8,927 matches
-
footnote E.L. Jones, „The European Miracle: Environments” în Economics and Geopolitics in the History of Europe and Asia, pp. 98-100. footnote>. Metoda nouă de a face afaceri a avut și un alt efect, mai profund, în sensul că meșterii și ucenicii erau proprietarii uneltelor pe care le foloseau, ceea ce le permitea controlul asupra producției. Noua clasă de negustori independenți a început să ia în posesie directă producția, furnizând uneltele și mașinile folosite de forța de muncă rurală. Meseriașii săraci au fost
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Dar voi cine ziceți că sunt Eu ?”" Pentru a răspunde acestor întrebări, negoțul intens cu martorii predaniei - cu Scripturile și cu scrierile Părinților Bisericii - este o indispensabilă datorie. Scripturile, mai întâi, plasează teologia în contexul întrebării personale adresate de Iisus ucenicilor Săi: „Dar voi cine ziceți că sunt Eu?” (Mc. 8,29). Ca efort articulat într-o matrice comunitară, teologia reprezintă exercițiul esențial de autorecunoaștere a Bisericii creștine. Fiecare membru al comunității creștine oferă un răspuns la această întrebare nu doar
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
s-au scris mai înainte, s-au scris spre învățătura noastră, ca prin răbdarea și mângâierea, care vin din Scripturi, să avem nădejde” (Rom. 15,4). În locul metaforei agrare a recoltei, Sfântul Irineu folosește imaginea recapitulării (anakephalaiosis) de către Hristos și ucenicii Săi teologi a „Legii și a profeților”1. Teologia creștină descoperă profunzimile și densitățile limpezi ale Scripturii vechi. Încă o dată, redactarea Noului Testament presupune deja o relație interpretativă cu textul Scripturii vechi - Legea, Psalmii și Profeții - tocmai din perspectiva împlinirii
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
botez. De la Origen, trecând prin Părinții Capadocieni și până la Sfântul Maxim Mărturisitorul, teologii Bisericii au văzut în Scripturi un anumit aspect al Întrupării lui Hristos 2. Nu mai puțin importantă decât taina Euharistiei, Scriptura atestă permanenta prezență a Cuvântului printre ucenici, care nu obosesc să aștepte a doua Sa venire. Cu alte cuvinte, revelația Cuvântului veșnic al Tatălui nu poate fi epuizată de o simplă biografie a lui Iisus din Nazaret. Ceea ce reprezintă nucleul proclamației Bisericii nu este un singur aspect
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a-L mărturisi, și de a fi mărturisit de către Tatăl (Mt. 3,17; Mc. 1,11; Lc. 3,22; In. 17,6). Privilegiul cunoașterii este, de fapt, prerogativul iubirii: Tatăl își iubește Fiul care depune mărturia totală, murind pe Cruce; ucenicii își iubesc Învățătorul ca „Domn și Dumnezeu” urmându-i întru toate cu mulțumire (In. 11,41). Binecuvântarea euharistică precedă, prin împuternicirea iubirii, moartea pe Cruce a Mântuitorului și a ucenicilor Săi. Martiriul a avut o valoare seminală pentru întreaga comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
își iubește Fiul care depune mărturia totală, murind pe Cruce; ucenicii își iubesc Învățătorul ca „Domn și Dumnezeu” urmându-i întru toate cu mulțumire (In. 11,41). Binecuvântarea euharistică precedă, prin împuternicirea iubirii, moartea pe Cruce a Mântuitorului și a ucenicilor Săi. Martiriul a avut o valoare seminală pentru întreaga comunitate a Bisericii apostolice. Nu întâmplător, unii Sfinți Părinți au descris martiriul folosindu-se de metafora prefacerii euharistice: trupul văzut al mucenicilor devine hrană pentru fiare, dar în chip nevăzut se
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Aceștia n-au murit pentru un adevăr personal, ci pentru insuportabila veste bună a Domnului. Într-un anumit sens, Crezul de la Niceea a fost pregătit nu atât prin elaborarea unei aparat conceptual, cât prin mucenicia profetică a primilor apostoli și ucenici ai lui Hristos 2. Moartea profeților iudei sau a mucenicilor creștini nu este o efigie a virtuții eroice. Lipsit de actul mărturisirii, jertfa celor drepți s-ar reduce la un impresionant act de curaj, fără a avea totuși o imediată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
munte 1, așa cum deprindem un meșteșug sau cum ne însușim o limbă străină. Încercările sunt repetate, anevoioase, dar întreg procesul învățării este tonic și încurajator. Teologia, ca și rugăciunea, nu este altceva decât acest proces de învățare a lui Hristos. Ucenicul Domnului dorește și acceptă să fie inițiat într-o nouă Viață. El se cuvine format și botezat în apele Duhului, care n-au început sau sfârșit. Hristos este „înțelepciunea de taină a lui Dumnezeu, ascunsă, pe care Dumnezeu a rânduit
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
