4,882 matches
-
nicicînd Înainte - găsea În mine pe cel mai docil, dar cu timpul și cel mai devotat și uimit ascultător al povestirilor ei, deoarece abia În acele după-amiezi și Înserări, darul ce-l avea al confabulării, atît Încît să-mi anime uimirea, Îmi deveniseră vizibile mult mai mult ca Înainte plăsmuirile (cuvînt reconstituit de editor) levantine, deschidere spre Împărățiile vorbei, spre zecile de povestiri ale zecilor de Întîmplări trăite, auzite, născocite, căci totuna erau. Povestind, vocea ei Întinerea și ochii săi sclipeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
a putut acesta reuni într-un show cum nu prea vezi nici pe marile scene din Capitală: Alexandru Jula, Gabriel Dorobanțu, duetul Alesis, Carmen Rădulescu, Alexandra Canareica, formația Nemuritorii, Mandola Munteanu! Totul cu sunet și lumini “ca la oraș”, spre uimirea localnicilor, obișnuiți cu “țepele” pe care le dau diverși “impresari” veroși, specializați în păcălirea credulilor, în absența unei legislații ferme. Și pentru a nu-i întrista prea tare pe bucureșteni, încheiem salutând cele două seri de excepție organizate în Capitală
Flori de toamn? by Yvonne MENCIU () [Corola-journal/Journalistic/83440_a_84765]
-
și-a găsit exponentul ideal care a realizat un și a ambiguului marș funebru, ultimul la rândul lui echilibru perfect între o anume tradiție interpretativă traversând diversele secțiuni ale simfoniei. Astăzi citim cu extrem de cuprinzătoare care deja este atașată acestei uimire despre avatarurile unor capodopere și suntem lucrări și propria sa sensibilitate care înflorește și se recunoscători destinului că trăim într-o epocă în care, rafinează odată cu trecerea timpului. Parcursul muzical s- având perspectiva și detașarea istorică, putem să a desfășurat
Beethoven-Mahler/ Azoi?ei/ Wolters by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/83457_a_84782]
-
curînd în cea mai deplină solemnitate întoarcerea acasă a Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca, încheind astfel funeraliile naționale organizate de statul român pentru a-i cinsti pe cei doi mari intelectuali. Acei tineri soldați vor fi privit cu uimire fotografiile de pe pereții cochetului apartament, numit acum "Casa Lovinescu", ce înfățișează, printre alte figuri celebre, o fetiță ce are alături o minge de cauciuc. Această fotografie se află chiar în încăperea în care a fost arestată mama Monicăi Lovinescu și
Aici Radio Europa Liberă by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/8359_a_9684]
-
Sorin Lavric Cine deschide cel de-al patrulea volum al lui Alexandru Dragomir va retrăi uimirea pe care a încercat-o la lectura primelor trei - Crase banalități metafizice (2004), Cinci plecări din prezent (2005) și Caietele timpului (2006). Uimirea aceasta poate fi rezumată într-o singură întrebare: ce resort îl îndemna pe acest om să scrie
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
Sorin Lavric Cine deschide cel de-al patrulea volum al lui Alexandru Dragomir va retrăi uimirea pe care a încercat-o la lectura primelor trei - Crase banalități metafizice (2004), Cinci plecări din prezent (2005) și Caietele timpului (2006). Uimirea aceasta poate fi rezumată într-o singură întrebare: ce resort îl îndemna pe acest om să scrie? Pentru orice autor obișnuit, principalul resort al scrisului rămîne dorința de a fi citit. Afurisita umoare histrionică ne joacă feste tuturor: vrem să
Stilul lui Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8349_a_9674]
-
plus] vornicul Grigorie Urechi = Cozmița. Noi într-adevăr nu știm pe cine să admirăm mai mult, pe d. V. A. Popovici sau pe d. Dame? Pe maestru sau pe elev? Noumenon sau phenomenon? Prototipul sau clișeul? Odată ne-ntrebam cu uimire: Și cine oare-n lume să poată sta păreche Cu-al geniilor geniu, cu Popovici - Ureche? Dar astăzi am găsit perechea și n-o mai căutăm. E d. Dame. D-sa e un tânăr inteligent și pricepe oamenii, înțelege veacul în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cu noi nedreptatea. Așa zice "Romînul"! Am zis demult că oamenii cari scriu în ziarul "Romînul" nu sânt vrednici de a sta de vorbă cu noi: nu-i mai putem dar mustra pentru grosimea obrazului lor. Ne cuprinde însă o uimire cu totul obiectivă când ne vedem față cu fenomenala îndrăzneală de a rosti astfel niște cuvinte atât de grave, cu toate că acela care le rostește trebuie să știe că ele cuprind un neadevăr. Ne cere Basarabia: BINE FACE, zic ei PRIN
