4,948 matches
-
de familii cu 1026 suflete. Proprietatea moșiei aparținea fraților Gheorghe, Ilie și Ion Ciolac cumpărată de la căpitanul Iancu Lățescu - Boldur. . .Sătenii erau împroprietăriți cu 452 ha teren agricol. Piatra calcarică bulgăroasă se află pe Valea țurcanilor și se extrage pentru trebuințele locale. Vie se află pe o întindere de 18 pogoane. în pădure se găsește mult vânat ca: porci sălbatici, căprioare, vulpi, iepuri etc. Moșia se mărginește cu Darabani, Concești, Gârbeni, Havârna, Mlinăuți, Suharău, Comănești, Oroftiana și râul Prut. Drumurile principale
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
numitului și prea puternicului Ilieaș Voevod, Domnul țării Moldovei, împreună cu toate pământurile supuse și cu toți aceștia, cari vor fi în aceste pământuri, osebit fiecare și cu toți împreună facem cunoscut cu această carte a noastră, cui va fi de trebuință, că precum preaputernicul Ilieaș Voevod, mai înainte scris Domnitorul nostru milostiv, a făcut, ieri, aici, în Liov, statornică supunere de credință și jurământ preastrălucitului Principe, Domn Vladislav, Craiu al Poloniei, Domnului nostru milostiv și urmașilor lui Coroanei Crăiei Poloniei și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
condițiile realizării unei comunicări eficiente: * respectarea sentimentului stimei de sine al interlocutorului (Birkenbihl, 1998, p. 23); * transmiterea unui mesaj inteligibil și de interes pentru interlocutor (Harwood, Miller & Vasta, 2010, p. 473; Dumitriu, 1998, p. 86); * implicit, raportarea la nevoile/așteptările/trebuințele acestuia (Birkenbihl, 1998, p. 45); * motivarea interlocutorului (Birkenbihl, 1998, p. 69); * raportarea la reacțiile acestuia, la feedback-ul verbal/nonverbal pe care îl oferă interlocutorul (Dumitriu, 1998, p. 86); * coroborarea sau alternarea informațiilor cognitive (centrate pe conținutul mesajului), indiciale (centrate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ambițiune, cetățan, imitează, confirmațiune, excluziune, extorsiune, mediațiune, a încunjura etc. au primit forma modernă: opinie, relație etc. Datorită devine datorată, îndatorit - îndatorat ș.a. Dar s-au păstrat termeni originali ca: nimică, închizășluiește, predomnire, de altmintrelea, extracte, mântui, oareșcare, oareșcum, șădere, trebuințe, prădăciune, ca și nefirescul cabinet rusesc, general rusesc, pentru culoarea atmosferei de epocă, dar și pentru farmecul stilului personal al autorului. Au fost unificate forme grafice diferite; ca Pasvanoglu, scris Pasavan-Oglu, Pasvan-Oglu, Odessa și Odesa, Șuțu - Suțu, Vogoridi - Vogoride ș.a.
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lui Ipsilanti au redus-o la cea de pe urmă mizerie...” Într-un raport al lui Ledoulx către Champagny, din 1810, mai găsim următoarele: „...Țara Românească este în starea cea mai deplorabilă, dările ce Divanul este silit să le perceapă pentru trebuințele armatei sunt de patru ori mai mari de ceea ce erau sub domni. Un nenorocit de țăran care drept toată avere posedă o pereche de boi și un car, plătește niște biruri ridicându-se până la 40 lei pe lună. Totalul general
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
la 90.000 oameni. Dacă se ține seama de faptul că o armata atât de numeroasă n-a fost până astăzi urmată de nici o casă de bani, de nici o subsistență, nici măcar de o singură cutie de medicamente, și că toate trebuințile ei, până chiar și solda trupelor, sunt îndestulate pe cale de rechiziție militară, își poate cineva face o idee de împovărarea locuitorilor acestei nenorocite țări...” „Pe lângă că acești locuitori s-au văzut siliți să cedeze resursele de care dispuneau, ei au
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
exclusiv administrației supărătoarele rezultate ale campaniei de la 1828, considerându-se mai mult ca un deputat al fraților săi de arme decât ca un președinte al Divanului, n-a încetat să ruineze aceste țări prin niște exigențe de tot felul pentru trebuințele armatei. Viitorul era atunci sacrificat îndeplinirii lucrurilor celor mai simple, boierii sufereau și n-aveau măcar dreptul să se plângă, și încă mai puțin de a face vreo observație, cât de mică. Generalul Jeltuhin conducea administra prin lovituri de sabie
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a feri poporul de împilare, impozitele fiind votate de către Adunări alcătuite exclusiv numai din reprezentanții clasei privilegiate, care nu era supusă dărilor. Boierii o explicau însă în alt chip: „... «Rusia - zic ei - a statornicit înadins dările la o cotă inferioară trebuințelor țării și apoi ne-a silit să adoptăm, ca principiu constitutiv, că nu le vom putea spori fără de consimțământul ei. Prin această dispoziție, ea ține în mâna ei dezvoltările prosperității noastre și toată conducerea statului»”... Să se observe că prin