a canonului Scripturii ne rămân necunoscute, sau poate doar invizibile? Pentru că imanenței discrete și eficace a harului îi revine mereu un cuantum de reală invizibilitate. Pedagogia discretă a Duhului s-a menținut în Biserică prin regula credinței, îmbrățișată de toți ucenicii lui Hristos. Pentru că regula fidei este ADN-ul mandatului apostolic, cunoașterea tacită și nonpropozițională a unității și adevărului Scripturii este posibilă numai din interiorul tradiției 1. Tradiția apostolică a germinat ceea ce, mai târziu, Părinții latini au numit prin sensus ecclesiae
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
decât darul Cuvântului care se cere predat tuturor celor care-L doresc în Liturghia Bisericii. Căutând Cuvântul dumnezeiesc printre cuvintele Scripturii transmise de tradiția apostolică a Bisericii, teologul creștin urmează lui Hristos. În drumul către Emaus, Hristos S-a descoperit ucenicilor ca senior al teologiei în hermeneutica euharistică a Scripturii (Lc. 24,29-32). Lecția înțelegerii Revelației trece prin evenimentul pascal al morții și învierii. Darul înțelegerii Scripturilor nu vine fără pătimirea Crucii de către cel ales martor și păstrător al adevărului. „Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
oferi un răspuns la întrebarea lui Hristos continuă pe tonuri diverse, în registre infinit variate, folosind toate idiomurile culturale ale umanității. Raportul de inseparabilitate între tradiție, Scripturi și Biserică - toate organizate în jurul unei singure provocări din întrebarea lui Iisus către ucenici: „cine ziceți voi că sunt Eu?” - conferă și astăzi teologiei o sarcină ultimă. IIItc "III" Gâlceava dintre „metodă” și „adevăr”tc "Gâlceava dintre „metodă” și „adevăr”" Pariul sinceritățiitc "Pariul sincerității" Nasc și în Britania oameni „cu învățătură despre Împărăția cerurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
în nici o limbă, pentru că el depășește limbajul însuși, de vreme ce, Cuvânt în carne și oase, El se dăruiește într-un mod indisolubil ca locutor, semn și referent”3. Biserica a centrat hermeneutica biblică pe experiența liturgică a Euharistiei, prin care adevăraților ucenici ai Domnului „li se deschid ochii” (Lc. 24,31) pentru a putea cunoaște (connaître) adevărul Cuvântului lui Dumnezeu. Alegoria nu este decât un efect al acestei strategii de unificare a lecturii Scripturii; hermeneutica culminează în Euharistie; una asigură celeilalte condiția
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
veacului Noaptea a neclintit aceste batoze ale gîndului A legat În căpițe grîul pentru legănarea ochiului A oprit Împreunarea literelor fulgerînd ca solzii Și toată sala mașinilor e un muzeu cu monștri marini... Noaptea docherilor, a minerilor din saline, „noaptea ucenicului ciubotar”, bibliotecile („aceste anticamere ale veșniciei”) sînt alte asemenea motive, adesea abia schițate, În jurul cărora se desfășoară asediul imaginilor. Căci ceea ce se impune În primul rînd și În acest amplu poem nu este atît stabilitatea unei anume geometrii ideatice sau
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
dintre ei să ajungă șomeri sau să lucreze În diverse sectoare, altele decât cele pentru care s-au pregătit. O posibilă soluție pentru rezolvarea acestei situații, pe lângă clasicele ateliere protejate, este reprezentată de integrarea acestor copii În școlile obișnuite de ucenici, unde pot Învăța o meserie cerută pe piața muncii, urmată de angajarea și/sau integrarea În unități productive aparținând unor asociații de tip familial (constituite, acolo unde e posibil, chiar prin asocierea familiilor absolvenților În cauză) ori În mici ateliere
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
tot aerul lui triumfător, n-o nimerise. — Caută prin gunoaie, îi lămuri Cosmina. — Oribil, se strâmbă Papi. — El zice că e un gest de smerenie. Cum a fost umilința lui Iisus, care a spălat, înainte de Cina cea de Taină, picioarele ucenicilor. — Ce are scormonitul prin gunoaie cu Iisus ? ridică din sprâncene Papi, frământându-și între degete o șuviță din părul verde. Omul tău e nebun de legat. Stai să vedem, spuse Efrem Sirul, care veni cu ezitarea plânsurilor sale. — Nu poți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
copacii. Demonii de pretutindeni și din orice timp au, ca și copacii, totul în comun, mai puțin numele. Niciun om singur nu poate rosti atâtea nume dintr-odată, pentru a-i birui. Spre deosebire de bătrânul meu, al tău n-a avut ucenici. Cum spuneam, fiecare a plătit în felul lui. — Ascultă, spuse Cosmina, încercând să pară iritată, neputând totuși să se depărteze, nu știu exact în ce fel vrei să mă ajuți, dar mie nu cred că îmi face bine discuția asta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Comparat cu autorul Evangheliei a IV-a, Sfântul Simeon Noul Teolog reprezintă un nume de referință în istoria post-patristică a spiritualității bizantine. Sfântul Simeon dă o mărturie ortodoxă despre lumina dumnezeiască, situându-se pe aceeași linie cu mărturia ioaneică, a ucenicului preaiubit al Luminii întrupate, a lui Ioan, primul teolog și model al teologilor mistici în Orient, ca și în Occident, ca de altfel, și a Sfântului Grigorie de Nazianz sau a lui Ioan al Crucii. Fr. Heiler, un cunoscător al