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
numărul de duminică a ziarului "Romînia liberă"; acest ziar, din punctul său de vedere și pentru motive ce n-avem noi a le cerceta, se miră de ceea ce numește el " apropiarea, dacă nu și unirea între guvern și "Presa"". În uimirea sa, sinceră sau prefăcută, el exclamă: Nu te mira, Românie, căci toate aceste împerechieri, sânt pentru fericirea ta! Ei bine, daca chiar organul recunoscut al unui bărbat care până ieri făcea parte din guvernul pe care îl combatem nu înțelege
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ce cauți aici? Scoală-te și du-te în patul tău! Ce înseamnă asta?" Așteptam să aud cuvintele (nu știam de unde le auzisem, oricum niciodată de la ei): E copilul aici! Sau: nu ți-e rușine de copil? Dar mama, spre uimirea mea, nu le pronunță. Deci nu din pricina mea nu trebuia să vie el în patul ei. Îl zgîlțîi: "Pleacă de-aici!", cu un fel de oroare înspăimîntată că s-ar fi putut ca el să nu plece și atunci ce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu i-o spusesem nici direct, nici indirect, dar ea înțelesese, iar eu nu-i spusesem: păstrează copilul... tăcusem și iată-ne rătăcind în noapte, de la un doctor la altul, bătând, fără să ne gândim, la porțile nenorocirii; căci spre uimirea mea în chiar clipele când îmi destăinuia secretul suferinței ei, adică sarcina, în loc s-o dau afară din casă și să rup cu ea pentru totdeauna, gândeam, n-o pot alunga, o iubesc acum și mai mult, sufletul ei mi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o intrare laterală, din curte, spre al doilea etaj al clădirii, o vilă impunătoare), scară largă în spirală, cu trepte parcă de marmoră, în orice caz nu erau din ciment obișnuit, cu ferestre imense de o parte și de alta. Uimirea mea însă crescu când intrarăm înăuntru. Tot etajul de patru camere era al soților Nicolau. Nu mai văzusem până atunci ceva atât de atrăgător, atât de artistic aș zice, camere mari cu draperii violete, cu pereții plini de tablouri și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
prieten, și dacă nu ai, e ziua când ți-l faci, când ești disponibil (și acest lucru se simte), disponibil chiar să te împaci cu un dușman sau să te împrietenești cu cineva pe care până atunci îl disprețuiai, spre uimirea aceluia. Aveam mare poftă să văd iar apartamentul atât de artistic mobilat și decorat al soților Nicolau și în același timp ceva îmi spunea că voi întîlni în casa lor neprevăzutul. Bineînțeles, l-am întîlnit chiar din prag: era Petrică
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
adevăr la rădăcina nasului parcă se înscriseseră cuvintele care după Petrică trebuiau să înlocuiască formula hamletiană; nimic nu se clintea din ceea ce gândea ea, comportarea soțului însă îi mărise privirea, care de încordare interioară nu mai clipea: derută? Nu, nicidecum. Uimire? Stranii lumini îi luceau în ochi, ca și când și-ar fi privit soțul cu un telescop și ar fi perceput cu tristețe și de la imensă distanță jocul teatral la care el se deda, nefiresc după simțurile ei, inutil, fără înțeles.) "Cum
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
te-a apucat, nu pot să-mi vizitez și eu părinții într-o stare de urgență? Cine e într-o stare de urgență, tu sau părinții? Tatăl meu, răspunde el, și când a spus "tatăl meu" a spus-o cu uimire și evlavie, că eu nu înțeleg ce înseamnă un tată, parcă ar fi zis că e Dumnezeu din cer. De acord, i-am răspuns, dacă ar fi intrat în casă, dacă s-ar fi comportat într-adevăr ca un tată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ales pentru cărțile care îi dispăreau din bibliotecă și i se întorceau ferfenițite sau nu se mai întorceau deloc. Dar pe chipul Matildei nu descifrai nimic din toate acestea. Cum putea acest chip minunat să îngrozească pe cineva? Vedeam cu uimire că puritatea de care vorbea ea (și care mi se păruse ridicolă) exista cu adevărat pe chipul și în privirea ei, reflex misterios al sufletului, fiindcă nu-mi scăpa că acest chip de fapt nu era frumos fizic, așa cum era
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
