5,147 matches
-
Severinului (cheia de intrare spre Europa centrală, cum era denumită în acele timpuri) va confirma importanța sa strategică, când doi ani mai târziu, tot pe Dunăre, la Mohacs, în 1526 Ungaria va fi înfrântă și va fi transformată în pașalâc turcesc. După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu Cerneți
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Severin au ajuns sub stăpânirea Banilor craioveni iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. După distrugerea Cetății Severinului, dându-i numele emblematic de doliu Cerneți ("cerniți") severinenii au fondat o altă așezare mai ferită de incursiunile turcești la aproximativ 6 kilometri spre nord-est față de vechea cetate arsă. Pană la reconstrucția modernă a Severinului, Cernețiul, care pe la 1602 era o moșie a fraților Buzești, va fi capitala administrativă și comercială a regiunii Mehedințiului, fiind folosită deopotrivă de ruși
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
terminată zidirea bisericii "Maioreasa". Cum Revoluția din 1848 a avut fruntași din Mehedinți și un contingent de 1300 de oameni înrolați în armata generalului Magheru, între anii 1848-1850 locuitorii Severinului trec prin momente dificile deoarece orașul este ocupat de trupe turcești și apoi rusești. În 1851, primul primar al noului oraș este Pârvu Vercescu. Tot în 1851, N. A. Niculescu, administratorul județului Mehedinți, mută sediul Societăți Austriece de Navigație cu Aburi pe Dunăre de la Schela-Cladovei la Severin. În 1857 se amenajează primele
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
prin care se acordau viitorului oraș 500 de pogoane pentru construcția de locuințe și utilități publice și se stabilea edificarea noului port pe malul Dunării. La Corabia armata română a trecut Dunărea în 1877 pentru a angaja lupte cu trupele turcești în cadrul Războiului de Independență. Mărturie stau monumentele din cartierul Siliștioara: Monumentul Independenței, respectiv Crucea Eroilor. Se dezvoltă la sfârșitul sec. al XIX-lea pe baza exportului de cereale, în 1892 este legată la rețeaua feroviară a României. La începutul sec
Corabia () [Corola-website/Science/297007_a_298336]
-
zeciuielii papale, o mențiune ulterioară fiind făcută în anul 1437 cu privire la localitatea Vasiova (WAZYLAW) din districtul privilegiat Capul Bârzavei. În anul 1534 un document atestă cetatea Bocșa sub denumirea de ex castro Bochzsa, iar în anul 1607 este menționată stăpînirea turcească asupra cetății Bocșei . În anul 1717, sub stăpânirea habsburgica, în documentele administrative, Bocșa Română apare cu 82 de case, iar Vasiova cu 32 de case. Primele 13 familii de coloniști din Tirol (mineri), sosesc la Oravița în toamna anului 1718
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
însumate: Leul este vechiul simbol al Olteniei, prezent și în tradiția heraldică interbelică. Ghiulele sunt, de asemenea, un element heraldic tradițional, ele făcând aluzie la începutul Războiului de Independență din 1877, de la Calafat și Corabia pronind primele asalturi asupra malului turcesc. Caduceul este simbolul zeului comerțului, Mercur, și se referă la poziția de centru comercial și de tranzit a localității, ce este și port la Dunăre. Calafatul se află pe coridorul VII fluvial-Dunărea și pe coridorul IV paneuropean ce pornește din
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
stăpânirea ungară a lui Carol Robert de Anjou, în secolul XIV, devenind pentru scurt timp și capitală a Regatului Ungar. Cetatea a fost apoi cucerită de otomani, în 1552, și pentru aproape două secole a devenit un important bastion militar turcesc. În 1716 istoria Timișoarei ia o puternică întorsătură, când cetatea e cucerită de Imperiul Habsburgic și începe reconstrucția și dezvoltarea orașului drept capitală a Banatului. Colonizarea Banatului face din Timișoara un adevărat centru multicultural și multiconfesional. Construcția canalului navigabil Bega
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
să fie fortificat. Fortificațiile, în afară de castel, sunt realizate din lemn și pământ. Cu excepția unei perioade de la sfârșitul secolului XVI, orașul nu va mai suferi asedii până la sfârșitul secolului XVII. Dar rolul său militar, strategic rămâne foarte important prin implicarea garnizoanei turcești în acțiunile desfășurate în alte zone de interes pentru Poarta Otomană. Puternica garnizoană va fi mereu prezentă în confruntările dintre partidele nobiliare ardelene, dintre pretendenții la tronurile Țărilor Române. Vreme de peste o sută de ani Cetatea și orașul cunosc un
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,42%), cu o minoritate de penticostali (5,07%). Pentru 6,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Denumirea localității provine de la vechiul substantiv turcesc "menzil", sau serviciu de poștă, olac. Cu vremea numele olăcăriei a suferit sincopa consoanei mediane „n” și transformarea vocalei „e” în „i”, iar după un timp denumirea s-a extins la întreaga localitate, care până atunci se numea "Eșteu", de la
