10,815 matches
-
miaună atât de amar? - Îi e foame cu siguranță. Dar vezi, oamenii aceia îi dau lapte într-un vas micuț. Iar pisoiul cu limba lui roz mănâncă laptele cu mișcări rapide. Iarăși plânge și femeia, cu bunătate în privire, îi toarnă din nou. Ce bine că noi n-avem nevoie de hrană! - Cum să nu! i-a răspuns Norul cel Mare, noi avem nevoie de apa de pe pământ, care se ridică spre cer, așa cum se ridică și vaporii de apă pe
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
croite în multiple straturi verzi și galbene în degrade, de culoarea amazonitului. Primește pe urmă, cu multă grație, invitația falnicului morcov, care nu a îndrăznit de ani buni să crească atât de înalt și chipeș. Acum costumul portocaliu îi vine turnat pe trunchiul suplu și dulce la gust, poartă o pălărie cu pene verzi, răsfirate pe umăr. Cu un asemenea cavaler carneol se potrivește un vals elegant și Zâna se lasă cu o mișcare suavă, purtată de brațul lui puternic. Roșiile
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
cu nora de bun venit! porunci bărbatul ca un adevărat sef al casei. Veta răsturnă mămăliga în mijlocul mesei, pe un tocător de lemn și o acoperi cu o cârpă. Puse pentru fiecare câte o strachină din lut smălțuit în care turnă câte două polonice de ciorbă, în care abia se întrezărea o bucățită mică din carnea de puicuță. Așeză apoi lângă mămăligă un castron cu restul puicuței, peste care turnă din plin mujdei de usturoi și în care mai băgase câțiva
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Puse pentru fiecare câte o strachină din lut smălțuit în care turnă câte două polonice de ciorbă, în care abia se întrezărea o bucățită mică din carnea de puicuță. Așeză apoi lângă mămăligă un castron cu restul puicuței, peste care turnă din plin mujdei de usturoi și în care mai băgase câțiva ardei roșii grași uscați, numiți în zona Olteniei, raci. Mai puse pe masă trei linguri din lemn și trei ceșcuțe din lut. Aduse o litruță de țuică și o
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
linguri din lemn și trei ceșcuțe din lut. Aduse o litruță de țuică și o puse lângă piciorul lui Ilie, care dădu startul pentru începutul mesei, murmurând câteva cuvinte de mulțumire către bunul Dumnezeu. Ilie luă litruța de țuică și turnă în ceștile din lut. Apucă ceașca lui de toartă și ridicând-o zise: - Ei, dragii mei, dacă Dumnezeu v-a călăuzit pașii până aici, apăi bine ați venit! Începu să mănânce, plescăind, cu înghițituri mari și repezi din ciorba în
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
băgase o felie de mămăligă tăiată cu o ață, ce era așezată lângă tocător. Când lingura anunță că ajunsese la fundul strachinei, luă castronul cu mujdei din mijlocul mesei, alese bucata de carne cea mai mare, lua doi raci și turnă mujdei din plin în castronul din care mâncase ciorba. Tăie încă o felie mare de mămăligă și începu să mănânce cu poftă, nu înainte de a trage înca o dușcă de țuică, direct din sticlă. Cu foamea potolită printre înghițituri o
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
întotdeauna un șervețel. Petrișor, ca de obicei, s-a lăsat așteptat, neîndurându-se să lase jocul de fotbal. În timp ce se spăla pe mâini își lua de la mama săpuneala meritată. Începând să mănânce din supa cu găluște pe care mama o turnase în farfurie, brusc se opri din mâncat și exclamă răstit: - Eu nu mai mănânc! În supa mea a aterizat o gânganie! Nu știu cum se făcea, dar în ciorba sau supa lui întotdeauna cădea câte ceva, fapt ce făcea să apară un prilej
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
În cuptoare; vine de la turnătoria unde lucrează negrii, cu ochii ascunși sub ochelari În infernul de lumină și căldură. Bagă minereu de fier În cuptorul de topit și apoi, cu lingurile de turnare, pun oțelul topit În forme. Trebuie să toarne Într-un ritm precis - dacă o fac prea repede, explodează formele; dacă o fac prea Încet, se Întărește oțelul. Nu se pot opri nici măcar cât să-și dea jos bucățile incandescente de metal de pe brațe. Uneori o face șeful de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
