10,104 matches
-
impersonalizându-se. „Cosmicismul” pronunțat e o consecință a acestei smulgeri deliberate din contingent. Spiritul investește imaginația cu o rară putere revelatoare. Poetul nu descrie evenimente, fie ele și sufletești, ci își caută sensurile existenței, contemplând-o pe un plan ideal, în vaste figurații imaginare. Se mai petrece și altceva: limbajul poetic însuși suferă modificări esențiale; metafora își lărgește enorm arcul, îndepărtându-se de câmpul senzorial imediat și operând tot mai des cu analogii de ordin intelectual. Forma directă, confesivă, a lirismului e
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
a „îngustărilor materiale” și a „sărăciei din anii copilăriei”, considerate elemente determinante în consolidarea prieteniei cu „antiromanticul umanist” Eminescu. Dincolo de aceste „accidente”, atât de distonante încât își învederează fără dubiu statutul de inserții conjuncturale, ansamblul cercetărilor lui P. furnizează un vast material informativ, biografic și bibliografic, punând în valoare strădaniile acestui cărturar de a completa episoade lacunare din istoria literaturii române cu date obținute în urma parcurgerii fondurilor documentare mai puțin accesibile ori ignorate de antecesori. SCRIERI: Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al
POP-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288883_a_290212]
-
în noul teritoriu al Dobrogei (1914), Romanica (1925), Românii în izvoarele istorice medievale (1939), Continuitatea românilor în Dacia. Dovezi nouă (1941), antologia Dacia în autorii clasici (I-II, 1943). Cea mai importantă contribuție istoriografică a sa o constituie alcătuirea unui vast corpus de surse narative clasice și medievale privind istoria românilor, Izvoarele istoriei românilor. Fontes historiae Daco-Romanorum (I-XV, 1934-1939), primele șase tomuri fiind distinse cu Premiul Academiei Române în 1935. Cercetează, de asemenea, mitologia populară românească (articole în „Convorbiri literare”), alcătuiește
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]
-
diurn) al ființei prin dublul regim al poeziei, disputată în egală măsură de vizionarism, teratologie, oniric și grotesc, ca și de prozaism, naturalețe, trezie și organic. Prefigurat de Juventus, Exuvii (1997; Premiul ASPRO) este un roman atipic, mai degrabă un vast poem în proză. Amortizând la extrem acțiunea și fragmentând sintaxa narativă, scrierea e concepută ca o înlănțuire de miniparabole pe tema identității. În concordanță cu simbolul din titlu, personajul-narator suportă o suită de „năpârliri”, diseminate cronologic, dar coexistente în spațiul
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
dar și cu „El”, o conștiință fluidă și complexă care se reflectă atât în interlocutor, cât și în posibilii martori: Anna Karenina sau eroii lui Slavici). Teoria e remarcabilă prin coerența fără cusur, prin acoperirea intensivă a domeniului și prin vastele aplicații pe care autorul ei le realizează sau, cel puțin, le presupune. Fără a trasa o evoluție, concepția sa indică o suită de revoluții în structurile narative, ceea ce justifică pretențiile modelului de a fi utilizat ca grilă valorică, cu amendamentul
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
În fond, așa se explică și atracția vădită a lui P. pentru Școala de la Geneva (și pentru critica de identificare în genere, de la fenomenologie la tematism și de la Gaston Bachelard la Jean Starobinski). O atare convergență se materializează printr-un vast sistem de afinități elective, probat de numeroasele cărți de critică și eseistică traduse din franceză (Georges Poulet, Jean Starobinski, Gérard Genette, Tzvetan Todorov, Paul Ricoeur ș.a.), de studiile minuțioase din Lecturi fragmentare (1983) - sunt comentați aici, între alții, Albert Béguin
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