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se folosesc de ele fără a da vreo compensație nimănui și, după expresia lor obișnuită, se bucură de toate foloasele suveranității fără a avea sarcinile ei. Aceasta o spun necontenit boierilor, pentru a le da o securitate de care au trebuință spre a dezvolta germenul îmbunătățirilor introduse în Principate. Aceștia îmi răspund că judecă bine intențiunile Cabinetului de la Petersburg, dar că atragerea care împinge Rusia spre miazăzi este atât de puternică, că părerile de rău la care înșiși fuseseră martori, de câte ori
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
1835, Cochelet despre neaprobarea lor de către guvernul împărătesc: ... Ministerul împărătesc... n-a văzut necesitatea de a se spori contribuțiile și a transmis un proiect de buget alcătuit de generalul Kiseleff, pentru a demonstra că veniturile actuale trebuie să ajungă pentru trebuințele țării. Este, totuși, pozitiv că administrația rusească, premergătoare acelei a Domnului, a lăsat un mare deficit în finanțe prin proasta ei gestiune, prin prodigalitățile ei și prin însemnatele gratificații distribuite adepților ei. Este, deci, curios s-o vedem acum mai
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
comunicarea acestui document curios, care nu va lipsi să intereseze pe E. V. din cauza luminii ce o aruncă asupra politicii urmate de Rusia față de Principatele Dunărene. D. Dașcov a început prin a invita pe d. Arsaki să aducă aminte la trebuință principelui Ghica că cele trei Principate: Serbia, Moldova și Țara Românească, se găsesc irevocabil puse, prin acțiunea timpului și prin mersul evenimentelor, sub protectoratul Rusiei; că Rusia singură cunoaște țelul acestui protectorat, de care nu voiește să deie samă nimănui
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
el și nimeni altul. Și dacă, în loc de a stârni Domnului numit de el această supărătoare afacere a minelor și acum a mănăstirilor, ar fi înlăturat cu prudență, în cursul acestui dintâi an, toate chestiunile ațâțătoare, nimeni nu se îndoiește că trebuințele naționalității române ar fi triumfat asupra multor mici resentimente personale și asupra multor greutăți nedespărțite de ocârmuirea acestei țări; dar el tocmai n-a voit să fie astfel. S-a temut că verbul a proteja, aplicat în accepțiunea sa cea
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Cabinetul din Petersburg, care nu pierde din vedere originea romană a populațiilor pe care le ocrotește astăzi, vrea, vorbindu-le limbajul ce îl ținteau altă dată auspiciile din Roma, să-și rezerve dreptul de a se ascunde, la caz de trebuință, din dosul obscurității acestor argumentări, prezentate după chipul celor pronunțate de sybile... ... Un frate mai tânăr al capuchehaiei domnului Țării Românești la Constantinopol a sosit la București, aducând cu sine firmanul Sublimei Porți. Acest firman pare a nu fi altceva
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
că Bibescu începuse să fie mai puțin bine văzut de ruși: .... Rusia, din ce în ce mai puțin încredințată că va găsi în principele Bibescu o unealtă totdeauna ascultătoare, observă cu un ochi bănuitor direcția simpatiilor lui și se pregătește să-i provoace la trebuință greutăți serioase, stârnind nemulțumirile boierimii și a clerului. Atitudinea noului consul al Rusiei lasă să se întrevadă dispoziții cu totul deosebite de acelea de care era animat predecesorul său. Legat de cauza Domnului actual prin însuși rezultatul alegerii de la 1843
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
frumoase. Această procedură, aceste abuzuri au stârnit o opoziție și o nemulțumire generală din partea boierilor. ... Mă întrebam ce împrejurare putea să-l hotărască, în poziția lui înaltă, cu marea lui avere patrimonială și cu o listă civilă depășind cu mult trebuințele lui reale, să-și înstrăineze astfel spiritul unui popor, pe care ar fi trebuit să se simtă prea fericit să-1 ocârmuiască cu înțelepciune, când nu libera voință a locuitorilor îl chemase la această favoare. Era el, oare, încredințat că în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
mai târziu, Domnul a trimis să-l întrebe când va putea veni să-l vadă... Domnul nici nu face vizite celorlalți agenți. Mai ales din deosebirea recepțiilor făcute agenților Rusiei cu acele ale celorlalți agenți se vădește din partea principelui Sturdza trebuința (le besoin) de a plăcea Rusiei, ca și cum ar căuta să facă a i se ierta astfel ocârmuirea lui venală și corupătoare. Și d. de Rukman, probabil rău informat de starea generală a lucrurilor și care a găsit toate afacerile interesând
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
picior de egalitate ... statelor independente... Dar, altfel stă cazul cu Principatele, care nu sunt state recunoscute, ci simple provincii, făcând parte integrantă dintr-un imperiu, tributare ale suveranului său, ocârmuite în chip vremelnic de niște domni a căror alegere are trebuință să fie sancționată și care, în cât privește Rusia, n-au existență politică decât în virtutea tratatelor, care tratate n-au nimic comun cu tranzacțiile pe care este întemeiat dreptul public al Europei. Numai acelor tratate, și mai cu seamă acelor
