8,137 matches
-
un deget și-ar fi lăsat otrava să i se scurgă afară din organism. Alice a mai cumpărat un jurnal, apoi încă unul și-a îndesat pe paginile lor lucruri de care numai ciudații au habar - cum e atunci când îți urăști nu numai șunculițele de copil și ochelarii, dar și felul în care respiri, gândești sau îți miști brațul. Cum te simți când pătrunzi într-o încăpere și, dintr-o dată, toată lumea tace. Alice a scris despre impresia că nu era compusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
tăia venele de la încheieturi li s-a părut neașteptat și de neînțeles. Alice li se păruse atât de plină de energie și de concentrată pe scris ! Mama ei a fost îngrozită, fetele din clubul sushi șocate, iar Alice le-a urât fiindcă nu sesizaseră ceea ce era evident: ea nu mai era în stare să-și salveze nici măcar personajele. Și habar n-avea de unde-ar fi trebuit să-nceapă în ceea ce-o privea. Psihiatrul din spital i-a spus că, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
o să te pocnesc, a anunțat-o Irene. Sunt destul de sigură de asta. De ce nu ? i-a replicat Alice începând deja să plângă. Lovește-mă odată. Irene a clătinat din cap. Nu mai are nici un sens. Stai aici. Unde toată lumea te urăște. Fă-ți planuri pentru carte, alege pe altcineva pe care să-l distrugi. Ce zici de Ellis ? A fost foarte drăguț și ne-a lăsat să dormim în cabană. Ai putea să-l transformi într-un bigot unidimensional. Iar Drew
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mentă, dar, ca să fie sigură, a băut cana cu înghițituri mici. De fapt, nu voia decât să se întindă - de preferat, la ea acasă, cu transperantele trase. Se simțea ca de opt ani. Avea senzația aia înțepătoare că oamenii o urăsc. Impresia asta i se răspândea în trup ca o urticarie: întâi o simțea gâdilându-i pielea, apoi o ardea, iar ea nu-și mai amintea cum de scăpase teafără înainte. Problema cu instinctele de supraviețuire e că le uiți din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Ahmad stătea pe-un povârniș și-l urmărea pe bărbatul îngenuncheat lângă elanul muribund. Lui Ahmad îi era milă de animal, nu de om, simțea lucruri pentru care nu era pregătit. Venise în excursia asta cu Naji pregătit fiind să urască ținutul, să-l urască la fel de mult așa cum ura și case cu exces de decorațiuni din cartierul în care locuia, așa cum ura ororile din districtul Castro, așa cum ura întreg orașul ăla țipător. Venise în Idaho închipuindu-și cum avea să incendieze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
povârniș și-l urmărea pe bărbatul îngenuncheat lângă elanul muribund. Lui Ahmad îi era milă de animal, nu de om, simțea lucruri pentru care nu era pregătit. Venise în excursia asta cu Naji pregătit fiind să urască ținutul, să-l urască la fel de mult așa cum ura și case cu exces de decorațiuni din cartierul în care locuia, așa cum ura ororile din districtul Castro, așa cum ura întreg orașul ăla țipător. Venise în Idaho închipuindu-și cum avea să incendieze munții, cum avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
tine de nu mai pot. Abia aștept să mă întorc acasă. Alice a vorbit zece minute aproape non-stop. După ce-a închis, Jina a auzit-o respirând adânc ca să nu se lase podidită de lacrimi. Efortul acesta de-a o urî pe Alice era epuizant. Jina nu-și dădea seama cum avea să-i facă față în continuare. Copiilor tăi nu le pasă ce meserie ai, i-a spus Jina. Ai putea să nu faci nimic și ei tot ți-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
el într-o cabană îndepărtată, ea ar fi fost imediat de acord, dar apoi și-ar fi regretat decizia în fiecare zi. Ar fi plantat grădina, ar fi trăit fără prieteni, fără artă și fără ambiții și l-ar fi urât pe Zach așa cum îl urâse și pe Earl - așa cum urăști orice om care nu înțelege cine ești și de ce ai nevoie. Ar fi plecat într-un miez de noapte și finalul ar fi fost oricum același. După patru zile, Jina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ea ar fi fost imediat de acord, dar apoi și-ar fi regretat decizia în fiecare zi. Ar fi plantat grădina, ar fi trăit fără prieteni, fără artă și fără ambiții și l-ar fi urât pe Zach așa cum îl urâse și pe Earl - așa cum urăști orice om care nu înțelege cine ești și de ce ai nevoie. Ar fi plecat într-un miez de noapte și finalul ar fi fost oricum același. După patru zile, Jina a reușit să inspire aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