și ritualuri vechi, unele pagini, ca acelea care descriu urcarea turmelor la munte, fiind adevărate poeme în proză. Evocând o lume patriarhală, P. a izbutit să imprime narațiunii o expresivitate aspră, să încadreze cu naturalețe arhaismele și regionalismele. După aceste vaste construcții epice, scriitoarea face dovada unei imprevizibile energii, revenind la proza de analiză psihologică, cu volumul de nuvele Eternele iubiri (1986) și cu romanul Remember (1995). Nuvelele par identice cu cele publicate cu mult timp în urmă, cum fuseseră Nedumerire
POSTELNICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
într-o atmosferă în care sufletele simțitoare nu erau în elementul lor. Iată pentru ce în Ardeal epica s-a păstrat într-o stare mai pură decât în celelalte părți ale Țărilor Române”. Ideile cursului din 1938-1939 sunt topite în vasta sinteză La Littérature roumaine à l’époque des Lumières (1945), precedată, de altfel, și de alte lucrări adiacente, însă nedidactice: studiile La Littérature roumaine de Transylvanie au dix-neuvième siècle (apărut în volumul colectiv La Transylvanie din 1938 și retipărit în
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
a lăsat neterminată [...] întreaga construcție a primei istorii literare românești în care fenomenul literar nu mai era văzut strict pragmatic, ci prin prisma integrării sale în dinamica generală a doctrinelor ideologice, în perspectivă sociologică și nu mai puțin pe un vast tablou al evoluției artistice din Europa acelei vremi. MIRCEA ANGHELESCU SCRIERI: Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, București, 1935; „Santa Cetate”. Între utopie și poezie, București, 1935; La Littérature roumaine de Transylvanie au dix-neuvième siècle, București, 1938; Cercetări de
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
Steaua”, 1960), este adus acasă din război, prin visele protagonistei, fiul acesteia și astfel se creează o poezie tragic duioasă a unui climat familial de o patriarhalitate iluzorie. Sfera vieții individuale, integrată într-un parametru sau altul al socialului, mai vast sau mai restrâns, livrează materia constitutivă și pieselor următoare: Vara imposibilei iubiri (reprezentată în 1967 la Teatrul Național din Cluj), unde simțăminte tandre sunt zdrobite, în timpul războiului, de un ins fără suflet, bestial, Acești îngeri triști (pusă în scenă în
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
naiv, luat peste picior de muncitori, înșelat de soție, neînfrânt totuși, în stare să-și suporte drama, hotărât să muncească în continuare și după dezmeticire, după smulgerea brutală din ceața iluziilor. Inspirat de o descoperire arheologică, Studiu osteologic... e o vastă cronică politică, reflectând întreaga epocă dintre sfârșitul ultimului război mondial și „zilele noastre”, când - spune autorul - biografia ce structurează piesa „nu se sfârșește”. Această biografie este a unei țărănci, Măria, eroină „dintr-un șir de femei anonime care au stat
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
acela al atitudinii lor culturale. Dacă Pe urmele lui Liviu Rebreanu (1986) urmărește, nu fără un discret sentimentalism, relația dintre scriitor și lumea în care a viețuit, propunându-se ca o veritabilă „carte de recitire” a tot ce cuprinde semnificativ vasta bibliografie asupra prozatorului, Scriitorul și umbra (1995), eseu consacrat lui Sorin Titel, impune ca dominantă relația dintre autor și propriul său text. Refuzând didacticismul critic și privind opera printr-o lentilă livrescă, R. se oprește asupra temelor (naștere și moarte
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
lansat și un concept care e „varianta românească a proletcultismului” (Ana Selejan): „cultura pentru mase” sau „cultura cu sens unic”, pregătind trecerea spre realismul socialist. Al doilea fenomen raportabil la p. a fost ofensiva demolatoare asupra valorilor literaturii naționale, prin vasta acțiune de interzicere și epurare a fondurilor de carte și de eliminare din viața literară a „exponenților literaturii burgheze” în viață, între care aproape toate numele mari ale scriitorimii interbelice: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Călinescu, Ion Barbu ș.a. La
