5,438 matches
-
telefonice automate. Într-un colț erau mai multe cutii, iar la capătul mesei... MARIN ÎNGHEȚĂ, CU NEUTRALIZATORUL ÎN MÂNĂ. Încet, își destinse degetele încleștate pe patul metalic al armei. Înaintă prudent și îngenunche lângă corpul amorțit al unui bărbat care zăcea prăbușit, cu fața în jos. Silueta i se părea familiară; omul respira. În timp ce încerca să-l întoarcă \ operație dificilă din cauza spațiului strâmt \, senzația de familiaritate crescu. Sentimentul că îl cunoștea persistă cât îi privi fața. Totuși, după câteva secunde, bătăile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
dispunea de această forță putea "poseda" ființele umane, reușind să fie oricare din ele, pe rând. Și cum oamenii își dădeau greu seama de pericol, Trask putea lovi chiar în inima grupului conducător al unui guvern planetar. NUMAI CĂ ACUM ZĂCEA ÎN PROPRIUL LABORATOR, PRIZONIER, VICTIMĂ A UNUI DEZASTRU NEPREVĂZUT. POATE ACUM SE TREZISE ȘI SE GÂNDEA LA PROPORȚIILE CATASTROFEI. MARIN SE SIMȚI OBOSIT, DAR IDEEA DE A DISCUTA CU TRASK ÎI DĂDU O MOTIVAȚIE SUFICIENT DE PUTERNICĂ PENTRU A MERGE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
ERA APROAPE IMPOSIBIL SĂ SURPRINDĂ O CONTINUITATE ÎN FRAZELE LUI. DAR FELUL ÎN CARE ERAU PRONUNȚATE DOVEDEAU MÂNIE ȘI VIOLENȚĂ. APOI FURIA SCĂZU BRUSC. ÎNALT, CU OCHII LIPSIȚI DE VIAȚĂ, PRIZONIERUL MORMĂI CEVA ININTELIGIBIL ȘI SE PRĂBUȘI ÎNTR-UN SCAUN. ZĂCEA ACOLO ÎNCORDAT; ÎNSUȘI MODUL ÎN CARE HAINELE ATÂRNAU PE EL DOVEDEA CÂT DE RIGIZI ÎI ERAU MUȘCHII. OCHII LUI CĂPRUI AVEAU EXPRESIA ULUITĂ PE CARE O POATE PROVOCA NUMAI UN ȘOC PUTERNIC. ÎN EI SE CITEA CAPITULARE, IMPLORARE, O GROAZĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
o voce îi urlă în urechi: "Raport urgent: curentul a fi acum folosit de o instalație neînregistrată". Marin tresări involuntar și întoarse capul. Cu ecourile vocii vibrând încă în interiorul lui, încercă înnebunit să localizeze sursa sunetului. Cu excepția trupului inert care zăcea lângă el, laboratorul era absolut gol. Înainte să poată reflecta, se făcu auzită o a doua voce: "Detectare direcțională: instalația interferență a fi fost detectată \ sector grup 814". Se lăsă tăcerea, iar Marin privi încă o dată în jurul lui. Camera era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
LOC PE TRONUL ÎN CARE STĂTEA DE OBICEI. INSTALAȚIA MOBILĂ FU SCOASĂ DIN CAMERĂ PE ACEEAȘI UȘĂ PRIN CARE INTRASE. RĂMASE DOAR UNUL DIN TEHNICIENI, CARE LA UN SEMNAL AL LUI MARIN DESCARCĂ UN AL DOILEA NEUTRALIZATOR ASUPRA FEMEII CE ZĂCEA PE SCAUN. PE URMĂ IEȘI ȘI EL DIN ÎNCĂPERE. EA ÎNCEPU SĂ SE MIȘTE ȘI DESCHISE OCHII, RECUNOSCÂNDU-L PE MARIN. \ Îmi cer iertare, Maiestate. Voi trimite după femeile dumneavoastră și voi cere o audiență mai târziu. Ea scutură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
CAMPANIE MILITARĂ; ÎN ACEST CAZ, CINE ESTE INAMICUL?", RAȚIONĂ EL. Creierul? Se simți nervos și nesigur. Se apleca cu greu pentru a îndepărta din drum o bară înnegrită de metal. Dacă erau corecte calculele sale, se găsea exact în locul unde zăcuse propriul lui trup. Chiar aici, în urmă cu două zile, personalitatea conștientă a lui Wade Trask, trăind în corpul lui David Marin, se întâlnise cu moartea. Acest eveniment complicase situația, dar nu prea mult. Dacă inamicul era într-adevăr Creierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