de acord, dar apoi și-ar fi regretat decizia în fiecare zi. Ar fi plantat grădina, ar fi trăit fără prieteni, fără artă și fără ambiții și l-ar fi urât pe Zach așa cum îl urâse și pe Earl - așa cum urăști orice om care nu înțelege cine ești și de ce ai nevoie. Ar fi plecat într-un miez de noapte și finalul ar fi fost oricum același. După patru zile, Jina a reușit să inspire aerul până la capăt, iar aerul mirosea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
un pas către ea și Jina și-a dat seama că dac-o mai săruta încă o dată, ea avea să se facă ghem pe pământ și să-nceapă să plângă. Dar Zach n-a spus decât: Oare băiatul o să mă urască ? Jina l-a luat imediat de mână. Sigur că n-o să te urască. Danny te-a adorat mereu. Habar n-am cum, dar întotdeauna a știut cine ești. Jina, a zis bărbatul. Ochii i se umpluseră cu lacrimi. Contează că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mai săruta încă o dată, ea avea să se facă ghem pe pământ și să-nceapă să plângă. Dar Zach n-a spus decât: Oare băiatul o să mă urască ? Jina l-a luat imediat de mână. Sigur că n-o să te urască. Danny te-a adorat mereu. Habar n-am cum, dar întotdeauna a știut cine ești. Jina, a zis bărbatul. Ochii i se umpluseră cu lacrimi. Contează că te iubesc ? Contează asta măcar puțin ? Jina a auzit o voce dinspre cabană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
Pe chipul lui Drew a apărut o expresie pierdută, în vreme ce Mary știa exact unde erau: la început, la start. Drew părea uluit de descoperirea că era în stare să-și iubească așa de tare tatăl, o persoană pe care o urâse, în timp ce Mary știa că dragostea și viața ating punctul culminant tocmai atunci când nu au nici o logică. Ea însăși era cel mai bun exemplu. Miercuri trebuia să-și plătească rata la mașină și mai avea și un abonament la sala de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
atunci când trebuia, nu reflectau teamă. Salut, a zis el. Danny a întors privirea către Mike, care i-a zâmbit și i-a făcut semn să înainteze. Jina a clipit mai des ca să-și oprească lacrimile. Voia din tot sufletul să urască locurile alea, dar nu-i era deloc ușor. Canionul scotea ce era mai bun din bărbații pe care-i iubea. Sper că nu te superi, a continuat Zach. M-am grăbit ca să te văd. Știi cine sunt ? Danny a clătinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mult prea groasă pentru ideile tale, înainte să-ți arunci furia sau calmul în tușe adânci. te ascunzi între două linii. creezi tunelul prin care liniștea ridică întunericul la grad de resemnare. unde vei așterne buzele, te întreb. știu că urăști roșul. le voi colora în alb. poate așa se vor naște alte arcuri de timp între vorbele nerostite. lasă albul deoparte. roșul îți va readuce un zâmbet stingher. pe fața ta aleargă fire de praf și valurile unei mări pe
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
au fost nimiciți de propria nebunie. Pe tabla mea de șah mai cad încă pioni nevinovați. Nebunia, boală molipsitoare a cuprins tot regatul dar carul "reginei de alb" se înființează la palat. Și ce mândru era regele negru! Știa cât urăsc războiul dar și cât îmi plac caii sălbatici... Ploile Vorbim amândoi deodată, ne aprindem în plină zi și ardem ca niște torțe în luptă. Într-un tunet deslușesc un adevăr înverșunat. Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare și-n
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de prieteni și instinctiv, cred că simțeam că-mi venise vremea să mă cunosc văzând lumea. Până atunci fusesem doar un derbedeu care credea că e cineva dacă, în urma unei lupte cu pumnii, era cel care rămâne în picioare. Îi uram pe toți cei care mă luau în râs și îi făceam să plătească cu multă durere pentru asta, îi loveam cu sete în timp ce voiam să-mi demonstrez mie că nu contează chiar așa de mult cum arăt. Mă hrăneam cu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