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
cele mai interesante din secolul al XX-lea. Spre deosebire de majoritatea culegătorilor, R.-C. și-a exprimat și ideile în volumul Comorile poporului (1906). Influențat de opiniile lui V. Alecsandri, Mihai Eminescu, Adam Mickiewicz, Gustav Weigand ș.a., el consideră folclorul o vastă enciclopedie, în care include creațiile anonime, cât și pe cele culte devenite populare. SCRIERI: Monografia comunei Priboieni-Muscel, Câmpulung, 1904; Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe, Câmpulung, 1906; Cuvântări pentru popor, I, Câmpulung, 1906; Școalele din județul Muscel în timpul războiului și
RADULESCU-CODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
Neagu Rădulescu, istoric literar și artistic): „Mai mult decât un caricaturist, Neagu Rădulescu reprezintă o splendidă manifestare a spiritului critic, rezumând în câteva linii o judecată precisă, clară, de o seducătoare independență. Albumul lui este un capitol introductiv dintr-o vastă istorie a vieții literare și artistice românești.” Romanul Sunt soldat și călăreț (1937), cu sursa în experiența de ostaș „teterist”, este de fapt tot o suită de schițe, scrise „fără venin” - cum le califică autorul însuși -, nu însă și fără
RADULESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
ci a două straturi romanești zidite în palimpsest („un al doilea roman se zidește în adâncime, sub temeliile celui dintâi”), între care se desfășoară „comunicări neîntrerupte, ca un adevărat sistem de intensificare, ca și cum toată bolta aceea subterană ar sluji de vastă cutie de rezonanță romanului de deasupra”. Esența definitorie a scrisului lui P., continuă criticul, „este mai puțin tiparul de tehnicitate” în care scriitorul toarnă materialul experimentelor sale, „cât însuși acest material”, care, traversând paginile în ipostaza unui „fluid de autenticitate
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
umanistă cu deschideri occidentale și legăturile privilegiate cu mitropolitul Iov Borețki de la Lavra Pecerska din Kiev au determinat alegerea sa, în 1627, ca arhimandrit al influentei mănăstiri kieviene. Mare prelat și din 1633 mitropolit al Kievului, M. va trasa un vast program cultural-religios de emancipare a clerului ortodox, prin intermediul școlilor și al tipăriturilor, și de consolidare a ortodoxiei răsăritene, periclitată de ofensiva catolicismului (prin „unația” de la Brest-Litovsk) și a protestantismului. Contribuie la deschiderea, în 1631, a colegiului de la Lavra Pecerska, ce
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
formele de discurs romanesc. În sfârșit, ultimul volum cuprinde analitic fabula, poemul eroic și dramaturgia, încheindu-se cu un excurs teoretic legat de cele două sisteme estetice fundamentale care se confruntă în epocă, clasicismul și barocul. Într-un cuvânt, o vastă interpretare în care M. urmărește contrastele și asemănările dintre clasicism, baroc și manierism. Toate aceste sinteze, despre literatura română și cea universală, presupun cercetarea unui material vast ce depășește mult problematica enunțată. Atelierul critic și materialul de construcție capătă determinări
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
fundamentale care se confruntă în epocă, clasicismul și barocul. Într-un cuvânt, o vastă interpretare în care M. urmărește contrastele și asemănările dintre clasicism, baroc și manierism. Toate aceste sinteze, despre literatura română și cea universală, presupun cercetarea unui material vast ce depășește mult problematica enunțată. Atelierul critic și materialul de construcție capătă determinări mai precise în Profiluri literare (1972), Jurnal de cărți (I-VII, 1973-1998), Lecturi și sisteme (1977), La Civilisation des livres. Littérature roumaine, littérature européenne (1986) ș.a., conturând