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
ponderi semnificativ mai mari decît la alte grupuri sociale. Ea scade pe măsura anilor petrecuți în penitenciar (vechime în pedeapsă sau în muncă) și în rîndul femeilor, dar crește la arestații primari și preventivi, lupta pentru supraviețuire și satisfacere a trebuințelor primare fiind mai vizibilă în rîndul lor. Doar deținuții și angajații vîrstnici se apropie de scorurile obținute de grupurile libere testate (muncitori petroliști și funcționari publici) la valoarea economică. Orientarea politică, a doua ca importanță carcerală, este diferit estimată, îndeosebi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și la spătărie spre a face cunoscuți de vrednici prin cercetarea ce li se face acolo și după plisoforie în scrisu ce veți primi de la dumnealui vel spătar, așa să se sloboadă fiind cuviinciosu acestu nizamu pentru ca cea din urmă trebuință, care acestu nizamu este datu și mai dinainte de la let 1780 septembrie 30, care îlu veziu înscrisu" (apud Ioan Chiș, art. cit., pp. 27-28). 253 Ioan C. Filitti, "Penitenciarele române de la 1828 la 1834. Ocupația rusească și Regulamentul Organic", în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
călăuzit de pricipiul libertății crede că va ajunge la realizarea unui regim de viață socială care să asigure tuturor posibilitatea deplinei dezvoltări a personalității lor. În limitele acestor două mari principii își va dezvolta și mai departe acțiunea[...] Credem în trebuința ca puterile statului să se adapteze la condițiunile vieții actuale și în evoluția treptată a capitalismului care să ne scoată din anarhia economică de astăzi. PNL socotește că țara trebuie ferită de cele două primejdii: ignorarea strânsei interdependențe economice dintre
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
formată din angajați ai unor companii internaționale, din profesori (visiting professors), cercetători științifici, muncitori de diverse specializări, angajați sezonieri etc. În ultimele două decenii, piața internațională a muncii a căpătat o flexibilitate fără precedent tocmai pentru a putea răspunde diverselor trebuințe de personal ale țărilor dezvoltate (personal cu calificare ridicată, medie sau scăzută). Aproape toate țările vest-europene, precum și Japonia, Noua Zeelandă și SUA dispun de programe de angajare a forței de muncă provenind din rândurile imigrației, numărul de persoane angajate în asemenea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
toți dă obște”, „Cel ce pentru obște mult să sârguesce, pentru sineși muncesce, că șî el parte din obște este”, „Din cele dă obște nici cel mai mic lucru să nă-l însușesci pentru al tău în parte interes”, „Dă obște trebuința cea mai mare dă mâncare să socotește șî la obște privesce. D’aceea pentru îndestularea obștii mai mult să ne silim, că în obște șî noi înșine ne găsim” (Zanne, 1900, 80, proverbele nr. 1401-1403, 1405-1406 și 1408-1409). Fără a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
s-au numărat printre actori. Aceste piese aveau, cum e ușor de așteptat, un succes fără greș. Spectatorii nu aveau nevoie de cine știe ce politețe pentru a le aplauda, pentru că ele nu erau tocmai rele, și totuși de ceva politețe era trebuință, pentru că ele nu erau nici de tot bune; se remarca la ele mai mult tâlc decât vervă, mai multă pricepere decât talent; nici urmă de ceva șocant sau ridicol, dar nimic care să iasă în relief, nici o formulare memorabilă, nici un
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
promovarea schimbării. Motivația și schimbarea reprezintă două elemente aflate într-o relație de condiționare reciprocă. Pe de o parte, operaționalizarea și implementarea schimbării educaționale sunt direct dependente de gradul de motivare al indivizilor, pe de altă parte schimbarea generează noi trebuințe, facilitând individului oportunitatea de a dobândi și proba noi cunoștințe, competențe, abilități, de a-și îmbogăți registrul experiențelor profesionale. Se poate spune că una dintre condițiile de bază în stimularea motivației pentru schimbare o reprezintă măsura în care oamenii școlii
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
mai clar perspectivele multiple din care poate fi analizată aceasta. Putem exemplifica în acest sens cele opt metafore utilizate de Gareth Morgan (1998, p. 343) pentru analiza organizației: * organizația ca mașină, proiectată ca principal mijloc prin care pot fi satisfăcute trebuințele umane, un rol determinant avându-l normele care reglementează comportamentul uman la nivel organizațional; * organizația ca organism, ca un mecanism asemănător corpului uman, capabil de adaptare și caracterizat printr-o diviziune clară a muncii, a relațiilor interumane; * organizația tip creier
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]