Mizil () [Corola-website/Science/297024_a_298353]
-
muzica ce-mi place!” Bateria Carol s-a aflat sub comanda directă a locotenentului Ștefan Stoika, decorat de rege cu Ordinul Steaua României și ulterior avansat până la gradul de general. Coroana regilor Romaniei era fabricată dintr-o țeavă de tun turcesc capturat la Plevna de armata română sub comanda lui Carol I. Poetul George Coșbuc a descris-o în volumul „Coroana de Oțel”. În Pordim, Bulgaria, există un muzeu dedicat regelui . Sculptorul croat Ivan Meštrović a executat statuia ecvestră a lui
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
Românești la „Liga Sfântă” a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane soldată cu suprimarea creditorilor levantini și a întregii garnizoane otomane staționată în București. Pe acest fundal, Mihai pornește o ofensivă generală împotriva Înaltei Porți, atacând cetățile turcești de pe ambele părți ale Dunării (Giurgiu, Hârșova, Silistra ș.a.). Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor și turcilor (la Putineiu și pe locul numit „"Padina" "Șerpătești"” de lângă satul Stănești) culminată cu incendierea Rusciucului. După modelul victorios al lui Mihai, Aron
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
urmând ca abia în secolul XIV să se formeze voievodatele Moldovei și Țării Românești, ce aveau să lupte contra Imperiului Otoman, care a cucerit Constantinopolul în 1453. Până în 1541, întreaga Peninsulă Balcanică și mare parte din Ungaria au devenit provincii turcești. Moldova, Țara Românească și Transilvania au rămas autonome, dar sub suzeranitate otomană. Cucerirea ungară a Transilvaniei a început spre mijlocul secolului X, fiind încheiată în secolul XII. Un aport important în procesul ocupării Transilvaniei l-au avut secuii. În secolul
Istoria românilor () [Corola-website/Science/296801_a_298130]
-
crescut la 54.000 de nave. Internaționalizarea strâmtorii și densitatea traficului naval greu a necesitat obligativitatea folosirii de piloți turci de către navele de mare tonaj. Pe lângă marele trafic naval internațional, apele strâmtorii sunt înțesate de o puzderie de vase mici turcești folosite la traversări, la navetele locuitorilor între cartiere, la trafic comercial local și, desigur, la turism. Legătura rutieră dintre partea europeană și cea asiatică a metropolei se realizează prin două mari poduri suspendate de dată recentă, cu câte șase benzi
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
factor care influențează aglomerația urbană este afluxul anual enorm de turiști, care vizitează Istanbulul indiferent de sezon. In metropolă locuiesc o mulțime de alte naționalități europene sau asiatice, de aceea se poate vorbi de un mare oraș cosmopolit, dar predominant turcesc. Este o metropolă în care nu se face delimitarea dintre noapte și zi, un oraș în care istoria își trăiește prezentul. Evoluția populației: în anul 1945, 1,078 milioane, în 1950 1,533 milioane, în 1990 7,309 milioane, în
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
de care este legată viața Sfântului Paul. Curiozități O curiozitate o reprezintă coloana de marmură cu secțiune patrată, plasată în extremitatea de sud-est, în spațiul central. Pe ea există o amprentă de palmă care a intrat în legendele creștine și turcești. Blocul de marmură cu amprenta palmei a fost adăugat coloanei mai târziu, fiind adus de la biserica Theodokos (localitatea Ayvansaray, Asia Mică). Amprenta este atribuită Sfintei Fecioare, care prigonită de evrei se refugiase în Asia Mică, împreună cu Sfântul Ioan Evanghelistul, în jurul
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
pentru cursele de care, sau pentru întreceri sportive. Nu cultivau o societate în care mulțimea să-și spună cuvântul în mari adunări. Ca urmare, "Hipodrom"-ul a rămas abandonat. Suprafața sa intrată în paragină a mai găzduit rare ceremonii oficiale turcești, precum celebrarea circumciziunii prințului Mehmad, fiul lui Murad al III-lea, defilări fastuoase ale breslelor, trecerea în revistă a unor trupe, sau concentrări ale unor forțe militare. Se poade spune că pe timpul otomanilor locul s-a menținut mult timp ca
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
falca unui șarpe cu o lovitură de [[Buzdugan (armă)|buzdugan]], a dipus protejarea monumentului după ce orașul a trăit o invazie de șerpi. Se pare că în lur de 250 de ani turcii au respectat monumentul, el apărând în unele miniaturi turcești în întregime, cu cele trei capete răsfirate în trei direcții, tocmai în postura din care puteau susține trepiedul cu vas de aur. Cele șaptesprezece secole scurse de la nașterea "Hipodromu"-lui își fac simțită trecerea și prin creșterea nivelului solului cu
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