adică? Mâncarea e proastă, somnul puțin, ne muncesc ăștia ca pe robi fără să ne ofere nimic la schimb și tu spui că-ți place? Cum puteam să o fac să înțeleagă că pe mine nu mă deranjau toate astea? Urăsc hainele jegoase de pe mine și mâinile-mi miros a putred și a pământ, am degetele galbene de la țigările fără filtru, părul îmi stă ca o claie de fân, put ca o scroafă-n călduri, urlă o grasă în continuu la
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
-l mângâi, cum să-l sărut și cum să mă dărui ca să simtă ce e iubirea adevărată. El vrea doar sex, să se laude cu asta și să mă transforme în ochii celorlalți într-o târfă de zece bani. Îl urăsc uneori, apoi îl iert și-l iubesc și mai mult... Sunt o proastă. Nimeni nu poate înțelege o femeie fiindcă nici femeia nu înțelege exact ce se întâmplă cu ea... Aaaa... stai că te-am prins, spuse zărindumi mai bine
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
povestea lui Shumy căzuse tot în spinarea mea, dar sufeream că ființa pe care-o iubeam în secret își pierduse încrederea în mine. Acum devenisem și eu unul din băieții ăia care gândeau cu ce aveau prin pantaloni. N-o uram pe Erjika fiindcă mă uram pe mine mai mult. ” De ce minte Erjika?” mă întrebam și prin somn. Poate că se întâlnise pentru prima oară în viață cu un refuz în pofida faptului că arăta cum arăta și era așa de curtată
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
în spinarea mea, dar sufeream că ființa pe care-o iubeam în secret își pierduse încrederea în mine. Acum devenisem și eu unul din băieții ăia care gândeau cu ce aveau prin pantaloni. N-o uram pe Erjika fiindcă mă uram pe mine mai mult. ” De ce minte Erjika?” mă întrebam și prin somn. Poate că se întâlnise pentru prima oară în viață cu un refuz în pofida faptului că arăta cum arăta și era așa de curtată, poate că voise să se
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
niciodată prea târziu să înveți să te ierți. Așa, poate o să ajungi să-i înțelegi pe cei pe care tu îi vedeai ca pe niște nătăfleți și poate că unul din ei va reuși să te facă fericită... N-am urât-o pe Erjika fiindcă mă uram prea mult pe mine. După ce i-am aflat povestea chiar ne vorbeam și mai învățam câte ceva unul de la altul. Amândoi fugisem de-acasă, amândoi păream incapabili să iubim, ne aruncam în relații doar de dragul
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
te ierți. Așa, poate o să ajungi să-i înțelegi pe cei pe care tu îi vedeai ca pe niște nătăfleți și poate că unul din ei va reuși să te facă fericită... N-am urât-o pe Erjika fiindcă mă uram prea mult pe mine. După ce i-am aflat povestea chiar ne vorbeam și mai învățam câte ceva unul de la altul. Amândoi fugisem de-acasă, amândoi păream incapabili să iubim, ne aruncam în relații doar de dragul experimentărilor și cu toate astea nu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
te rog... nu pe ea! Nu mai conta pentru mine ce soartă mă așteaptă și dacă n-o puteam scoate pe Creața din suflet, măcar voiam să o determin pe ea ca să mă uite, chiar dacă pentru asta trebuia să mă urască. Aveam nevoie să fac ceva, să văd alți ochi care să mă dezlege de farmecele ei. Erjika era dispusă să-mi facă jocul și nu vă pot spune de ce. Era chiar bucuroasă să se știe în tabăra opusă Creței, așa cum
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
trebuia și el pe lista aia mare? ... și în acele momente înțelegea greșeala pe care o făcuse povestindu-i tocmai ei despre iubirea sa de taină. Își prinse brațele de gâtul meu și se lăsă spânzurată a neputință. Eu tăceam urând cuvintele care mă făceau vinovat de tristețea prietenei mele cele mai de suflet. Să nu plângi...nu și tu! Promit că am să vorbesc cu el... O să-i spun cât ești de minunată, că îl iubești și o să înțeleagă că
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]