4,773 matches
-
omofona și melodica (exclude armonia sau cântarea pe mai multe voci). Etimologic, cuvantul "muzică" este de origine grecescă, luându-și numele de la "muse" (termen care mai tarziu are un înțeles mai larg desemnând în general "inspirația" în arta creatoare), iar zeița Euterpe era protectoarea muzicii la grecii cei vechi. Muzică este folosită de creștini încă de timpuriu, chiar din timpul Mântuitorului, evanghelistul Matei încredințându-ne că la Cină cea de Taină s-au cântat Psalmi . În cartea sa intitulată "Muzică bisericească
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
a dispărut. Fondatorul mișcării, Montanus, s-a născut, probabil, în Ardabau, localitate situată pe teritoriul Turciei de astăzi, în prima jumătate a sec. II d.Cr. A aderat la creștinism prin anii 156-157 d.Cr. După aceea, împreună cu două foste preotese ale zeiței Cibele, Maximina și Priscila, a început să predice creștinismul. Susține că a fost inspirat de Duhul Sfânt să declare creștinismul religie adevărată. Referindu-se la modul în care se manifesta Montanus, Eusebiu din Cezareea scrie: "La început profetul pare a
Montanism () [Corola-website/Science/307660_a_308989]
-
Contemporanul. Ideea Europeană, nr. 2, 2005; - Nicoleta Sălcudeanu, Unde începe străinătatea, în Vatra, nr. 5-6, 2005; - Irina Airinei, Interviul în oglindă, în Oglinda literară, nr. 63, martie 2007; - Mihail Gălățanu, Oglinda cărților, în Flacăra, nr. 10, 2008; - Florina Man, Templul zeițelor cu o singură sprânceană, în Steaua, iunie, 2008; - Marian Criș, Măsură pentru măsură cu Aura Christi, în Azi, nr. 4735, 5 septembrie 2008; - Adriana Iliescu, în Nord literar, nr. 3 (70), martie, Anul VII, 2009; - Ion Simuț, Ascensiunea unei edituri
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
credința mamei sale, Helena. Atunci, la începutul sec. al 4-lea, Nicomedia a atins maxima sa importanță și bogăție. Cu două secole înainte, pe timpul împăratului Traian (98-117 e.N), guvernatorul Plinius cel Tânăr lăuda monumentele orașului: senatul, forul și templul zeiței Cybele. După fondarea Constantinopolului (330 e.N.), Nicomedia a rămas o capitală provincială. Două cutremure ulterioare, din anii 358-363 e.N, au lovit dur orașul imperial, distrugând și fortificațiile datorate lui Diocletianus (284-305 e.N.) și abandonate definitiv în sec. al 7
Izmit () [Corola-website/Science/307755_a_309084]
-
în regiunile din proximitatea zonelor polare, ca rezultat al impactului particulelor de vânt solar în câmpul magnetic terestru. Când apare în emisfera nordică, fenomenul e cunoscut sub numele de aurora boreală, termen folosit inițial de Galileo Galilei, cu referire la zeița romană a zorilor, Aurora, și la titanul care reprezenta vânturile, Boreas. Apare în mod normal în intervalele septembrie-octombrie și martie-aprilie. În emisfera sudică, fenomenul poartă numele de auroră australă, după James Cook, o referință directă la faptul că apare în
Auroră polară () [Corola-website/Science/306524_a_307853]
-
este folosit de asemenea pentru a desemna iubirea în sens general; grecii își mărturisesc iubirea folosind σ'αγαπώ, care are același sens și aceeași utilizare cu românescul „te iubesc”. În manuscrisele antice, ἀγάπη este folosit extrem de rar. Un nume al zeiței Isis era ἀγάπη θεόν, sau „cea iubită de zei”, subliniind rolul ei ca zeiță a fertilității. Ἀγάπη apare și în „Odiseea” de două ori, și descrie ceva care dă o stare de satisfacție. Acesta este sensul cu care apare acest
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
iubirea folosind σ'αγαπώ, care are același sens și aceeași utilizare cu românescul „te iubesc”. În manuscrisele antice, ἀγάπη este folosit extrem de rar. Un nume al zeiței Isis era ἀγάπη θεόν, sau „cea iubită de zei”, subliniind rolul ei ca zeiță a fertilității. Ἀγάπη apare și în „Odiseea” de două ori, și descrie ceva care dă o stare de satisfacție. Acesta este sensul cu care apare acest cuvînt în textele ulterioare, unde va desemna preferința cuiva pentru un anumit fel de
Termeni grecești referitori la iubire () [Corola-website/Science/306526_a_307855]
-
adeseori există un singur pas de la Eva la Venus. Pictorul pare că se amuză cu redarea cât ma fără ocolișuri a caracterului erotic al personajelor înfățișate, nu se mulțumește numai cu interpretările senzoriale ale temelor mitologice ("Venus", "Lucreția", cele trei zeițe în tabloul "Judecata lui Paris"), ci apelează și la teme biblice ("Eva", "Judita", "Dalila"). În reprezentarea nudului feminin, Cranach se raportează de obicei la o anumită viziune asupra trupului femeii. De cele mai multe ori nudurile sunt în poziție verticală, fapt care
