9,719 matches
-
pentru așezarea lui Dionisie Smeritul sau Exiguul în rândul Sfinților români și nu numai. Canonizarea de către Biserica Ortodoxă Română ar reprezenta o recunoaștere oficială a universalității personalității sale ilustre, a contribuției lui incontestabile ca teolog, filosof, estetician, dialectician, jurist, calendarolog, traducător din limba greacă în limba latină, dar mai ales ca misionar desăvârșit.
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
implicit, oroarea față de o exprimare poetică nesistematizată atestă afinități clasice. Același lucru este sugerat și de maniera entuziastă în care este primită traducerea de către Constantin Aristia a primului cânt din Iliada. Astfel, articolul Asupra traducției lui Homer, dincolo de laudele adresate traducătorului, conține o apologie nedisimulată a poetului grec și a operei sale: "Iliada lui Homer nu e o icoană, nu e descriere; este mai mult, este natura însăși înfățișată înaintea noastră prin frumoasele lui versuri; e o oglindă magică ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Rol pe care îl putem identifica examinând întregul context în care este folosită, de obicei, acea expresie. Dacă și în ce măsură o anumită exprimare din limbajul unei comunități exotice va fi redată bine, bunăoară în limba română, va depinde de capacitatea traducătorilor de a găsi o expresie care are în această limbă o 274 GÂNDITORUL SINGURATIC poziție asemănătoare cu cea pe care o are în limbajul acelei comunități.28 Descrierea unor situații în care aceleași expresii ale limbajului primesc folosiri din cele
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
traductiv și, de aceea, constatările în legătură cu textul tradus (sau textul-scop) evaluează maniera în care s-a realizat acest proces. În consecință, stabilind măsura în care textul original (textul-sursă) se regăsește în cel tradus se stabilește, pe de o parte, performanța traducătorului și, aptitudinea receptivă a limbii-scop în raport cu limba-sursă, iar, pe de altă parte, în ce măsură activitatea de a traduce a stat sub imperiul unor exigențe, a urmat anumite principii, a uzat de procedee adecvate și a avut scopuri bine determinate. De aceea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
posibile. Fără îndoială, aceasta presupune anumite "pierderi", deoarece textul original nu se poate regăsi decît prin unele trăsături în textul-tra-ducere, însă comunicarea culturală este totuși asigurată prin faptul că se aduce în atenția unei comunități creația realizată în interiorul alteia. În măsura în care traducătorul reușește o traducere performantă, trăsăturile de bază ale textului original au corespondente sugestive în textul rezultat, dar, de obicei, multe imagini sînt substituite cu altele, prin trecerea într-un alt mediu lingvistic și cultural. Important este ca acest text să
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe terenul limbii-scop forma discursivă a textului original, care poate fi demonstrativă, dialogică, evaluativă etc. Pe baza acestor coordonate, aprecierea textului tradus din perspectiva fidelității față de original nu va viza imposibilul reprezentat de cerința identității cu acesta. În mod intuitiv, traducătorii, în măsura în care s-au caracterizat prin competență și prin responsabilitate, au respectat anumite exigențe în activitatea lor, dar soluțiile găsite de fiecare au fost de obicei sensibil diferite atunci cînd au tradus același text326. Acesta este motivul pentru care, în epoca
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
s-au realizat mai tîrziu au putut beneficia de experiența celor anterioare. În asemenea circumstanțe, textul lui Eminescu este important nu numai pentru că redă în românește fragmente din lucrarea lui Kant, ci și pentru că a putut oferi sugestii și mijloace traducătorilor ulteriori. Spre deosebire însă de traducerile de la 1930 și de la 1969, care au fost definitivate, acest text nu prezintă o formă definitivă și, de aceea, conține unele inconsecvențe în redarea termenilor și în organizarea sintagmatică, însă prin aceasta este mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
1930 și de la 1969, care au fost definitivate, acest text nu prezintă o formă definitivă și, de aceea, conține unele inconsecvențe în redarea termenilor și în organizarea sintagmatică, însă prin aceasta este mai relevant în ceea ce privește soluțiile avute în vedere de traducător. Se poate astfel realiza o instructivă comparație între aceste soluții și ceea ce s-a propus în traducerile de mai tîrziu. Printre altele, se poate observa, de exemplu, că termenul compus Urteilskraft din originalul kantian este redat de Eminescu prin sintagma
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