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
București, 2000; Aionios. Armonii ale paradisului spiritual, București, 2001; Eudaimonia, pref. Alexandru Balaci, București, 2001; Ochiul luminos, București, 2002; În căutarea împărăției, București, 2003. Repere bibliografice: Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 245; Petru M. Haș, „Ce-ți trebuie ție, băiat sărac, vastă marea?”, „Arca”, 2000, 1-3; Veronica Chinde, Poezia ca punct de sprijin pentru suflet, ST, 2000, 4; H. Zalis, Note despre lirismul penetrant, VR, 2000, 5-6; Liviu Capșa, Tineri poeți basarabeni, TMS, 2001, 11; Adrian Dinu Rachieru, Portret în mișcare. Vlad
NEAGOE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288382_a_289711]
-
literară ale lui P. se întrepătrund, ca și la început, în explicarea fenomenului de cultură umanistă, cu cele privind istoria artei: Între Alpi și Marea Nordului (1973), carte de eseuri asupra artei germane, și Arta și umanul (1974), cu o problematică vastă, în viziune comparatistă, iar aceasta înscrisă în perspectiva teoriei culturii. Traducerile, din literatura spaniolă îndeosebi, reprezintă pentru P. preocupări secundare. Că Edgar Papu nu e un critic sau, oricum, nu e unul în sensul obișnuit al termenului, se vede nu
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
ocheane, cheiuri, faruri: „Privește adânc în irisul intact al ocheanului/ la flora acestui ținut fosforos - madrepore -/ în jaruri imense coralii ascund aurore/ pentru inima ta” (Elegie I). Metafizica tăcerii persistă: liniștea, ca și absența, capătă atribute insolit materiale: „Liniștea, această vastă pasăre de apă,/ a murit în mâinile noastre groase de nepăsare”. Mecanismele poetice sunt mereu răsturnate, materialității i se substituie impalpabilul: „inelul de logodnă rotund ca un sărut/ pentru iubita mea tânără ca inima privighetorii” (Inel de logodnă). Investigând teritorii
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
la Cluj, în 1870, Societatea diletanților „teatrali” din Cluj (1870-1875) -, Școala Ardeleană sau activitatea lui G. Barițiu, despre acesta scriind o monografie, pe care nu a mai apucat să o încheie. A inițiat însă, în anii ’70-’80, publicarea unui vast corpus de documente, în calitate de coordonator al lucrării G. Bariț și contemporanii săi, distinsă pe parcursul apariției cu Premiul „N. Iorga” al Academiei Române (1978). A condus Secția de istorie literară a institutului academic clujean, contribuind la formarea unui grup de tineri cercetători
PERVAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288765_a_290094]
-
dată contribuția documentară, ca în monografiile N. Filimon și Gr. M. Alecsandrescu. Preocupată de opera lui A. I. Odobescu și pasionată a mărturiilor despre viața acestui autor, publică acte și un „testament moral” al scriitorului, precum și un proiect de editare a vastei lui corespondențe. Axată, ca istoric literar, pe perioada pașoptistă și postpașoptistă (inclusiv pe cercetarea influenței franceze), colaborează cu Paul Cornea și cu Roxana Sorescu la editarea unor manuscrise literare din epocă. Cercetătoarea de arhive savurează parfumul timpurilor revolute și, bunăoară
PIRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288824_a_290153]
-
de filosofie. În fiecare perioadă sunt analizate genurile predominante și caracteristicile sale esențiale, conceptul de literatură la cei vechi incluzând și istoriografia, geografia, elocința, filosofia ș.a., afirmate pe întinsul teritoriu locuit (sau influențat) de greci. Autoarele vehiculează și sistematizează o vastă informație, de la apariția scrisului până la constituirea și impunerea formelor de expresie ce stau la baza literaturii europene, punând totodată în evidență răspândirea și diversitatea lor în numeroasele centre contaminate de geniul elenic. Lucrare de comparatistică, Poezia latină în lumina influențelor
PIATKOWSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288807_a_290136]