4,445 matches
-
texte filosofice, memorialistice și doxografice compuse de Platon, Xenofon și Diogenes Laertios cu privire la cei trei gânditori elini. Dramaturgul folosește aceste surse spre a pune în discuție modelul existențial și crezul protagoniștilor : Socrate se teme de iminența morții, Platon admite eșecul utopiei sale politice, Diogene renunță la elogiul libertății supreme și face apel la semenii deveniți indispensabili. O continuare a pasajului din Phaidon despre moartea lui Socrate propune Ștefan Zicher când îl transferă pe Oreste în Atena lui Platon, imaginată ca un
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nevoile de curățenie, în general. Ea era captată frecvent în recipiente cât mai mari de la streașină sau jgheaburi. După ce, în școală, ne-am însușit principiul vaselor comunicante, am reflectat la aducerea apei mai aproape de locuințele "drumașilor". Părea o iluzie, o utopie, dar cînd a apărut posibilitatea folosirii energiei electrice, instalată în tot satul, visul nostru devenea realizabil. El s-a înfăptuit prin efortul comun al tuturor cetățenilor de pe culmea centrală a depresiunii Branului. Soluția propusă și obținerea aprobărilor administrative necesare au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
ales, determinare în a le proteja. Teoria dreptului natural, ce pleacă de la John Locke, din al său Al doilea tratat despre guvernare, și își găsește astăzi cea mai frumoasă încununare în gândirea lui Robert Nozick, cu a sa Anarhie, stat, utopie 8, nu este doar firul roșu ce traversează teoria politică modernă, ci este însăși rațiunea contemporană de a fi a politicului. Nimeni, absolut nimeni dintr-o țară democratică nu mai poate spune, într-un discurs politic de început de mileniu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Paul, Tratat de drept administrativ, vol. I, Editura Marvan, București, 1934. Negulescu, Raluca Mariana, "Reflecții semiprezidențialismul în România", în Sfera Politicii, nr. 139/2009. Nistor, Ioan Silviu, Comuna și județul. Evoluție istorică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000. Nozick, Robert, Anarhie, stat, utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997. Pacesila, Mihaela, "Regionalizarea în statele Uniunii Europene", în Administrație și management public, nr. 3/2004, ASE București, online la http://ramp.ase.ro. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Citizenship: The Universality of Human Rights in Kant and Locke", în Justification and Legitimacy: Essays on Rights and Obligations, Cambridge University Press, Cambridge, 2001, p. 185. 6 Freeden, op. cit., p. 34. 7 Idem, p. 34. 8 Robert Nozick, Anarhie, stat, utopie, traducere de Mircea Dumitru, Editura Humanitas, București, 1997. 9 Charles R. Beitz, Ideea of Human Rights, Oxford University Press, Oxford, 2009, pp. 52-53. Vezi și: "Conceptul de drepturi ale omului este foarte contestat atât din motive filosofice, cât și din
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
mai mult în spațiu și timp, cu atât Parisul lăuntric, cu alte cuvinte, o opțiune intelectuală, se consolidează; realitatea dispare, ideea crește și dă pe dinafară, gata să-i subjuge spiritul. Această biată rusoaică e o posedată. E posedată de utopia ei! Aventurieră, curtezană sau femeie întreținută în Orașul Lumină, oricând depunându-și votul de celibat profan, ea a devenit în al doilea exil călugăriță, asceta unei idei." Pussy își miji ochiul mai mare decât celălalt, care strălucea ciudat dincolo de genele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
1970 și iulie 1973)? Este clar că în starea incipientă în care se găsea Comunitatea, care avea deja dificultăți în reglementarea problemelor monetare, bugetare și agricole, ideea că ar fi putut să aplice o politică externă comună ținea de pura utopie. Cel mult, putea să se spere că, în legătură cu anumite probleme ale căror implicații erau prea generale sau prea străine de ea pentru ca interesele majore ale fiecărui stat membru să fie puse în pericol de adoptare a unei poziții comune, să
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în cealaltă cu un sfeșnic", ieșim din întunericul căutat la strălucirea de afară. Labirintul e același, de la fluvii subpământene la contradicțiile cu mișcări de defileuri chemătoare. Paradoxal, ne place să rămânem oameni ai labirintului, la răspântia dintre obscur, lumină și utopie, în deliciul legăturii realului cu povestea onirică a zidurilor din istorie. CINE A FOST GH. ASACHI? Ștefan cel Mare, Al. I. Cuza, Alecsandri, Eminescu, Creangă, Gh. Asachi sunt numele ilustre poate cele mai des întâlnite în urbea noastră. Universități, școli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dorințele în privința finalului: eroul cucerește gloria și femeia dorită atingîndu-și toate țelurile. Finalul fericit tipic hollywoodian servește pentru validarea valorilor socio-politice dominante așa cum a procedat totdeauna. Forma conservatoare a filmului și valorile politice conservatoare merg mînă în mînă în întîmpinarea utopiei americane pe care Reagan, cu geniul său politic, a reușit să o vîndă unui public hrănit cu fanteziile hollywoodiene. Discursul politic al lui Reagan și cinematografia hollywoodiană oferă așadar viziuni complementare ale unui anume tip de fantezie ideologică. Conservatorismul din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