mod, cuvintele germane Philosophie și Weltweisheit au fost traduse prin același cuvînt, anulîndu-se diferența dintre ele, diferență care există totuși în limba-sursă. Desigur, se pot face numeroase constatări și se pot emite aprecieri în legătură cu soluțiile date de Eminescu și de traducătorii ulteriori, iar asemenea observații ar putea condu-ce la prevalența îndoielii în raport cu încrederea în ceea ce privește valabilitatea textului filozofic tradus, măcar în sensul că acesta stă mereu sub zodia incertitudinii sau că uneori este modificat în procesul traducerii și, deci, tradus inadecvat. Aceasta
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
deoarece asemenea chestiuni de amănunt nu pot prejudicia redarea originalului în traducere, dacă semnificațiile acestuia se regăsesc în ea, indiferent sub ce formulare. Trebuie avut în vedere faptul că, avînd încă din faza originară un specific, textul filozofic pune în fața traducătorului, alături de exigențele de echivalare corectă a faptelor de limbă și de redare particularizată a unui mod individual de a interpreta realitatea, imperativul de a sugera acest specific inițial și, de aceea, în cazul textelor esențiale ale culturii universale, realizarea mai
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
existat o orientare clară în acest sens, cînd terminologia filozofică românească își conturase profilul și cînd exista posibilitatea unei opțiuni între neologism și cuvîntul vechi. S-a remarcat în acest sens Mihai E m i n e s-c u, traducător al unui important text filozofic pentru care înaintașii realizaseră mijloacele necesare de redare, încît numai voința sa de a particulariza textul filozofic l-a făcut să prefere anumite mijloace lingvistice. Dar, între predispoziția lui Eminescu de a uza de termeni
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe deplin abia mai târziu, prima măsură contrară a poeziei mele" (Lectura poeziei, 1992, p. 115). III Nu numai că Doinaș numără mai multe volume decât G. Bacovia, decât Ion Barbu și Al. Philippide împreună, și că, pe deasupra, e un traducător de elită dar o altă dimensiune se adaugă acestora. Substanțialele volume ale eseistului (din etapa 1970-1992) recomandă un poetolog de mâna întâi, bine orientat în poezia lumii și acționând ca filozof al limbajului; se descifrează aici, totodată, profilul său de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Măștile adevărului poetic, se teoretizează la nivelul poeticienilor europeni; de citat în mod special eseurile Tragic și demonic, Poemul ca inițiativă a limbii și cel despre poezia lui Lucian Blaga (fostul său magistru); interesează, nici vorbă, revelațiile din experiența de traducător. Singur Philippide, dintr-o generație premergătoare, dedicase dezbaterilor estetice (nu numai din sfera poeziei) o atenție similară. Că tălmăcitorul din Goethe, din Hölderlin, din Mallarmé, din alții și-a dezvăluit afinități de suprastructură cu aceștia, e de domeniul evidenței; mai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
dorita cetățenie. În Franța, ei sunt deja acceptați, cel puțin juridic, iar iudaismul lor și republica formează un ansamblu viabil. Optimism de circumstanță? Sau strategie de supraviețuire a diasporei? Memoria unei istorii frământate de suferință continuă, desigur, să-i preocupe. Traducător al Văii plângerii de Iosif Ha-Cohen în 1881, Julien Sée scrie în introducere: "Aș înscrie din toată inima pe frontonul acestei cărți formula pe care israelitul o rostește la intrarea într-un cimitir... un cimitir de martiri... Aici odihnesc numeroasele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
părintelui nostru Sfîntul Ioan Hrisostom, Arhiepiscopul Țarigradului, tradu să de pe limba elinească în limba românească, în zilele lui Constantin Basarab voievod și cu blagoslovenia lui Kir Theodosie Arhiepiscopul și Mitropolitul a toată Țara Românească, în anii de la facerea lumii 7199. Traducătorii din "elinește" au fost Șerban al doilea logofăt și Radu logofăt. Aceștia și-au trecut numele pe verso copertei, sub Stema Țării Românești. Deci la puțin timp după traducerea Bibliei (1688), în anul 1691 a fost tradusă și această carte
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lui Duca Vodă. S-a mutat la Buzău, în 1691, înstalînd și acolo o tipografie. A fost și episcop al Buzăului 54. Cartea de care ne ocupăm aici, după ce a suferit distrugerea primelor șase file, adică foaia de titlu, prefețele traducătorilor și tabla de materii, a fost cîrpită o mare parte din fila a șaptea, cu care de fapt începe textul Mărgăritarelor. A fost dată la legat și după aceea au fost scrise pe ea însemnările marginale. La legat, a fast
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
două secole Înainte Filon din Alexandria. CÎt despre existența unei „gnoze vulgare”, să lăsăm pe seama Învățăturii vulgare dovedirea sau infirmarea ei. Gnoza de care putem lua cunoștință, chiar deformată grav de ereziologi vulgari sau, lucru poate și mai grav, de traducători egipteni, este, În Întregimea ei, Înalt intelectuală. 18. „Dualism” gnostic? În ce măsură oare ipoteza generativă explică faptul că gnosticii erau exegeți platonicieni raționaliști ai Bibliei? Nu ne Împiedicăm În cele din urmă de un anumit dualism gnostic ireductibil, care ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