MESE. ASTA AR PUTEA ÎNSEMNA TREI ZILE, ÎNSĂ, DAT FIIND CĂ MIE MI-E FOAME ÎNTRUNA, AR PUTEA FI ȘI MAI MULT. ACUM MARIN ÎNȚELESE CĂ SLĂBICIUNEA LUI SE DATORA FOAMEI. DAR CUM ERA POSIBIL? CINE PUTEA FI PERSOANA CARE ZĂCEA ÎN ÎNTUNERIC LÂNGĂ O FEMEIE CARE NU MAI EXISTA? "MĂ AFLU AICI \ ORIUNDE AR FI ASTA \ DATORITĂ CREIERULUI, ÎȘI AMINTI EL, TULBURAT. BUNĂSTAREA MEA ÎI ESTE ABSOLUT INDIFERENTĂ. NU VREA SĂ ȘTIE DECÂT UN LUCRU: CE PERICOL REPREZINTĂ WADE TRASK
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
SĂ IAU LEGĂTURA CU EXCELENȚA SA, MARELE JUDECĂTOR. \ ȚINE-MĂ LA CURENT CU NOILE EVENIMENTE, SPUSE MARIN FERM. CÂND AGĂȚĂ RECEPTORUL, ÎȘI DĂDU SEAMA CĂ TREMURA. RIVA ALLEN! OARE CE AFLASE EA ÎN TIMPUL CÂT STĂTUSE ÎN APARTAMENTUL LUI TRASK? SAU CÂT ZĂCUSE PE PODEA, CU MÂINILE ȘI PICIOARELE LEGATE, LÂNGĂ UN BĂRBAT DESPRE CARE CREDEA CĂ ESTE DAVID MARIN, CONDUCĂTOR DE GRUP ȘI CĂ ÎNTREȚINEA OARECARE RELAȚII CU TRASK? FĂRĂ SĂ ÎȘI FI REVENIT ÎNCĂ DIN ȘOC, TELEFONĂ LA SERVICIUL DE COMUNICAȚII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
înspăimîntați și impresionați încît n-au pregetat să consemneze tragicul eveniment. Astfel, un oarecare logofăt Anghel Tufă, scria următoarele pe filele unui manuscris: "1831, au urmat boala holera morbos, care au urmat în toată lumea, și au murit aproape de o a zăcea parte din norod, țiind numai de la martie până la săptembrie"; un Ilie Rula, zugrav, amintea și el, tot într-un manuscris: "Să să știe de când au fost molima holerii l(eat) 1831, iulie 10". Un anume Ivan dădea mai multe amănunte
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a Iașilor, grav afectați de holeră și unde orice activitate a tribunalelor încetase, iar prăvăliile rămâneau închise 230. Cu două zile mai înainte, diplomatul britanic vizitase, împreună cu compatriotul său Williamson, spitalul evreiesc din oraș, unde numărul victimelor era ridicat, bolnavii zăcând laolaltă cu muribunzii sau morții, într-o promiscuitate jalnică, abandonați mai degrabă asistenței publice. Anexând raportului său o statistică oficială a evoluției epidemiei, Gardner declara că, până la 5/17 iunie, se înregistraseră 22 de bolnavi, din care șase se vindecaseră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ulițelor "necurățite", vânzării de "alimente stricate și fructe necoapte". Urmează apoi o realistă descriere a epidemiei ce a decimat orașul: "De aceea s-a întîmplat, că mulți din cei afectați d-această boală teribilă, când îi apuca ea pe stradă zăceau acolo cu orele fără ajutor și încetau adesea din viață în crampurile [!] cele mai teribile, ceea ce făcea o astfel de impresie asupra trecătorilor, încît unii din ei se îmbolnăveau de frică. Locuitorii erau speriați și multe mii de individe [!] părăseau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și protopopul Dincă din Craiova, în "tacrirul" luat la 9/21 februarie 1849, mărturisind că, deși la 13/25 iunie a întîmpinat în bănie Guvernul provizoriu condus de Heliade, după aceea "bolnăvindu-mă de holeră, din pricina zădufului și a ostenelii", a zăcut trei săptămâni și apoi, încă slăbit de boală și nerefăcut complet, a primit poruncă de la superiorul său, arhimandritul Nichifor, să se deplaseze la cazarma din oraș, unde ostașii au jurat să apere Constituția 285. La fel, secretarul Tribunalului de Dolj