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
Teolog este unul dintre cei mai mari mistici ai Creștinătății și omenirii. Karl Hohll, protestant, critic obiectiv, spune că este cel mai mare mistic al orientului. De la Clement Alexandrinul și Origen până la isihaști, el este punctul culminant. Nichita Stethatos este ucenicul său care-i scrie viața, tradusă în franceză de un anume Irineu<footnote Nicolae Mladin, Prelegeri de mistică ortodoxă, notate de studentul în Teologie Nicolae Streza în anul universitar 1947-1948, Editura Veritas, Târgu-Mureș, 1996, p. 66. footnote>. Opera Sfântului Simeon
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
în faptul că puterea blândă a wahhabismului nu s-a dovedit a fi o resursă pe care guvernul saudit să o poată controla sau pe care să o poată folosi pentru obținerea unor rezultate favorabile. Ea s-a dovedit, însă, ucenicul infidel al vrăjitorului, care s-a întors să-și tortureze creatorul. Radicalii consideră familia regală ca fiind coruptă și aliată cu necredincioșii vestici. Scopul lor este să răstoarne sau să perturbe guvernul, motiv pentru care au și lansat atacuri teroriste
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
apare mai accentuat la următoarea întâlnire a Maicii Preciste (și acum, ,,tot așa de blândă și de tristă ca și odinioară, tot așa de tânără și de frumoasă, de parcă nu trecuseră valurile vremii și peste ea și toată lumea’’) cu fostul ucenic, devenit între timp culegător, unde prezența comicului burlesc se întrezărește limpede printre rânduri. La aflarea marilor necazuri prin care trece protejatul ei, generoasa sfântă adresează fiului ceresc o rugăminte. În finalul demersului anecdotic-fantastic este atins punctul maxim, atunci când, rugăciunea Maicii
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Împărăția lui Dumnezeu” (In. 3, 6). Nu era nevoie să precizeze că va trebui aplicat tuturor, deci și copiilor. Întâi de toate, Evangheliile arată predilecția Domnului nostru Iisus Hristos pentru cei mici. Astfel, citim că Mântuitorul s-a întristat când ucenicii îi opreau și-i certau pe cei care-și aduceau pruncii la El, ca să-Și pună mâinile peste ei și să Se roage, și a lansat binecunoscuta exortație afabilă: „Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți” (Mt.
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
aceasta înseamnă că lucrurile considerate meritorii a fi înregistrate erau convertirile adulților”<footnote Rev. Professor T. W. Manson, op. cit., p. 395. footnote>. Astfel, Botezul se administra atunci în special celor maturi, pentru că lor le era adresată propovăduirea Sfinților Apostoli și ucenicilor lor. N-a trecut însă decât puțină vreme și credința în eficacitatea tainei a dus la extinderea ei asupra tuturor vârstelor. „Pe atunci nu era cazul ca părinții să-și boteze copiii câtă vreme nici ei înșiși nu erau botezați
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
au fost botezați și ceilalți, fără ca aceștia să fi manifestat, înainte de a se boteza, credință sau pocăință printr-o mărturisire formală: Lidia și toți ai casei (Fap. 16, 14-15); temnicerul din Filipi și casa sa (Fap. 16, 33); și chiar ucenicii din Efes (Fap. 19, 2 6)”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 25. footnote>. Însă, la sus-numitele precizări contestatare, mai putem menționa, pe de o parte, că cei ce se botezau aveau ei înșiși copii ce nu erau absolviți de păcatul
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
Abstract Rămâi cu bine și amintește-ți de credința mea; iar acestea (suferințele martiriului - n.n.) să nu te tulbure, ci să te întărească! (Sf. Mucenic Saturus către ucenicul său, Pudens, în Actele martirice) După cum se știe, misiunea creștină a avut de întâmpinat încă de la început multe piedici, greutăți și obstacole, atât din partea iudeilor, cât și din partea împăraților romani. Aceste prigoane au pus Biserica în grea cumpănă, însă ele
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
urmă, „i-a fost tăiată limba trupului, dar limba harului a venit în gura fericitului. Trupul, silit fiind de cuțit și-a pierdut mădularul lui, dar harul n-a îngăduit ca trupul să piardă, o dată cu limba, și vocea. De aceea, ucenicii se bucurau de acum înainte de o învățătură mai duhovnicească; nu auzeau ca mai înainte o voce omenească, ci o voce dumnezeiască, duhovnicească, superioară firii noastre. Toți alergau să o audă, de sus, îngerii, de jos, oamenii. Toți doreau să vadă
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]