României din revista Communisme (este vorba despre Adrian Cioroianu, Doina Jela, Ion Vianu și Smaranda Vultur), acestea au fost fie traduse și rescrise chiar de autori În versiunea românească (Doina Jela și Smaranda Vultur), fie transpuse În limba română de traducători ai Editurii Polirom ( În cazul textelor semnate de Adrian Cioroianu și Ion Vianu). Autorii studiilor din acest volum sunt În principal istorici, dar au și alte formații profesionale. Deși fixasem inițial cu fiecare autor un anumit număr de pagini pentru
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ca fundal de abordare interculturală a comunicării și a problemelor sociale; elevilor și profesorilor de liceu, ca fundal de înțelegere a manualelor și programelor școlare, care prevăd corelații între fenomenele culturale - literare lingvistice românești și cele străine, precum și corelații interdisciplinare; traducătorilor și interpreților (în diverse domenii); persoanelor care oferă servicii lingvistice și servicii de asistență culturală imigranților în România; trainerilor care organizează seminare de pregătire interculturală în companiile multinaționale din România; practicanților în domeniul managementului, publicității etc. care vor să-și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din moment ce putem descoperi diferite proceduri ortografice 1. În același timp, dacă ne apropiem de o formă a textului ebraic folosit de către vechii traducători, putem învăța destul de multe despre diferite tehnici ale traductologiei vremurilor, din moment ce unele cuvinte au fost redate de către traducători ai unei epoci mult mai apropiate de data originii textelor decât zilele noastre. Criticismul textual ne poate oferi informații valoroase despre ortografie, fonologie, morfologie, sintaxă, semantică și tehnici de traducere; ne pune la dispoziție astfel cel mai bun text posibil
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Hebrew Old Testament Text Project (HOTTP)" În anul 1955, mai multe Societăți biblice au pus bazele unui comitet alcătuit din specialiști în critica textuală a Noului Testament, având rolul de a întocmi un aparat critic care să vină în întâmpinarea traducătorilor Bibliei. Inițiativa i-a aparținut lui Eugene Nida, un lingvist renumit, membru al Societății biblice; rodul muncii acestui comitet l-a constituit Greek New Testament 1. Ulterior, Nida a inițiat un proiect asemănător pentru traducătorii Vechiului Testament. Ținând cont de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
care să vină în întâmpinarea traducătorilor Bibliei. Inițiativa i-a aparținut lui Eugene Nida, un lingvist renumit, membru al Societății biblice; rodul muncii acestui comitet l-a constituit Greek New Testament 1. Ulterior, Nida a inițiat un proiect asemănător pentru traducătorii Vechiului Testament. Ținând cont de condițiile specifice unei ediții critice a Bibliei ebraice, Nida a pregătit un ansamblu de 5000 de dificultăți textuale, adunate din patru traduceri importante, foarte folosite în acea vreme: Revised Standard Version, New English Bible 2
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
a unor pasaje din textul samaritean. Problema și-a aflat rezolvarea definitivă odată cu descoperirea unor fragmente care conțineau traducerea unor capitole din Deuteronom (24-29). Pe baza acestor fragmente s-a stabilit că este vorba despre o traducere a textului samaritean, traducătorii fiind în același timp foarte buni cunoscători ai Septuagintei, de care s-au și folosit la alcătuirea traducerii. Din păcate, s-au mai păstrat doar câteva fragmente ale acestei traduceri și doar câteva referințe în Hexapla. 7.4.2. Targumul
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
în privința originii lor existând două teorii principale. Prima teorie susține că avem de-a face cu manuscrise corectate - din perioada în care aramaica nu mai era o limbă vie - ale unui Targum neuniform, la alcătuirea căruia au trudit mai mulți traducători. A doua teorie susține că aceste manuscrise reprezintă traduceri paralele datând din perioada în care aramaica era încă o limbă vie; întrucât nici una dintre aceste versiuni nu a obținut un statut oficial în rândul comunității samaritene, nu s-a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Cluj-Napoca, 2007. BRAGA, Corin (coordonator), Concepte și metode în cercetarrea Imaginarului, Dezbaterile Phantasma, Editura Polirom, Iași, 2007. BRÂNCUȘ, Grigore, Istoria cuvintelor, Unitate de limbă și cultură românească, Editura Coresi, București, 1991. BURGOS, Jean, Imaginar și creație, volum tradus în cadrul Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coordonator Muguraș Constantinescu și Elena Brândușa Steiciuc, cu o prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003. BURGOS, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Duda, prefață de Gabriela
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]