Astfel, Lijphart a reușit să plaseze în mod adecvat siste-mele politice anglo-saxone, caracterizate printr-o cultură politică omogenă și un comportament concurențial al elitelor politice, sistemele politice continentale (Franța, Germania, Italia), caracterizate printr-o cultură
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]