Lucas Cranach cel Bătrân () [Corola-website/Science/306577_a_307906]
-
treilea război cu samniții. Unii autori consideră că ar fi posibil ca "triada Capitolină" (Jupiter, Minerva, Iuno) din mitologia romană să fi fost venerată aici cu mult înainte de a fi asociată cu dealul Capitoliului. Tot aici se găsea și sanctuarul zeiței Flora venerată și de osci și de sabini. În anul 446, pe Quirinal a fost înălțat un templu în onoarea "Semo Sancus Dius Fidius". Este foarte posibil ca acesta să fi fost construit pe ruinele unui templu mai vechi. Cezar
Quirinal () [Corola-website/Science/306650_a_307979]
-
Madrid, reprezintă una dintre cele mai reușite și mai armonioase versiuni ale acestui motiv pictat de Veronese. În "Marte și Venus" avem de-a face cu interpretarea originală a unui alt motiv alegoric, frecvent abordat de Veronese. Zeul războiului și zeița frumuseții și iubirii îi servesc pictorului la prezentarea unei lumi pașnice, în care iubirea triumfă asupra agresivității omenești. În anii optzeci, Veronese, acum în vârstă de pește cincizeci de ani, simte din ce in ce mai des nevoia de a se odihni. La lucru
Paolo Veronese () [Corola-website/Science/306658_a_307987]
-
din Lisabona în această zonă. Din sec. XIV e.n. datează niște artefacte baleare găsite pe câteva din insule care sugerează un contact cu navigatorii spanioli. Relativ puține lucruri sunt știute despre religia guanșe. Mai aveau o mare varietate de zei, zeițe sau demoni. Ei aveau un zeu suprem care în Tenerife se numea Așaman(Achamán). Conform tradiției zeii locuiesc în munți de unde coboară pentru a auzi rugăciunile oamenilor. demonul din Tenerife era numit Guayota care locuia pe crestele vulcanului Tiede unde
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
numit Echeyde, alți demoni mai mici luau forma unor câini sălbatici lânoși negri numiți Tibicena, care locuiau în peșteri adânci din munte și care ieșeau noaptea și atacau vietățile și oamenii. Zei importanți erau și Magec - zeul soarelui și Chaxiraxi - zeița mama. Ritualurile se desfășurau în aer liber, lângă copaci sacrii, sau munți precum Tiede sau uneori, în peșteri (că peșteră Achibinico). Idoli au fost găsiți pe insulă, celebru fiind Guatimac (Muzeul de Arheologie din Puerto de la Cruz). De asemenea, existau
Tenerife () [Corola-website/Science/306785_a_308114]
-
dornică să afle cât mai multe despre Paris și îl tot întreabă pe Calchas, mare preot și augur al lui Jupiter, dacă nu are vești noi despre acel păstor care a ales-o pe Venus drept cea mai frumoasă dintre zeițe, obținând astfel promisiunea de a o câștiga pentru sine pe cea mai frumoasă muritoare. Elena este nevoită să se ascundă în interiorul templului atunci când sosește Oreste, fiul lui Agamemnon, însoțit de trei curtizane. Eroul își prezintă noile cuceriri cu aria: « Au
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
însoțit de trei curtizane. Eroul își prezintă noile cuceriri cu aria: « Au cabaret du labyrinthe ». Acesta este la rândul lui întrerupt de sosirea lui Paris, care este înveșmântat ca un simplu păstor și îi înmânează augurului o scrisoare cu cererea zeiței Venus de a câștiga dragostea reginei Spartei pentru fiul regelui Priam, protejatul său. Calcas îl asigură de sprijin, mai ales deoarece îi surâde și o sumă importantă de bani, și îi cere lui Paris să-i povestească în ce fel
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
reginei Spartei pentru fiul regelui Priam, protejatul său. Calcas îl asigură de sprijin, mai ales deoarece îi surâde și o sumă importantă de bani, și îi cere lui Paris să-i povestească în ce fel a acordat mărul de aur zeiței iubirii. Acesta se conformă: « Au mont Ida, trois déesses... ». Apare Elena și este uimită de frumusețea tânărului, pe care-l poate însă admira doar pentru un scurt răstimp, deoarece de templu se apropie un cortegiu de capete încoronate, pentru a
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
acum în reședința de vară din Nauplia, cred de cuviință să întreprindă ceva împotriva decăderii moravurilor. Calchas, care justifică visul nepotrivit al Elenei cu vrerea Venerei, nu mai este luat în seamă. În locul lui este chemat un augur al acestei zeițe, sub chipul căruia se ascunde însă Paris. Acesta îi impune ca pedeapsă Elenei sacrificarea a o sută de viței albi pe insula Cythera. Regina se împotrivește indignată, Menelau însă pledează pentru plecarea ei. După îmbarcarea acesteia la bordul galerei care
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