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de maiorul Ștefan Vlădoianu în satul Pistolu (jud. Dolj), unde, "murind lăcuitorii acelui sat foarte rău de holeră, eram însărcinat împreună cu doftorul 287 ca să-i facem cuviincioasa curățenie", zăbovind acolo patru zile. Întors ulterior la Craiova, "bolnăvindu-mă de holeră, am zăcut trei săptămâni, aproape fiind să-mi pierd și viața"288. Tot așa, în "tacrirul" luat la 26 ianuarie/6 februarie 1849 lui Nicolae Balotă, administrator cu aprovizionarea armatei în Pitești, acesta a făcut cunoscut că, pe la "începutul lui iunie [1848
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
comisarul otoman Suleiman pașa, care a recunoscut locotenența domnească, și că nici nu l-a întîmpinat pe acesta la venirea sa în București, la 8/20 august, deoarece chiar de-a doua zi s-a îmbolnăvit de holeră și a zăcut o săptămână, fără a vedea pe cineva sau a se întîlni cu nimeni; de aceea comisia de cercetare l-a declarat nevinovat de fapte revoluționare 304. Molima bântuia însă mai departe în țară. Astfel, comisarul revoluționar al județului Muscel, Constantin
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Barbu din Milești mărturisea la 1/13 februarie 1849 că în privința jurământului cerut de comisarul propagandist, Petre Orbescu, în plasa Amaradia (jud. Dolj), "la satul nostru nu s-a făcut din pricină că ne bântuia tare holera, de care și eu am zăcut multă vreme și satul au fost cam periorisit"308 (golit de locuitori). La 12/24 decembrie 1848, orășenii din Pitești pledau pentru nevinovăția pitarului Stoian Crăciun, polițaiul orașului, ce a fost ales de ei "în vremea trecutei epidemice boale a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în doza minimă). Dar nu pot nega că am salvat unii bolnavi, cari aproape erau în preajma morții, stropindu-i cu apă rece, făcîndu-le abluțiuni și împachetări reci, urmând metoda lui Caspar. Îmi aduc aminte, de exemplu, de o femeie care zăcea de două zile complet lipsită de puls, rece ca marmora și de culoare cianotică și totuși a fost rechemată la viață grație acestui tratament, fără nici o medicație internă. Dar aceste cazuri erau rare. " Pe când holera asfictică se dezvoltă, de obicei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de a scăpa de prăpăd"399. Coloana generalului Espinasse, care înaintase până la Kargalîk, a fost lovită de aceeași soartă ca aceea a lui Yussuf: morți și muribunzi erau îngrămădiți în corturi. Martorii mai arată că "inamicul nu apăruse, dar cadavre zăceau la pământ în toate părțile; se săpau gropi, pământul răscolit răspândea la nesfârșit emanații pestilențiale; adeseori, mâinile ce săpau pământul se opreau din lucru și cel care ținea lopata cădea în tăcere pe marginea gropii pe jumătate săpată și nu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
se practicau (în ascuns), și mortalitatea era mai mare". Cu multă greutate oamenii puteau fi convinși să renunțe la asemenea "cure" stupide. Pe tabloul zugrăvit de Bălăceanu al dezolării stârnite de molimă, în ținutul Putnei apar și tușe apocaliptice: Cadavrele zăceau pe drumuri, făcîndu-se pradă animalelor carnivore; însumi în persoană am avut tristul aspect [spectacol] de a găsi pe șosea părți mici din corpuri de oameni..., care nu erau cunoscuți cine au fost și de unde erau. Chiar prin comune, mai ales
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