capitolul acesta, cît și în următoarele, dar doresc mai întîi să mai prezint cîteva elemente teoretice referitoare la modul în care se poate deprinde procesul de lectură critică a culturii media, sporindu-ne astfel gradul de "alfabetizare" media. Ideologie și utopie Datorită strînsei legături între textele media și condițiile sociale în care ele au apărut, ele reprezintă o sursă privilegiată de acces la realitățile sociale ale epocii respective și, prin lectura lor, asigură înțelegerea profundă a proceselor ce au loc într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
afirma că de vreme ce ideologia conține constructe retorice ce încearcă să convingă și să influențeze, acestea au, fără îndoială, o doză relativă de rezonanță și atracție și adesea conțin promisiuni sau momente de eliberare, de emancipare. Identificarea unor asemenea elemente de utopie în cele mai evidente creații ideologice apare în lucrarea lui Ernst Bloch, The Principle of Hope, care a fost tradusă în engleză în 1986 (vezi Kellner, 1994 b). Bloch oferă o examinare sistematică a modului în care reveriile, cultura populară
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai evidente creații ideologice apare în lucrarea lui Ernst Bloch, The Principle of Hope, care a fost tradusă în engleză în 1986 (vezi Kellner, 1994 b). Bloch oferă o examinare sistematică a modului în care reveriile, cultura populară, marea literatură, utopiile sociale și politice, religia și filosofia adesea catalogate de critica ideologică marxistă ca ideologie conțin elemente de emancipare care proiectează viziunea unei vieți mai bune și care pun astfel sub semnul întrebării organizarea și structura vieții în capitalism (sau în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
susținut faptul că marxismul ca doctrină este viciat de o abordare unilaterală, neadecvată și negativă a ideologiei. Ideologia este pentru Bloch un "Ianus-bifrons", este ambivalentă: ea conține erori, mistificări, tehnici de manipulare și dominație, dar și un potențial rezidual de utopie, un surplus care poate fi orientat spre critica socială sau emanciparea politică. Bloch considera că pînă și creațiile ideologice conțin expresii ale unor dorințe și articulări ale unor nevoi de care teoria socialistă și politica trebuie să țină seama dacă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dă glas unor conflicte sociale, unor anxietăți și speranțe utopice ale contemporaneității și încearcă să le controleze și să le liniștească prin intermediul ideologiei. În consecință, critica culturală necesită o "dublă hermeneutică" care să ia în considerație atît ideologia, cît și utopia. Pentru Jameson: "creațiile culturii de masă nu pot avea caracter ideologic fără a avea în același timp, în mod implicit sau explicit, și caracter utopic: ele nu sînt capabile să manipuleze dacă nu oferă măcar o fărîmă de mulțumire reală
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rea nu-și pot îndeplini menirea fără a deturna în slujba acestora speranțele și fanteziile cele mai profunde și fundamentale ale colectivității cărora le pot, așadar, da glas, oricît de distorsionat." (Jameson, 1979: 144) Top Gun este, fără îndoială, o utopie de nuanță conservatoare care folosește armata ca fundal al imaginilor utopice ale comunității, al poveștii de dragoste, eroismului masculin și afirmării. Filme precum Jaws, dimpotrivă, folosesc imagini de utopie pentru a face o critică a distrugerii comunității prin interese meschine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de distorsionat." (Jameson, 1979: 144) Top Gun este, fără îndoială, o utopie de nuanță conservatoare care folosește armata ca fundal al imaginilor utopice ale comunității, al poveștii de dragoste, eroismului masculin și afirmării. Filme precum Jaws, dimpotrivă, folosesc imagini de utopie pentru a face o critică a distrugerii comunității prin interese meschine comerciale. Textele populare pot deci conține elemente de critică socială în scenariile lor ideologice și una din sarcinile criticii culturale radicale este de a identifica sensuri utopice, critice, subversive
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