maghiari Csaak. În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn. Turnul de la Ciacova, localitate aflată la 33 de kilometri de Timișoara, este cel mai cunoscut obiectiv turistic. Este singura rămășiță din vechea cetate. Localnicii îl numesc „Cula turcească”, deși aceasta a fost construită cu mult înainte de ocupația turcească, neavând nimic de-a face cu otomanii. În perioada 1390-1394, aici s-a ridicat o cetate puternică, înconjurată de o rețea de canale. A fost construit de familia de nobili
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
consolidare la turn. Turnul de la Ciacova, localitate aflată la 33 de kilometri de Timișoara, este cel mai cunoscut obiectiv turistic. Este singura rămășiță din vechea cetate. Localnicii îl numesc „Cula turcească”, deși aceasta a fost construită cu mult înainte de ocupația turcească, neavând nimic de-a face cu otomanii. În perioada 1390-1394, aici s-a ridicat o cetate puternică, înconjurată de o rețea de canale. A fost construit de familia de nobili maghiari Csaak - de unde se trage și numele actual, Ciacova (Csakovar
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
cât și împotriva țărănimii asuprite. Fortificația de la Ciacova a fost asediată și cucerită de turci în septembrie 1551. “Fortificația de la Ciacova este cucerită prin asalt la 18 septembrie 1551, iar în anul următor întreg Banatul Timișoarei este transformat în pașalâc turcesc. În cadrul acestuia, Ciacova, împreună cu teritoriile din jur, forma unul din sangiacuri, condus de sangiac-bei, ce-și avea instalate la Ciacova o garnizoană cu nucleul în vechea fortificație. Pacea de la Carlovitz din 1699, încheiată în favoarea austriecilor învingători, prevedea pentru turci distrugerea
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
cu excepția turnului”, mai scrie turismtimis.ro. După alungarea turcilor din Banat, în urma războiului austro-turc din 1716-1718, turnul din Ciacova a ieșit din sfera de preocupări a armatei austriece menținându-se în forma sa inițială, cu micile transformări din timpul ocupației turcești. În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn. S-au refăcut crenelurile și acoperișul platformei de apărare, se plachează toate părțile rupte din fațade cu cărămidă comandată special, asemănătoare cu cea originală. Restauratorii nu au intervenit cu
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
în centrul Ciacovei (în locul fostului Cafe-bar) elemente de clădire cu specific arhitectonic medieval, bolți semicirculare din cărămidă. Pe druml județean Ciacova - Cebza se mai găsește și un pod construit de turci, deasemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici "Podul Turcesc", în prezent nefolosit. Bisericile din Ciacova sunt alte obiective intersante. Biserica sârbească cu hramul „Maica Domnului” construită între 1746-1768, cu picturi murale și cu un iconostas pictat în 1771 de Dimitrie Popovici. Biserica romano-catolică datează din 1871-1890 și este în
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
Cuptoare () este o localitate componentă a municipiului Reșița din județul Caraș-Severin, Banat, România. Satul Cuptoare (în vorbirea locală "Cuptoarea"), îl găsim în anul 1554, cu numele "Kuptor" ("Mala Petyka"), în lucrarea lui Engel Pal privind "Sangeacul Timișorii sub ocupația turcească 1554-1579", localizat și pe harta anexată lucrării. Apare pentru prima dată adăugată și denumirea “Mala Petyka” care apoi nu o mai găsim. Satul este menționat, ca aparținând de “Bogcsai (Bocșa) nahie” (nahie fiind o subdiviziune a sangeacului), iar în “defter
Cuptoare (Reșița), Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301079_a_302408]
-
a stabilit că monedele reprezintă 176 variante și se pot atribui unui număr de 17 împărați romani, încadrându-se cronologic de la Marcus Aurelius (161-180.e.n.) până la Filip Arabul și Traianus Decius (248-251 e.n.); -din anul 1554, (primii ani ai ocupației turcești) găsim primul document, necontestat, despre Cuptoarea. Sub denumirea de atunci: Kuptor (Mala Petyka), este trecută în “defter”- registrul de impozite- la poz. 303, cu 9 gospodării plătitoare de impozit, acesta fiind și primul recensământ găsit; -izvoare neconfirmate, vorbesc însă că
Cuptoare (Reșița), Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301079_a_302408]
-
ani de ocupație (ca și cea română) turcii sunt alungați, iar Banatul este păstrat ca perlă a coroanei Austriei, fără a fi cedat Ungariei. Atunci se face și primul recensământ de către austrieci: -Cuptoarea (Kuptora), cu 17 case; În timpul ultimei invazii turcești în Banat, din 1783, turcii după ce bat armatele austriece, care se retrag până la Lugoj; ocupa întreaga parte sudică a Banatului cu Orșova, Mehadia, Panciova, Biserica Albă, Vârșeț, Deta, nimicesc instalațiile miniere și metalurgice de la Moldova Nouă, Sasca, Bocșa și Dognecea
Cuptoare (Reșița), Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301079_a_302408]