divinitățile originale nu au fost complet absorbite în divinitatea combinată, deși individualitatea celor care o formează a fost cu mult redusă. Relațiile sincretice pot include și mai mult de doi zei. De exemplu, Ptah, Sokar și Wesir au devenit "Ptah-Sokar-Wesir". Zeițele au urmat un model asemănător. De asemenea, important de știut este că uneori caracteristicile unei zeități sunt asociate cu cele ale altei zeități, fără să aibă loc un sincretism. De exemplu, asocierea zeiței Hethert cu Aset. Un aspect interesant al
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
Ptah, Sokar și Wesir au devenit "Ptah-Sokar-Wesir". Zeițele au urmat un model asemănător. De asemenea, important de știut este că uneori caracteristicile unei zeități sunt asociate cu cele ale altei zeități, fără să aibă loc un sincretism. De exemplu, asocierea zeiței Hethert cu Aset. Un aspect interesant al mitologiei egiptene este că zeitățile joacă uneori roluri de-a dreptul antagonice. Ca exemplu, leoaica Sekhmet a fost trimisă de Ra ca să îi devoreze pe oamenii care s-au revoltat împotriva zeului, iar
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
Din adâncul apelor a ieșit la un moment dat un munte, iar în vârful lui a strălucit în întreaga lui splendoare Atum, zeul soarelui, un alt membru al grupului Ogdoad și creatorul lumii. El scuipă și o creează pe Tefnut, zeița umidității, apoi tușește aducîndu-l pe lume pe zeul Shu , zeul aerului (Herodot spune că cei doi s-au născut din sperma zeului). Shu este văzut de obicei ca un om, deși unii îi atribuie înfățișare de leu. Tefnut are corp
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
ca un om, deși unii îi atribuie înfățișare de leu. Tefnut are corp de om și cap de leoaică, sau este în întegime leoaică. Shu și Tefnut devin amanți și în urma relației lor se nasc Geb, zeul pământului și Nut, zeița cerului. Geb se așază pe sol, iar Nut se arcuiește deasupra lui, împingându-l la o parte pe bunicul lor, Nu. Apoi, Atum creează toate celelalte forțe ale universului și îi poruncește lui Shu, să îi separe pe Geb și
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
Horus cel Bătrân, zeul cu cap de șoim, divinitatea războiului. În a treia zi, Nut vrea să se odihnească într-o oază, însă din ea țâșnește zeul Seth, zeu al fulgerelor, al deșerturilor și al răzbunărilor. În a patra zi, zeița cerului a născut-o pe Isis, protectoarea culturii, a căminului, a nașterii. În a cincea zi, este adusă pe lume zeița Nephtys, una din protectoarele morților. Dintre cei cinci copii, patru se căsătoresc: Isis se căsătorește cu Osiris, iar Seth
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
oază, însă din ea țâșnește zeul Seth, zeu al fulgerelor, al deșerturilor și al răzbunărilor. În a patra zi, zeița cerului a născut-o pe Isis, protectoarea culturii, a căminului, a nașterii. În a cincea zi, este adusă pe lume zeița Nephtys, una din protectoarele morților. Dintre cei cinci copii, patru se căsătoresc: Isis se căsătorește cu Osiris, iar Seth cu Nephthys. Se spune că iubirea dintre Osiris și soția lui era imensă, cei doi fiind înlănțuiți în pântecele mamei, înainte de
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
bucăți și îl aruncă în Nil. Când Isis și Nephtys văd asta, încep să il jelească pe Osiris și lacrimile lor fac fluviul să se reverse. De atunci Revărsarea Nilului este ceva obisnuit în fiecare an în Egipt. Cele două zeițe îl cheamă pe Anubis, zeul mumificării, cu cap de șacal. Toți trei contribuie la refacerea și mumificarea lui Osiris. Apoi Isis îi dă viață soțului ei și concep un fiu: Horus. Isis îl cheamă în ajutor pe Anubis, zeul cu
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
pe trupul soțului ei. Astfel, cei doi au conceput un copil, care va putea deveni rege ca tatăl său. Acest copil a fost Horus cel Tânăr. Pentru a-și proteja iubitul, Isis ascunde cufărul devenit sarcofag, printre trestiile Nilului, unde zeițele apelor îi erau prietene. După ce a săvârșit această faptă, Seth a devenit cunoscut ca zeul egiptean al răului, dar a devenit și un zeu al forței. Pe o piramidă stă scris că regele mort avea „forța lui Seth”. Seth a
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]
-
că vocea lui poate fi auzită uneori într-un loc aflat în apropierea Nilului, numit „Gura lui Osiris”. Între timp, Horus ajunge la vârsta maturității și revendică tronul lui Seth. Atum este plictisit și supărat de aceste certuri. Isis și zeița Neith îl susțin pe Horus, spunând că el este moștenitorul legitim al lui Osiris. Deoarece lui Atum i se reproșează că nu ia nici o hotărâre, acesta se supărăr atât de tare, încât refuză să își continue drumul zilnic pe cer
Mitologia Egiptului Antic () [Corola-website/Science/306907_a_308236]