precum Roger and Me (1990) prezintă distrugerea comunităților clasei muncitoare în urma închiderii fabricilor de către corporațiile multinaționale. Din această perspectivă, studiile culturale critice ar trebui să nu se limiteze la a critica ideologiile dominante, ci ar trebui să identifice elementele de utopie, de opoziție, subversiune sau de emancipare din cadrul constructelor ideologice care se opun astfel formelor existente de dominație. Acest procedeu se bazează pe acel tip de critică imanentă practicat de Școala de la Frankfurt în anii '30, cînd au opus formele anterioare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de la Frankfurt nu s-au angajat însă niciodată într-o critică imanentă a culturii media; eu sugerez că un asemenea demers ar fi util studiilor culturale actuale. Ca urmare, distincțiile între ideologie și știință sau teorie sau dintre ideologie și utopie ar trebui supuse unui proces de deconstrucție 3. Ideologia trebuie să prezinte anumite trăsături cognitive sau utopice pentru a prezenta interes. Dacă ideologia nu ar fi nimic altceva decît minciuni și mistificări, nu ar avea nici o influență asupra experienței de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
minciuni și mistificări, nu ar avea nici o influență asupra experienței de viață a indivizilor; de asemenea, dacă n-ar avea nici un element de atracție, oamenii nu ar răspunde la ea. Textele ideologice au adesea un conținut cognitiv și elemente de utopie pe care studiile culturale ar trebui să le analizeze și să le discute. Dar critica ideologică este interesată și de modul în care ideologia îi poate determina pe oameni să accepte modul de viață contemporan și condiția omului în contemporaneitate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anterioare în dezvolaterea teoriei multiperspective, vezi Kellner, 1991 și 1992a, de asmenea, Best și Kellner, 1991. 3 Althuser intenționează să pună față în față știința și ideologia ca fiind varianta sa radicală, în timp ce Mannheim, Ricoeur, Bloch și alții opun ideologia utopiei. Aș sugera că n-ar trebui să operăm distincții atît de stricte: ideologia și știința, ca și ideologia și utopia fiind interrelaționate. Totuși, consider conceptul de "cultură" ca fiind mai larg decît cel de "ideologie" și cred că la nivel
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pună față în față știința și ideologia ca fiind varianta sa radicală, în timp ce Mannheim, Ricoeur, Bloch și alții opun ideologia utopiei. Aș sugera că n-ar trebui să operăm distincții atît de stricte: ideologia și știința, ca și ideologia și utopia fiind interrelaționate. Totuși, consider conceptul de "cultură" ca fiind mai larg decît cel de "ideologie" și cred că la nivel analitic putem să contrapunem ideologiei diverse discursuri. Am putea de asemenea să operăm distincții între diferitele ideologii și să criticăm
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o altă spaimă contemporană care concentrează eforturile de a limita creșterea și dezvoltarea ariilor suburbane. Spiritele malefice reprezintă în plus teama de alteritatea rasială și filmul poate fi citit și ca teamă de o invazie rasială și de dezintegrare a utopiei vieții în zona suburbană a celor din clasa de mijloc. Monștrii din Poltergeist apar ca niște siluete monstruoase întunecate la culoare o alternativă "monstruoasă" la "normalitatea" albului din clasa de mijloc. Teama de "celălalt" ca membru al unei rase diferite
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atît de spiritele albilor care doresc să evadeze din dimensiunea spirituală în care se află, dar și de spiritele celor din cimitirul asupra căruia se află locuința familiei Freeling. Cele două filme Poltergeist prezintă, așadar, în mod alegoric, teama că utopia burgheză va fi distrusă de monștrii aparținînd clasei muncitoare sau altor rase. Spiritele apar iarăși ca să bîntuie familia Freeling și, din nou, femeile sînt cele care intră în legătură cu lumea spiritelor. În film apare bunica (interpretată de Geraldine Fitzgerald), în casa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pot face orice afurisit de lucru vor ei. Este de remarcat faptul că la școală sau în alte spații ale autorității rîsul acesta le creează necazuri, dar acasă pot rîde și chicoti cît poftesc. Așadar, serialul capătă o dimensiune utopică: utopia lipsei de autoritate parentală și de libertate nelimitată de a face orice doresc, oricînd doresc. "Bude, we're there" ("Fraiere, am rezolvat") este una din expresiile favorite cînd cei doi se hotărăsc să vadă ceva sau să meargă undeva și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ceva sau să meargă undeva și nu e niciodată nevoie să ceară permisiunea părinților (absenți). Pe de altă parte, cei doi reprezintă produsul comportamentului adolescentului total nesocializat, mînat de agresivitate 25. Se poate afirma fără putință de a greși că "utopia" lor are un pronunțat caracter solipsist și narcisist și e lipsită de orice "norme comunitare care să-i unească și lipsită de orice grijă pentru celălalt". Această imagine a adolescenților, care stau singuri acasă privind la televizor și apoi devastează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]