locul de unde izvorăște, care e Însuși pământul, calcarul și gresia dinăuntru; apoi Linia o ia Înapoi, din substraturi la râu, la cargoboturi și, În cele din urmă, la macarale, lopeți și cuptoare, unde se transformă În oțel topit și e turnată În forme, răcindu-se și Întărindu-se sub formă de piese de mașină - pinioanele, cardanele și rezervoarele Modelului T din 1922. Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de piese de mașină - pinioanele, cardanele și rezervoarele Modelului T din 1922. Wierzbicki lărgește un rulment și Stephanides strunjește un rulment și O’Malley prinde un rulment de un arbore de distribuție. Deasupra și În spate, În diverse unghiuri, muncitorii toarnă nisip În forme sau bat cu ciocanul fișe de conectare sau pun vase de turnat În cubilou. Linia nu e una singură, ci e compusă din mai multe linii care se bifurcă și se intersectează. Alți muncitori ștanțează piese de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
certă Desdemona. ― De ce te uiți așa la mine? Întrebă Lina. ― N-am voie să mă uit la tine? o Întrebă soțul ei. Sourmelina scoase un suspin disperat și se șterse la gură cu șervețelul. Urmă o tăcere Încordată. Doctorul Philobosian, turnându-și Încă un pahar de vin, se grăbi să intervină. ― Nașterea e un subiect fascinant. De exemplu, diformitățile. Pe vremuri lumea credea că erau provocate de imaginația mamelor. În toiul actului conjugal, lucrul la care se nimerea să se uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
acea speluncă de la subsol bunicul meu deprinse toate Însușirile barmanului care avea să fie tot restul vieții. Își canaliză toate aptitudinile intelectuale spre știința amestecurilor. Învăță cum să servească În stilul de om-orchestră al orei de vârf din timpul serii, turnând cu mâna dreaptă whisky În timp ce cu stânga umplea halbe de bere, cu cotul Împingea suporturile de pahar, iar cu piciorul pompa la butoi. Lucra În grota aceea subterană, somptuos decorată, Între paisprezece și șaisprezece ore pe zi și În tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
halbe de bere, cu cotul Împingea suporturile de pahar, iar cu piciorul pompa la butoi. Lucra În grota aceea subterană, somptuos decorată, Între paisprezece și șaisprezece ore pe zi și În tot acest timp nu stătea o clipă. Dacă nu turna băutură În pahare, umplea tăvile cu koulouria. Dacă nu rostogolea un butoi nou de bere, punea ouă răscoapte Într-un coșuleț de sârmă. Încerca să-și pună corpul la treabă, pentru ca mintea să nu aibă timp să se gândească la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ei drept un semn rău. Deja vinovat de infarctul soțului ei, comisesem acum un sacrilegiu la prima mea șansă liturgică. În plus, o umilisem atunci când mă născusem fată. ― Poate că ar trebui să ghicești vremea, o tachina Sourmelina. Tatăl meu turna gaz peste foc: ― Gata cu lingura ta, mami. Ți-a cam făcut-o. Adevărul e că la vremea aceea Desdemona se lupta cu presiuni asimilaționiste cărora nu le putea rezista. Deși trăise ca o eternă exilată În America, fiind oaspete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Callie a adus ice tea, anunță mătușa Zo când ieși. Și eu am adus tăria. Dar apoi văzu cum se uita părintele Mike la mama și tăcu. Mama se ridică, roșind. ― Iau eu tăria, Zo. Toată lumea râse nervos. Mătușa Zo turnă În pahare. ― Nu te uita, Mike, spuse ea. Presvytera se Îmbată În ziua de duminică. În vinerea următoare m-am dus cu mașina, cu tatăl Obiectului, la casa lor de vacanță de lângă Petoskey. Era o casă victoriană mare, ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o coadă de mătură de care atârna un liliac de cauciuc. Altul filma. ― Motor! spuse Jerome. Ridică shakerul de cocteil. Îl agită cu ambele mâini. Între timp, liliacul se agita, dând din aripi peste capul lui. Jerome scoase capacul și turnă sângele În paharele de martini. Ridică unul pentru prietenul său, liliacul, care se repezi În pahar prompt, cu un plescăit. Jerome sorbi din cocteilul său de sânge. ― Cum Îți place ție, Muffie, Îi spuse liliacului. Foarte sec. Sub mâinile mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din aceeași gonadă fetală, dar asta nu conta. Dacă aveam clitoris - și un specialist Îmi spunea că am -, ce altceva puteam să fiu dacă nu fată? Egoul adolescentin e ceva cețos, amorf, ca un nor. Nu era greu să-mi torn identitatea În vase diferite. Într-un fel, eram În stare să iau forma care mi se cerea. Voiam doar să știu dimensiunile. Luce mi le furniza. Părinții mei Îl susțineau. Perspectiva ca totul să se rezolve era și pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