tristul aspect [spectacol] de a găsi pe șosea părți mici din corpuri de oameni..., care nu erau cunoscuți cine au fost și de unde erau. Chiar prin comune, mai ales acelea din drumul mare, cei străini, până ce autoritățile să se informeze, zăceau pe drumuri sau pe sub garduri, fără se se apropie vreun particular de ei, din cauza spaimei ce cuprinsese pe popor"463. Putem fi siguri că aceste relatări nu sunt fanteziste. La data apariției scrierii lui G. Bălăceanu nu trecuse mici un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sigur. Soarele este dogorâtor, orizontul întunecat; muștele îi acoperă pe nenorociții aceștia, care gem... Este o lipsă de mijloace absolut sălbatică. Sunt acolo trei medici tineri, aproape neputincioși în fața acestei mizerii... La o sută de metri de acolo, cinci morți zac grămadă; li se pregătește mormântul. Au culoarea vânătă, pe care n-am văzut-o decât la holerici, sunt scofâlciți, cu dinții rînjiți". În aceeași zi, Cantacuzino a inspectat, aproape de localitatea Turski-Isvor, un alt lot de holerici aparținând Corpului IV de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
însuși regele Carol I: "Uneori, lagărul nostru se prefăcea într-o baltă noroioasă, prin care abia străbăteam cu grele cizme de călărie. Sălile bolnavilor erau niște imense barăci, fără lumină îndestulătoare, înăbușitoare când ardea soarele și umede când ploua. Bolnavii zăceau pe saltele de paie, unul lângă altul, cu o cărare de noroi ce despărțea amândouă șirurile de paturi. Nu aveam saltele și aproape deloc rufărie"561. Fig. 18. Aspect de la autopsia unui soldat mort de holeră în Campania din Bulgaria
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dusă de pala de vânt. Nu a avut noroc să cadă dincolo de moarte. Când a fost să moară badea Gheoghe Doboș, a lăsat în urma lui patru doruri. ținea la toate, dar credea că despărțirea de ele îi va fi ușoară. Zăcuse la pat cinci săptămâni. Nici un doctor sau babă nu-i dădu de leac. Tușea, se îneca, iar noaptea nu putea să doarmă. După atâta zăcut era convins că nu se mai scoală, așa că începuse a lăsa în stânga și în dreapta sfaturi
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
suprafață prin cântecele ei. Frunză verde, foi de nuc Ionel, băiat uituc și-a lăsat cușma-n nuia La drăguța altuia. și-a tunat și- a fulgerat Tot cu ghioage sub șopron În șălili lui Ion. Iară el pe pat zăcând Zice că s-a’nchedecat De’o cioată, de un bolovan Tocmai’n deal pe cel tăpșan. Zicea de nea Ion a lui moș Radu, care, șchiop fiind, nu s-a însurat niciodată, însă mereu era de găsit la casa
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Lasă că treburile îs ogoite pe aici.” Soarele scăpătase bine pe cer. Era prânz. Rarița deschise ușor ușa și o da să o strige pe Varvara. Vorbele s-au oprit însă în gât și nu au putut să iasă. Patul zăcea făcut ca-n ziua de ieri, iar în cameră nici urmă că ar fi umblat cineva. Rarița păși ușor speriată, în propria ei casă, de atâta liniște. Deschise lada, iar golul din ea o făcu să albească. Respira rar. Își
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
în acea clipă zări, în penumbră, în spatele bătrânului negustor, doi arabi care o priveau surâzând, așezați pe saci doldora ce umpleau toată partea din fund a dughenei. Pe pereți atârnau covoare roșii și negre și basmale brodate, iar pe podea zăceau de-a valma saci și lădițe cu mirodenii. Pe tejghea, în jurul unui cântar cu talgere lucitoare de aramă și a unui metru vechi, cu cifrele și liniile șterse, se înșiruiau căpățâni de zahăr, dintre care una, desfăcută din scutecul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]