făcuse această figură, datorită căreia irupsesem în existența altora, vrusesem s-o dezagreg și să pun mâna pe femeie. Soțul se urcase într-un copac și urlase. De ce ai făcut acest lucru? l-am intrebat pe acest alter ego cu uimire. Nu știu, mi-a răspuns. Trebuie să știi, am reluat. N-a fost o halucinație, a fost real. Ai fost violent! Și atunci s-a lăsat o tăcere și am gândit împreună: așa este, ai făcut-o și să nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îl făcui să se holbeze în strânsoare, din roșcat se făcu vânăt. Mă retrasei, îmi ridicai scaunul și spusei: "Nu-mi place să fiu pupat cu sila. Îmi rămân balele, nu vreun sentiment..." Și mă ștersei îngrețoșat pe obraz. Spre uimirea mea nimeni nu se indignă, deși se așternu o oarecare tăcere în marea sufragerie plină de lume. Când îl împinsesem descoperisem că numitul Petea, deși mai scund ca mine, era greu ca un pietroi, de aceea se și prăbușise scaunul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
orice cuvânt sufletul tău își elibera brusc, la auzul glasului meu, un preaplin al inimii, glasul tău în receptor era ca un strigăt... Avea puterea de a pătrunde adânc în suflet, era de încîntare extremă, de surpriză ca în fața miracolului, uimire extremă, exista asta, un om pe care îl chema Victor, cum, continua să existe, Victor al meu, da da, exista, era el, îi recunoșteai glasul, apoi, Victor, iubitul meu, ce faci tu acolo, mi-e dor de tine! Mă feream
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Ochii ăștia nu știau ce făcuseși tu înainte, nici gura ta nu mai era aceeași gură care îmi șoptise atâta timp te iubesc. Am crezut că o să-mi dai ca mai înainte telefon la facultate, să-ți aud strigătul de uimire. Nu, telefoanele au încetat, iar când te-am căutat eu zadarnic, mi s-a părut chiar mie ridicol când ți-am imitat glasul... Matilda, ce faci tu? Ce să fac, zice, bine, uite, o să intru într-o ședință, așa că dacă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
peisaj! (gest pe care apoi aveam să-l îndrăgesc foarte tare la el fiindcă aveam să descopăr că în acea clipă el gândea, nu-i ieșeau cuvintele din gură doar ca să exprime ceva previzibil) și mi-a răspuns cu o uimire de sine și cu o sinceritate în glas, ca și când s-ar fi întîlnit cu un vechi prieten: Păi dacă am scăpat de belea?" Se vede, i-am spus, că ați scăpat prin proprie voință." "Este foarte exact ceea ce spuneți dumneavoastră
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
sinceritate în glas, ca și când s-ar fi întîlnit cu un vechi prieten: Păi dacă am scăpat de belea?" Se vede, i-am spus, că ați scăpat prin proprie voință." "Este foarte exact ceea ce spuneți dumneavoastră!" mi-a răspuns ri-dicîndu-și a uimire sprâncenele groase. "Exact! Prin proprie voință! Și avu apoi un gest cu degetul, arătând aleea: vă plimbați?" Da." "Permiteți, sânt adică nu mai sânt judecătorul Ștefan Pop." "Mă numesc Petrini, i-am răspuns și sânt adică nu mai sânt asistent
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vedeam seriale englezești sau americane, ca ne distrau cum nu se mai poate, și apoi începeam să trecem în revistă viața orașului și a persoanelor și personalităților care constituie totdeauna pentru oameni - și constituia și pentru noi - subiect inepuizabil de uimire, surpriză și reflecție... Sânt ca spuma mării. Le-am uitat. Dar nu și serialele. Îmi amintesc de Simon Templar. ..Sfîntul", cum i se spunea, care prin tradiție englezească, nu folosea pistolul, ci doar pumnul și inteligența, de un altul cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cunoască, să vadă pentru cine o făcusem. Îl invitai deci pe Ion Micu și pe nevastă-sa la noi. El lăsă să se scurgă câteva clipe înainte de a-mi răspunde, și zise: "cu plăcere". Nu era ezitare, mai degrabă o uimire ascunsă: de ce n-o făcusem până acum? Fiindcă eu fusesem invitat la el după ce se recăsătorise, de cel puțin trei ori. E drept că nu-mi spusese "veniți", adică eu și Matilda, ci vino. Dar tot atât de adevărat era și faptul
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu un gest ai fi zis nostalgic, dacă n-ar fi fost cei puțin deplasat. "Nu e duduie, e nevastă-mea", zise Ion Micu între ironie și naivitate simulată în timp ce Clara roșea. "Dar ce importanță are? exclamă Matilda cu o uimire exagerată. Duduie e un cuvânt moldovinesc, adăugă ea cu un puternic accent basarabenesc, și care se evită să se spună unei fete care nu e foarte drăguță și nu e așa de tinerică. Nu poți să-i spui unei cucoane
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]