masă. Luă un nou pahar și se întoarse. Dar nu se mai așeză la birou, ci își luă un loc pe o canapea maronie, în fața mea. Se ridică apoi și luă sticla, numai pentru a se așeza din nou. Își turnă jumătate de pahar, luă o gură, după care spuse: Mi s-a transmis să-ți vorbesc mai întâi de afaceri, și apoi de doleanțele mele. Și cine ți-a transmis? întrebai curios. Se uită la mine aproape uimit, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-mi fi cântat "Imnul umbrelor ce dispar"? Oare cum am îndrăznit să mănânc fără a sta în cap întâi și de a recita de cinci ori "Slavă Uniunii"? Cum am putut adormi culcat? Nu era normal și logic că se toarnă lipici pe tălpi, se aruncă cu picioarele pe tavan lipindu-te acolo? Cât haos era în mintea mea! Dezordine fără măsură! Și, cu toate astea, din atâtea greșeli și lucruri fără noimă, începea să apară un tipar, un algoritm care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
oameni, cărau în brațe tot ce puteau duce. Zvârliră totul în camioane și se întoarseră după un alt transport. Făcură lucrul ăsta de trei-patru ori. La sfârșit, unul dintre ei se apropie de cort cu o fiolă pe care o turnă pe un colț și acesta începu să ardă mocnit, apoi izbucni într-o flacără verde fără fum. Nu era mai simplu să aprindă un chibrit? Cronicare, mă surprinzi! E Diavol Verde! Arde totul. Cortul ăla era ignifug. Asta e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
imens aproape pustiu. Toate lustrele erau aprinse și, la o masă retrasă, parcă Într-o altă lume, patru persoane În vârstă, doi bărbați și două femei, jucau bridge cu mișcări lente. Distanța dădea o impresie de irealitate, ca o scenă turnată cu Încetinitorul. Comisionarul se Îndreptă glonț spre ascensor, cu un plic În mână. Apoi se auzi vocea Înăbușită a lui Lecoeur: — Vom vedea ce iese din asta... După care, ca și cum ar fi fost frapat de atmosfera solemnă, Își scoase pălăria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
un om pentru un leac contra durerilor de dinți! — Stai că nu e tot, sare Livia. Se apleacă asupra lui și coboară vocea: — L-a pus să ardă el însuși capul unui câine mort de turbare și apoi să și toarne în urechea cea mai apropiată de măseaua bolnavă cenușa amestecată cu ulei de chiparos. Cezarul deschide ochii mari. Un remediu ce merită reținut. — Și l-a ajutat? — A scăpat pentru câteva luni de dureri, mârâie dezgustată Livia, dar zice că
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
timp fie la Claudius Nero, unde fata își vizita sora, pe Urgalanilla, fie în biblioteca lui Apollo, aici pe Palatin. Narcissus l-a mituit pe bibliotecar... — Până când Plautius Silvanus a mirosit ceva, hohotește vesel principele. Nu, nu, Urgalanilla i-a turnat maică-sii, scorpia de nevastă a lui Plautius. Se plesnește, speriat, cu palma peste gură. — Iartă-mi nesăbuința, cezare! Augustus îi face semn cu mâna să se liniștească. Își reazămă apoi, gânditor, falca în palmă. Că soaței lui Plautius Silvanus
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Oftează. Să vadă în ce ape se scaldă și boul ăsta. Augustus a spus că e maleabil dacă îl iei cu binișorul. Va trebui însă să-i scoată și cu cleștele din gură, la nevoie, motivul pentru care l-a turnat Flaccus Vascularius. Principele nu-l cunoaște. Bănuiește mâna Liviei, dar nu știe de ce. Umflă pieptul. E bine să-i facă un serviciu împăratului. Așa nu va bănui nimic și, în plus, cu cât află mai multe secrete, cu atât îl
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
exploatate la maximum de regimul său. Sărmanul Propertius Celer! Ultima lovitură a primit-o de la Asinius Gallus. Cocoțat pe o bancă, zbiera ca ieșit din minți că e momentul să fie consultate Cărțile Sibiline. Un demagog ieftin, gata oricând să toarne paie pe foc, dacă prin asta își poate face capital electoral. Migrena a mai dispărut. Răsuflă ușurat și se sprijină mai comod pe perne, când tresare dintr odată, înfiorat. Ca o lamă de cuțit, cuvintele lui Nerva îi sfârtecă creierii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]